Istorie & Politologie

Detest șovinismul. În opinia mea, nu există nici o valoare în a spune „e țara mea, bună sau rea”. Există doar oameni: oameni buni și oameni răi, aflați printre toate popoarele lumii. Patriotismul, pentru mine, slujește poporului din care se trage fiecare. Românii sînt un popor talentat, fundamental bun, mult încercat de-a lungul istoriei. Ei sînt poporul pe care caut să îl slujesc, după puterile mele și după cît de bine înțeleg nevoile și aspirațiile lor. Deoarece vocea lor liberă a fost redusă la tăcere, noi, în Occident, trebuie să le luăm apărarea. Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a da glas speranțelor și temerilor lor. (ION RAȚIU)

Am conceput seria Copilaria si adolescenta in comunism cu gandul de a pastra intre coperte de carte amintirile unor persoane la care tin, pe care le-am auzit adesea vorbind despre anii in care s‑au format. Pornind de la acest nucleu, am indraznit pe parcurs sa cer astfel de marturii si unor persoane pe care nu le cunosteam foarte bine sau chiar deloc.

Am conceput seria Copilaria si adolescenta in comunism cu gandul de a pastra intre coperte de carte amintirile unor persoane la care tin, pe care le-am auzit adesea vorbind despre anii in care s‑au format. Pornind de la acest nucleu, am indraznit pe parcurs sa cer astfel de marturii si unor persoane pe care nu le cunosteam foarte bine sau chiar deloc.

Până relativ recent, istoria eugeniei din Europa Centrală și de Est era aproape necunoscută atât specialiștilor, cât și publicului larg. În perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și finalul celui de-al Doilea Război Mondial, Ungaria și România au trecut prin modificări teritoriale şi transformări demografice profunde. În această perioadă, eugeniștii români și maghiari, dar și cei germani au publicat substanțial despre așa-zisa știință a îmbunătățirii rasei umane, s-au organizat în societăți academice, au organizat dezbateri publice și prelegeri populare, au influențat politici sanitare, de sănătate publică și educaționale. De asemenea, unii dintre ei au contribuit la formularea și apoi punerea în practică a politicilor de excludere socială și purificare etnică, de la deportări și schimburi de populație până la Holocaust. Lucrarea trasează carierele științifice ale unor eugeniști reprezentativi din cele două țări și descrie totodată modul în care fiecare dintre ei a articulat științific teoriile eugenice propuse. Mai mult, acești autori și ideile lor eugenice sunt contextualizați pentru a-și putea găsi locul în domeniul mai larg al istoriografiei, dar și în dezbaterile curente despre memorie, moșteniri culturale, istorie comună și, nu în ultimul rând, despre resurgența etnonaționalismelor.

Mișcarea eugenistă în Ungaria, 1900-1945 • Mișcarea eugenică în țările Puterilor Centrale după 1914 • Lupta de autoapărare a rasei maghiare • Aspecte ereditare și medicale ale eugeniei și psihiatriei  • Programul de eugenie și igienă rasială pentru Ungaria • Eugenia și catolicismul • Mișcarea eugenică și biopolitică în România, 1900-1945 •  Eugenia și românismul • Problema rasială a României • Norme eugenice în organizațiile legionare • Amestecul rasial și etnic în România • Mitul sângelui • Rasă și destin național • Idei eugeniste în rândul elitelor maghiare din Transilvania în perioada interbelică • Sânge maghiar – sânge valah • Este războiul un factor de ameliorare a rasei? • Mișcarea eugenistă germană din Transilvania înainte și după 1918 • Rasismul, cadrul biologic și discursul eugenic împotriva romilor în România Mare

„Într-o pădure de lângă Iași au zăcut timp de decenii osemintele a 58 de evrei, bărbaţi, femei și copii executaţi de armata română în vara anului 1941. Volumul de faţă reconstituie, cu rigoarea simultană a anchetei penale, a arheologiei forensice și a cercetării de arhivă, circumstanţele acestei crime și mecanismele instituţionale care au făcut-o posibilă. Scrisă cu precizie și cu profundă sensibilitate umană, această carte aduce o contribuţie majoră la înţelegerea violenţei Holocaustului din România și confruntă, fără menajamente, lunga tăcere a memoriei publice românești.” (Dr. Diana Dumitru - Georgetown University, Washington, DC) 

„Din această carte aflăm că lungul drum al opiniei publice către adevăr poate dura incredibil de mult. În ceea ce privește exterminarea fizică a evreilor, ultima etapă a Holocaustului din România, a fost nevoie de decenii (1941-2004) pentru a se recunoaște rolul determinant al regimului Ion Antonescu (Raportul final al Comisiei Wiesel), iar justiţia română să constate explicit implicarea statului român în faptele de genocid din perioada Holocaustului.
Volumul, elaborat sub egida Institutului «Elie Wiesel», conţine datele obţi-nute în cadrul unui proiect de cercetare știinţifică desfășurat timp de aproape zece ani. De-a lungul timpului s-au implicat în finalizarea lui peste zece cercetători. Datorită lor, lupta dintre Putere și Adevăr este câștigată, de această dată, de adevărul istoric. Pentru cât timp nu știm, fiindcă istoria universală depune mărturie despre o realitate plină de urâciune, despre care vorbește Jean-François Revel în Cunoașterea inutilă: majoritatea oamenilor nu iubesc adevărul. Oamenii cu «dragostea adevărului» sunt rari; ceilalţi optează pentru aflarea adevărului doar după ce au încercat toate celelalte soluţii. Iată de ce autorii acestui volum merită toată stima și admiraţia noastră.” (Prof. univ. dr. Dumitru Borţun)

„Normalitatea indica o proportie covarsitoare de saraci. In orice societate, oricat de inaintata economic. O minoritate detine belsugul si secretele obtinerii lui. Asa este lasat. A cotrobai prin ungherele saraciei e ca si cum ai pescui in apa tulbure ori ai urca pe un munte de gheata. Pare un demers interzis. Totusi, Dan Rosca s-a incumetat si ne ofera in aceasta lucrare rezultatele unei aventuri julesverniene prin intunericul saracimii bucurestene.” - Emanuel Badescu

La numai treizeci și șase de ani, prințesa de origine germană Sophie von Anhalt-Zerbst, născută în 1729, a ajuns pe tronul Rusiei sub numele de Ecaterina a II-a. Îndrăgostită de cultura franceză, dar învățând rusa ca să-și înțeleagă mai bine poporul, liberală în prieteniile sale – Voltaire, Diderot, d’Alembert –, dar autocrată în guvernarea sa, pudibondă în vorbe, dar cu temperament nesățios, muncind cu râvnă și iubind copiii, natura, animalele… iată o descriere pe scurt a celei care a fost Ecaterina cea Mare.

O relatare de forță despre unul dintre cele mai tulburătoare episoade din Al Doilea Război Mondial – lupta pentru Stalingrad, locul unde soarta războiului a început să se schimbe. În inima orașului devastat, o clădire aparent obișnuită devine simbolul unei rezistențe extraordinare. Cunoscută drept „Casa lui Pavlov” și purtând indicativul „Farul”, această fortăreață improvizată a fost apărată de un mic grup de soldați sovietici, care au rezistat săptămâni la rând atacurilor neîncetate ale Armatei a 6-a germane.

Vreme de trei secole, mănăstirile închinate Locurilor Sfinte au spus un cuvânt greu în economia, cultura, spiritualitatea și politica Țărilor Române. Dincolo de clișeele sumare ale manualelor, istoria lor ne este puțin cunoscută.

Monografia de față umple, în premieră, un mare gol istoriografic. De ce alegeau domnii și boierii noștri să-și încredințeze ctitoriile unor centre religioase îndepărtate, precum Muntele Athos, Ierusalimul sau Sinaiul? Cum funcționau aceste corporații economice și spirituale, ce averi aveau, cât trimiteau în afară? Ce erori fatale au dus la lunga lor agonie și la sfârșitul lor definitiv?

Întemeiată pe o muncă de documentare de peste un deceniu, în arhive din țară și străinătate, și pe o cercetare de teren exhaustivă, din satele uitate ale Moldovei până în ungherele neștiute ale Orientului ortodox, cartea lui Tudor Dinu nu este doar o amplă reconstituire istorică, ci și o călătorie într-o lume demult apusă, cu frământările și luptele ei pentru credință, bogăție și slavă deșartă.

„Dincolo de sfârșitul lor lamentabil, mănăstirile închinate au fost vreme de secole nu doar agenți economici esențiali ai Țărilor Române, ci și însemnate focare de spiritualitate ce au adus pe teritoriul Moldovei și Țării Românești ortodoxia în varianta ei greacă și au păstrat vie legătura cu marile centre ale creștinătății răsăritene. Au continuat să cultive arta ecleziastică de tradiție bizantină în forme deseori originale și remarcabile, așa cum sperăm să se convingă cititorul, însoțindu-ne într-un amplu periplu imagistic ce ne va purta atât prin lăcașurile închinate, răspândite de-a lungul și de-a latul Țărilor Române, cât și pe meleagurile Orientului ortodox.“ — TUDOR DINU

„Analiza propusă de Cătălin Ranco Pițu în paginile volumului Teroriștii din decembrie 1989. Mituri și manipulări destructurează argumentat, pe baza documentelor din Dosarul Revoluției, miturile legate de fenomenul terorist și diversiunea creată în zilele revoluției. Totodată, autorul relevă maniera în care o serie de studii și volume intens mediatizate în ultimii ani falsifică adevărul, inoculând opiniei publice o serie de ipoteze mistificatoare. Prin lecturarea acestei cărți, cititorul va înțelege motivația și mecanismele utilizate de către vectorii de opinie aflați în spatele narațiunilor abil construite pentru a induce în eroare publicul nedocumentat. În contrapondere, Cătălin Ranco Pițu oferă o serie de explicații solid documentate, analizând episoade controversate din derularea evenimentelor din decembrie 1989.“ Dr. ADRIAN BODA, istoric Institutul de Istorie Orală, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga“, Cluj-Napoca

 „O analiză rațională și convingătoare referitoare la «fenomenul terorist» din decembrie 1989.“ CS I dr. Ottmar Trașcă, istoric Institutul de Istorie „George Barițiu“ al Academiei Române, Cluj-Napoca

„Despre fenomenul terorist din decembrie 1989 se vorbește de peste 36 de ani. Politicieni, istorici, jurnaliști, analiști militari sau civili, dar și alte categorii, argumentat sau neargumentat, au adus constant în atenția opiniei publice problematica teroriștilor din timpul revoluției prin care românii s-au eliberat din chingile dictaturii ceaușiste. La scurt timp după sângerosul decembrie 1989, în pofida politicii oficiale prin care se susținea existența teroriștilor, au început să se manifeste și voci care puneau la îndoială existența «mai ucigașilor» și «mai vandalilor». (...) Apoi, în timp, au fost elaborate analize relevante și din ce în ce mai complexe cu privire la realitatea din decembrie 1989, fiind formulate concluzii în sensul inexistenței teroriștilor.“ CĂTĂLIN RANCO PIȚU, autor al cărții bestseller Ruperea blestemului, Revoluția română din decembrie 1989 

CĂTĂLIN RANCO PIȚU (n. 1973, Timișoara) este licențiat în drept al Facultății de Drept, Universitatea Ecologică din București, specializarea drept penal și criminalistică. Din 2001 este membru al Asociației de Științe Penale – Filiala Timișoara. În august 2016, a fost transferat de la Parchetul Militar Timișoara la Secția Parchetelor Militare din Bucureşti, pentru a se ocupa de soluționarea Dosarului Revoluției. În 2020, a fost numit procuror militar șef al Secției Parchetelor Militare din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, consolidându-și o carieră de 23 de ani în magistratură.

 Procurorul a semnat rechizitoriul în Dosarul Revoluției, un dosar alcătuit din 3000 de volume, care a avut ca obiect trimiterea în judecată a unor figuri-cheie ale evenimentelor din decembrie 1989, precum Ion Iliescu, fost președinte al României, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru, și generalul (rtr.) Rus Iosif, fost șef al Aviației Militare, pentru săvârșirea unor grave infracțiuni contra umanității.

Al patrulea și ultimul volum al adaptării grafice minunat ilustrate a bestsellerului lui Yuval Noah Harari, devenit o carte-fenomen la nivel mondial și ajuns pe primul loc în topul Sunday Times, urmărește Revoluția Științifică și Revoluția Industrială, pe măsură ce progresele rapide transformă societatea, remodelează capitalismul și ne propulsează spre o epocă tehnologică și zorii epocii IA.

„Cartea lui Thierry Wolton este o privire lucidă şi profundă asupra lumii în care trăim.

Se află, cuprinse în ea, patologiile şi neliniştile ei, de la renaşterea autocraţiilor până la revenirea conflictelor şi a războaielor. Ceea ce domină este un sentiment acut al neliniştii, ca şi o anxietate legată de viitorul în care suntem deja prizonieri. Ceea ce era cândva un proiect orwellian a devenit realitatea cotidianului nostru. Omul este din ce în ce mai singur în faţa supravegherii digitale, care îl deposedează de libertate, iar vechiul totalitarism se reinventează, precum în cazul Republicii Populare Chineze, ca un ochi ce vede tot.

În acest timp al mutaţiilor, paginile lui Thierry Wolton capătă o intensitate vizionară: cu pasiunea unui moralist, istoricul ne dezvăluie adâncurile în care suntem pe cale de a coborî, pentru a ne aminti de lumina vizionară a demnităţii umane, cea la care nu putem renunţa niciodată.“ — IOAN STANOMIR

„Istoria a fost întotdeauna o succesiune de diverse regimuri politice, fiecare cu gloria și declinul său. Democrația nu poate nici ea să fugă de acest destin, într-o vreme când peste tot puterea publică, indiferent de natura sa și de locul din care provine, se dovedește preocupată mai degrabă de controlul social decât de apărarea libertăților individuale. Această dublă tendință, de declin democratic în Occidentul liberal și de liberalizare relativă a regimurilor autoritare cu scopul de a profita de beneficiile pieței mondiale, creează o zonă de convergență, o zonă gri, a regimurilor hibride.“ — THIERRY WOLTON

Prezenta lucrare a Parintelui prof. Vasile Muntean este structurata in sase capitole si cuprinde o expunere detaliata a marturiilor prezentei romanilor in sursele bizantine, a contingentelor Bizantului in diverse structuri romanesti, a situatiei bisericesti din Tarile Romane si a legaturilor acestora cu Bizantul, precum si a influentelor din diferite domenii culturale si a imprumuturilor lexicale.

Ediție revăzută, cu o postfață de Peter Heather

„O lucrare de o originalitate remarcabilă și cu o influență durabilă… Majoritatea studiilor ulterioare despre huni reprezintă, într-un fel sau altul, un răspuns la ea.“ — Central Asiatic Journal

„Praful și sângele acoperă un peisaj de sfârșit de lume.

Printre războinicii uciși sau agonizând – unii au craniile deformate, alungite, deci sunt de neam –, se zărește o mare căpetenie a hunilor, poate chiar Attila. Este un aristocrat al războiului, rezultatul unei simbioze culturale de opt decenii. Regele hunilor aparține primei generații născute în Europa. Elita imperiului său este alcătuită din asiatici, dar și din germanici; cu toții au crescut la marginea civilizației romane.

Echipamentul războinicului din ilustrația copertei reflectă această sinteză. El poartă o armură romană de solzi din bronz aurit – lorica squamata – și un coif roman luxos de tip Berkasovo, nestemate ale tehnicii imperiale târzii, ajunse la huni ca pradă sau daruri diplomatice. Calul mic de stepă, șaua împodobită cu foiță de aur, harnașamentul bogat și arcul compozit, făcut din corn de antilopă, lemn și tendoane fierte, sunt elemente identitare aduse din vasta întindere eurasiatică. Arheologia ne confirmă că acești seniori războinici iubeau luxul; aurul și granatele de atelier roman, găsite de la huni și gepizi până în Britania anglo-saxonă, sunt o modă opulentă foarte răspândită la elitele barbare ale epocii migrațiilor.

Astfel de morminte și tezaure bogate s-au descoperit și pe teritoriul României, un spațiu administrat atunci prin interpuși germanici. Stăpânirea hunilor a lăsat urme adânci prin elitele ostrogote și mai apoi gepide rămase aici. Mormintele de la Concești, Gherăseni sau cel recent descoperit lângă Mizil (spectaculosul mormânt al „prințului hun“), ca și faimoasele tezaure de la Pietroasele sau Șimleul Silvaniei, sunt mărturii ale acestor mici regate care reflectau strălucirea curții lui Attila.“ — RADU OLTEAN

Desemnată cea mai bună carte a anului 2023 de publicațiile The Economist, Financial Times, Inc., Prospect Magazine și The Conversation

„Un tur de forță intelectual despre originile politicii identitare și amenin­țarea pe care o reprezintă ea la adresa liberalismului autentic, onest și de modă veche.“ — The New York Times

Istoria omenirii este marcată de violență și de discriminarea pe diverse criterii, de la etnie sau religie până la orientarea sexuală. Drept consecință, membrii grupurilor marginalizate ajung să nutrească o mândrie a identității diferențiatoare, ca formă de rezistență în fața discriminării.

În ultimele decenii însă, salutara promovare a culturii grupurilor minoritare s-a transformat într-o obsesie contraproductivă pentru identitatea de grup. Noua ideologie contestă capacitatea diferitelor grupuri de a trăi în armonie și insistă că atitudinea statului față de cetățeni ar trebui să țină cont tocmai de ceea ce-i diferențiază și dezbină. Aceasta este capcana identității, în care au alunecat mișcările de stânga. Cei care luptă pentru aceste idei se pun de fapt în calea egalității autentice de care avem atâta nevoie azi.

Yascha Mounk – prestigios cercetător și universitar, el însuși un om de stânga – ajunge la concluzia că, departe de a fi dușmani de moarte, stânga identitară și dreapta populistă se consolidează de fapt reciproc și că, pentru a o învinge pe oricare dintre ele, este necesar să ne opunem amândurora.

„O analiză excelentă și, totodată, o pledoarie elocventă pentru recuperarea valorilor comune, a ideilor care ne unesc, și nu a celor care ne dezbină.“ — ANNE APPLEBAUM

Istoria Romei, cea la care ne gândim cu toții, este populată de împărați, generali, senatori, filozofi sau poeți. Sub 1% din zecile de milioane. Privită astfel, ea se reduce la o scenă de teatru pe care se mișcă doar câțiva actori, într-un decor studiat și bine izolat de lumea reală. Robert Knapp, istoric și clasicist de prestigiu, recuperează magistral tocmai realitatea acestei lumi: viața oamenilor de rând, a celor pe care cronicile nu i-au împietrit în câteva fraze bine șlefuite.

Această carte ne poartă dincolo de marmura palatelor, în furnicarul străzilor, în mijlocul tavernelor, prin termele, prin bordelurile insalubre și prin arenele însângerate ale imperiului. Prin arheologia textelor și a obiectelor – de la paginile Noului Testament la graffiti, incantații și blesteme scrise pe foițe de plumb, vrăji și proverbe, cărți de tălmăcire a viselor, fabule, inscripții, epitafuri și artefacte insolite –, istoricul reconstituie o lume vie, foarte complicată și atât de străină de lumea noastră. Supraviețuirea cotidiană este marcată de teama de boală, de brutalitatea sclaviei, de încercările disperate ale omului de a-și controla destinul într-o lume profund ierarhizată. Cei care-și duc viața în acest univers straniu sunt însă la fel ca noi: suferă, se bucură, speră, iubesc, urăsc în tipare care ne sunt familiare.

Romanii neștiuți nu este doar o analiză academică riguroasă, ci și o adevărată revelație istorică, o călătorie exemplară și tulburătoare în lumea strămoșilor de acum două milenii. O lectură esențială dacă vrem să descoperim chipul uman, necosmetizat, al celei mai mari puteri antice.

„O expunere introductivă elegantă și revelatoare despre universul mental și viața cotidiană a celor care rămân, în mare măsură, invizibili în sursele literare ale elitei.“ — Bryn Mawr, classical review

ROBERT KNAPP (1946–2023), istoric și clasicist de prestigiu, a predat timp de peste treizeci de ani istorie antică la Universitatea California, Berkeley. A publicat studii despre istoria Greciei antice și a Imperiului Roman, printre care: Aspects of the Roman Experience in Iberia, 206–100 B.C. (1980), Finis Rei Publicae. Eyewitnesses to the End of the Roman Republic (1999), Roman Córdoba (2011), The Dawn of Christianity. People and Gods in a Time of Magic and Miracles (2017; tr. Zorii creștinismului. Oamenii și zeii în vremea magiei și miracolelor, Humanitas, 2024).

Abordarea lui Traian Sandu este pasionantă: cum s-a putut construi, în jurul unei ideologii naționale, ortodoxe, salvatoare, o mișcare ce cunoaște o evoluție semnificativă între 1929 și 1932? Rolul mentorilor, al intelectualilor, universitarilor, teologilor, filosofilor apropiați de Legiune a fost studiat după 1990, manifestările și practicile antisemitismului au fost analizate, dar rămânea de înțeles ce anume i-a determinat pe țărani să încline spre Legiune. Penetrarea mediilor muncitorești va urma la mijlocul anilor 1930. Autorul subliniază un aspect care îl incită pe cititor la meditație: rolul ritualului, uniformelor, decorațiilor, drapelelor, cântecelor, marșurilor. Tot atâtea instrumente de adunare. (CATHERINE DURANDIN, Profesor la INALCO)

Viața românilor înainte de 1989 în note informative, rapoarte ale Securității, planuri de supraveghere a populației și, între acestea, supraviețuirea. „Un puternic vaccin împotriva nostalgiei, necesar celor care vor să înțeleagă — sau au ales să uite — cum se trăia în România ceaușistă. În cele patru sute de pagini de documentare riguroasă, Daniela Rațiu compune o frescă tulburătoare a cotidianului comunist, dominat de teroare în toate formele ei. Dar cartea face mai mult decât să reconstituie: scoate la lumină forța interioară a celor care au transformat frica în rezistență. Este încă o dovadă că istoria nu ar trebui spusă de învingători, ci de supraviețuitori. Prin interesul constant pentru temele definitorii ale Europei de Est, Daniela Rațiu se conturează ca o Svetlana Aleksievici a României.” TATIANA ȚÎBULEAC

„Această carte este despre tine ca cititor și cât de ușor poți fi influențat fără să-ți dai seama. Mihai Șleahtițchi reușește rarul echilibru: explică riguros mecanismele manipulării, dar într-un mod clar, aplicabil și imposibil de ignorat. Este o carte practică, utilă pentru oricine trăiește în epoca rețelelor sociale, dar mai ales pentru profesioniștii din comunicare, politică sau media. Este cea mai bună investiție pentru a-ți întări gândirea critică și a aprecia o lectură autohtonă de calitate.” (Daniel VODĂ)

La mai bine de un secol de când a apărut, fantoma comunismului încă mai bântuie lumea, semănând pretutindeni haos, nenorociri și moarte. Această carte expune zece dintre laturile sale întunecate și mai puțin cunoscute: cel mai mare jaf la care s-a dedat Stalin (510 tone de aur furate de la Banca Spaniei); scrierile mincinoase despre URSS care i-au păcălit pe cititorii și istoricii occidentali; epopeea generalului Vlasov, erou și trădător prins între două dictaturi; călătoriile suprarealiste ale cadavrului lui Hitler prin măruntaiele sistemului sovietic între 1945 și 1970; lupta pe viață și pe moarte dintre cei doi mareșali roșii, Tito și Stalin; luna în care lumea a fost în pragul distrugerii, în criza rachetelor din Cuba; testamentul exploziv al lui Nikita Hrușciov; negaționismul roșu declanșat odată cu publicarea Cărții negre a comunismului; o foarte necesară deconstrucție a mitului lui Che Guevara, mit care-i fascinează pe tinerii – și nu numai – din toate spectrele ideologice până în zilele noastre; și, în sfârșit, detalii despre venirea la putere a lui Vladimir Putin, cea mai recentă mutație a unei ideologii care ar fi trebuit să-și aibă propriul proces de la Nürnberg.

„Cartea ia în discuție câteva aspecte ale comunismului care au fost fie neglijate, fie considerate „incomode“, fiind evitate de istorici. Autorul se bazează pe o documentație amplă și își exprimă opinia despre comunism cu franchețe – și cu mirarea că o ideologie atât de toxică a putut atrage atâția adepți fanatici. Marele merit al cărții e că ne înfățișează personajele în toată abjecția lor.“ — ALEXANDRU CĂLINESCU

„Istoricul François Kersaudy ne readuce în memorie minciunile unei ideologii care a marcat puternic secolul XX și care continuă să-i inspire pe mulți.“ — Le Figaro

O lume globalizată, o prăbușire sistemică

Acum mai bine de trei milenii, Epoca Bronzului în Mediterana orientală și Orientul Apropiat însemna o rețea de civilizații sofisticate, într-o efervescență fără precedent: egiptenii și hitiții, micenienii și minoicii, babilonienii și asirienii. Pentru prima dată în istorie, aceste cetăți, state și popoare nu erau izolate, ci profund interconectate prin diplomație și alianțe, schimburi comerciale și transferuri culturale. E lumea a cărei amintire stă la temelia propriei noastre civilizații.

Apoi, dintr-odată, totul se prăbușește. O apocalipsă din care civilizația nu va renaște, în forme noi, decât după mai multe secole.

Cum a fost posibil ca o întreagă ordine mondială, clădită de secole, să dispară într-un interval atât de scurt? A fost căderea Troiei un eveniment izolat, sau un simptom al unei maladii mai profunde? Cine au fost misterioasele „Popoare ale Mării“ care apar în textele egiptene ți în paginile Bibliei?

Eric H. Cline analizează ipotezele care au încercat, pe rând, să explice cataclismul: schimbările climatice și seceta prelungită, cutremurele devastatoare, marile prefaceri sociale, războaiele nimicitoare. Teza sa, care a redefinit istoriografia în ultimii ani, este că nici unul dintre aceste elemente, luat separat, nu ar fi putut aduce sfârșitul acestei lumi. Colapsul a fost rezultatul unei „furtuni perfecte“ pentru un sistem care devenise prea complex.

Devenită deja o lucrare de referință în studiul Antichității, 1177 î.Cr. este o reflecție asupra vulnerabilității oricărui sistem hiper-conectat. Într-o epocă în care echilibrele noastre par la fel de solide ca acum 3.000 de ani, cartea lui Cline ne invită să înțelegem mecanismele colapsului și lecțiile pe care o lume dispărută ni le oferă nouă, celor din prezent.

Publicarea caietelor lui Alter Fajnzylberg, prizonier la Auschwitz-Birkenau din aprilie 1942 până în ianuarie 1945, obligat să activeze timp de 18 luni în unitatea Sonderkommando, constituie o contribuție excepțională la bibliografia dedicată istoriei Holocaustului. Aceste scrieri inedite, așternute pe hârtie în limba polonă, la sosirea sa în Franța, din nevoia apăsătoare de a povesti cele văzute în lagăre, au fost apoi puse într-o cutie de pantofi și îngropate – ca un secret greu de purtat. Aveau să treacă decenii întregi până când unicul său fiu, Roger, să le scoată la lumină, să le traducă în limba franceză și să le plaseze în contextul acelor vremuri, cu ajutorul istoricului francez Alban Perrin.

O istorie cuprinzătoare și captivantă a Războiului din Vietnam, scrisă de unul dintre cei mai apreciați istorici militari. Vietnamul a devenit cel mai controversat conflict modern al lumii occidentale, precipitând o umilință pe câmpul de luptă pentru Franța, în 1954, apoi una de proporții și mai mari pentru Statele Unite, în 1975.

O relatare fascinantă a lumii sociale și politice a împăraților romani semnată de „cel mai faimos clasicist al lumii“ (The Guardian)

Cum era, cu adevărat, să guvernezi și să fii guvernat în lumea romană antică? Dacă în bestsellerul internațional SPQR, Mary Beard aducea la viață istoria milenară a Romei antice, în lucrarea de față ea își îndreaptă atenția asupra vieților împăraților care au condus Imperiul Roman, de la Iulius Cezar până la Alexandru Sever. Departe de a fi o simplă relatare cronologică a conducătorilor romani (nebunul Caligula, sadicul Nero sau filosoful Marc Aureliu), volumul pune întrebări mai complexe, de o relevanță deosebită și pentru publicul contemporan: Ce putere aveau, de fapt, împărații? Cum era viața lor cotidiană? Era palatul roman chiar atât de pătat de sângele asasinatelor
politice?

„Extraordinară… o tapiserie încântător de variată și detaliată  ce acoperă aproape trei secole.“ – The Telegraph

Una dintre cele mai bune cărți ale anului 2023  – The New Yorker, The Economist, Smithsonian

Cartea de non-ficțiune a anului – Blackwell

Finalistă la concursul pentru cea mai bună carte a anului 2023 – Waterstones

MARY BEARD este probabil cea mai apreciată și originală clasicistă a momentului actual. Cu o carieră academică remarcabilă la Cambridge, un palmares de lucrări valoroase, devenite bestsellere internaționale și traduse în peste 35 de limbi, și o prezență mediatică carismatică în documentare de televiziune și presa culturală, ea a reușit performanța de a arunca o privire proaspătă, demistificatoare asupra trecutului și a reinterpreta pentru azi lumea și civilizația romane.

MARY BEARD este profesoară emerită de  studii clasice la Universitatea Cambridge şi editoare la Times Literary Supplement. Bine-cunoscută şi apreciată la nivel mondial în lumea universitară, este membră a Academiei Britanice şi a Academiei Americane de Arte şi Ştiinţe. Printre numeroasele sale lucrări se mai numără SPQR: O istorie a Romei antice, Pompeii: Viața unui oraș roman și Cei doisprezece Cezari: Imagini ale puterii din Antichitate până în Epoca Modernă (apărute și în limba română la Editura Trei).  Este o prezență frecventă în media și autoarea și prezentatoarea unor documentare BBC   de succes, precum și co-prezentatoare, împreună cu Charlotte Higgins, a podcastului Instant Classics.

„Talentul ei de a transforma cercetarea serioasă în termeni accesibili, de a aduce o  privire critică asupra studiului clasicilor fără a fi moralizatoare s-a tradus bine în televiziune  și într-o serie de cărți apreciate atât de specialiști, cât și de publicul larg. Beard revine la subiecte pe care le-a tratat de-a lungul carierei sale (portretistica imperială,  triumfurile romane, deificarea). Fiecare dintre teme oferă o modalitate vie de a reexamina ceea ce știm și ceea ce nu  știm despre viața de la vârful puterii. Beard punctează proza sa erudită, dar ușor de parcurs, cu expresii surprinzătoare și comentarii captivante. Împăratul Romei este un portret de grup magistral, o invitație de a gândi sceptic, dar nu cu desconsiderare, despre o civilizație ce ne este familiară.“  – Wall Street Journal

În anii 1920, membrii Națiunii Osage, din Oklahoma, au devenit, practic peste noapte, neînchipuit de bogaţi. Petrolul descoperit pe teritoriul lor i-a transformat în milionari care locuiau în case de lux, aveau maşini cu şofer şi îşi puteau trimite copiii la studii în Europa.

„Dicționarul biografic de față, pe lângă valoarea lui științifică intrinsecă, are o funcție morală, în acord cu misiunea genuină a Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului. Fondat în urmă cu mai bine de trei decenii de fostul deținut politic Radu Ciuceanu, Institutul și-a asumat misiunea de a sprijini societatea românească să-și cunoască propriul trecut tragic, oferind despre acesta informații verificate, integrate într-o grilă interpretativă dominată de ideea înțelegerii și asumării istoriei în integralitatea ei. În acest fel, proiectul editorial nu se circumscrie doar ariei restrânse a istoriografiei, ci expandează în domeniul larg și prolific al memoriei colective. Informația, esențializată și uniformizată, oferă materia primă pentru trecerea în neuitare a celor care, în interacțiunea lor cu istoria nefastă, au trecut prin închisorile comuniste, unii au murit acolo, în timp ce alții, mai „norocoși”, s-au aflat sub supravegherea Securității.” Florin Abraham

„Volumul nu este o încercare exhaustivă de a prezenta fenomenele rezistenței, opoziției, disidenței după 1945, însă este, prin microbiografiile și „poveștile” pe care le propune, o încercare de a prezenta tabloul credibil al unei întregi perioade istorice, de scurtă durată la scara istoriei, dar atât de consistentă din perspectiva conținutului ideologic. Tabloul se înfățișează cititorului din aproape în aproape, în formula puzzle, pentru ca la final să deschidă o amplă perspectivă ce oferă filiere interpretative de forță: ideologică, politică, socială, culturală, economică, religioasă, antropologică asupra represiunii practicate de regimul comunist de la București.” (Flori Bălănescu)

Crezi că ai o zi proastă? Crede-ne, poate fi și mai rău.

National Geographic și autorul Michael Farquhar ne dezvăluie câte un exemplu de ghinion, nenorocire epică și haos pur pentru fiecare zi a anului. De la sfârșitul sângeros al lui Caligula până la nefericitul incident al hotelierului Steve Wynn cu un Picasso neprețuit, aceste 365 de povești vesele și sumbre includ averi pierdute (cum ar fi potențialul investitor Apple care s-a retras în 1977 și a ratat un câștig neașteptat de 30 de miliarde de dolari), povești de dragoste eșuate (cum ar fi cea a șahului din secolul al XVI-lea care a experimentat cu o formă timpurie de Viagra cu rezultate care i-au afectat iremediabil imperiul) și momente cu adevărat bizare (precum Marea Inundație de Melasă din 1919).

„Faptele comise de această paradă de ticăloși perfizi, lași răutăcioși, mincinoși incompetenți și doar câțiva oameni ghinioniști care au alunecat pe coji de banană fac lectura să fie extrem de plăcută – și dezvăluie cu siguranță un tipar care va continua.“  - Kirkus Reviews

„Un catalog de anecdote istorice ale căror personaje au trăit zile cu adevărat foarte proaste.“ - Library Journal

MICHAEL FARQUHAR, fost editorialist și redactor la The Washington Post, este autorul a numeroase cărți de succes, printre care se numără Behind the Palace Doors și Secret Lives of the Tsars, volume apreciate de critici, precum și populara serie Penguin „Treasury”: A Treasury of Royal Scandals, A Treasury of Great American Scandals, A Treasury of Deception și A Treasury of Foolishly Forgotten Americans. Locuiește în Washington, DC.