Istorie & Politologie

Peste 600 de biografii de femei, din Evul Mediu până în zilele noastre, care s-au ilustrat în cele mai diverse domenii, cele mai multe prin realizări de excepție.

Cea mai cuprinzătoare imagine a forței „sexului slab” în istoria românească.

 

„Dicționarul poate fi citit cu plăcere și interes de la prima la ultima pagină, ca un roman captivant cu sute de personaje. Dar poate fi și păstrat în casă numai pentru a fi consultat, atunci când vrem să aflăm mai multe despre o scriitoare sau o sportivă, o cercetătoare sau o actriță.

Dacă aș fi cineast, aș căuta în lucrarea Femei de seamă din România. De ieri și de azi subiecte pentru filme biografice de mare succes. Ce filme impresionante s-ar putea face despre Elena Rareș sau Elisabeta Rizea, despre Martha Bibescu sau Maruca Cantacuzino-Enescu, despre Cella Delavrancea sau Maria Tănase!” (Alex Ștefănescu)

Situatia critica din toate punctele de vedere in care se afla Republica Moldova in acesti ultimi ani este de o complexitate la fel de deconcertanta ca si complexitatea istoriei care i-a dat nastere. Singurul lucru pe care il putem spune este ca locuitorii sai nu reusesc sa gaseasca raspunsuri multumitoare la numeroasele intrebari suscitate de independenta republicii lor atat de mici si de divizate, situate, pe deasupra, la hotarele unui imperiu atat de insidios precum URSS, acum pe cale de a se recompune. In randurile ce urmeaza vom cauta deci mai curand sa identificam toate aceste intrebari si sa furnizam, in masura posibilitatilor, piste de reflectie, decat sa oferim certitudini linistitoare.

Pe munte si in padure, bandele de barbati violenti si inarmati, aflate in afara controlului legii si autoritatii (de regula, femeile sunt rare), isi impun vointa asupra victimelor prin santaj, jaf sau alte modalitati. Prin asta, banditismul contesta simultan ordinea economica, sociala si politica, contestandu-i pe cei care detin sau revendica puterea, legea si controlul resurselor. Aceasta este semnificatia istorica a banditismului in societatile cu stat si clivaje de clasa. „Banditismul social” care constituie subiectul acestei carti este un aspect al acestei contestari.

Un volum cuprinzând articole, conferințe susținute în țară și străinătate, interviuri și studii ale lui Romulus Rusan, scrise între 1996 și 2016. Tema comună: Memorialul Sighet,  instituția pe care Romulus Rusan a fondat-o în 1993, alături de Ana Blandiana, și pentru care a lucrat neîncetat, timp de peste două decenii.

În loc de postfață, sunt publicate texte scrise de prieteni, istorici, scriitori, jurnaliști, apărute în zilele și săptămânile de după dispariția lui Romulus Rusan, toate la un loc conturând portretul celui care s-a dăruit pentru ceilalți.

"Există oare ceva mai opus morții decât o carte? Există vreun vas în care viața să poată fi turnată mai cu grijă, adică fără să se risipească și să curgă pe de lături, luând cuminte forma cărții în care a fost turnată? Există ceva mai în stare decât o carte să transforme moartea în posteritate?

Iată, această carte conține o bună parte a vieții lui Romulus Rusan din ultimele două decenii, acea parte formată și din zilele săptămânii și din weekenduri, și din orele zilelor și din orele nopților, acea parte din cauza căreia nu avea timp să meargă nici la doctori, nici la concerte, nici să-și întâlnească prietenii, nici să-și deschidă manuscrisele literare, pentru că prioritară era întotdeauna munca la Memorial, din ce în ce mai solicitantă pe cât trecea timpul. Pentru că, paradoxal, o dată cu trecerea timpului, munca de la Memorial nu se apropia de sfârșit, ci căpăta amploare prin creșterea impactului public și a rezonanței internaționale. Încât, cei doi-trei ani de amânare a propriului scris au devenit tot atâtea decenii." Ana Blandiana

Convins că la baza tuturor evenimentelor politice sau militare stau raţiunile economice, Paul Kennedy schiţează un tablou complex al istoriei moderne şi contemporane a Occidentului şi a lumii. Cunoscutul istoric construieşte o amplă argumentaţie a celebrei teorii a „supraîntinderii imperiale”, conform căreia marile puteri cu vocaţie hegemonică ajung, în timp, să nu mai profite de „imperii”, îşi epuizează resursele în încercarea de a le conserva şi riscă astfel decăderea din clubul marilor puteri. Rezultatul este o lucrare de referinţă pentru istorici şi studenţii de la facultăţile de istorie, dar şi pentru studenţii şi profesorii de la facultăţile de ştiinţe politice şi relaţii internaţionale.

„Părînd că prezice cu autoritate ştiinţifică un anumit curs al politicii mondiale, Ascensiunea şi decăderea marilor puteri a provocat serioase dispute politice şi intelectuale peste ocean la sfîrşitul anilor ’80, ale căror ecouri le simţim şi astăzi în anumite linii argumentative. Ascensiunea... va continua însă să rămînă nu doar un text de referinţă şi un prilej de desfătare intelectuală, ci şi un continuu motiv de dezbatere cu privire la soarta celor mari în politica internaţională.” (Andrei Miroiu)

 "Zece ani rai" este o carte despre condamnarea lui Dan Voiculescu, o carte despre razboiul de un deceniu dintre Basescu si Voiculescu. Este o carte despre sistemul represiv creat de Traian Basescu in timpul celor doua mandate de presedinte. Este o carte despre politicieni, procurori, judecatori, sefi ai serviciilor secrete si oameni de afaceri. si, pentru ca orice sistem represiv dispune de instrumente prin care isi justifica abuzurile, aceasta carte este si despre propagandistii sistemului. Este o carte care descrie mecanismul prin care Traian Basescu si-a subordonat, pas cu pas, intregul sistem judiciar. Este o carte despre basism.  Am scris aceasta carte deopotriva dezgustat si revoltat ca, in Romania anului 2014, doisprezece oameni nevinovati au fost condamnati pentru ca asa a vrut Traian Basescu. Unul dintre acestia, Dan Voiculescu, imi este prieten. si imi pare rau sa-i spun ca nu s-a inselat, in 2004, cand a spus ca „un Traian Basescu in fruntea tarii ar arunca definitiv Romania in haos, lucru la care acesta se pricepe cel mai bine”.

O prezentare detaliata a principalelor teme, contributii si idei ale filosofului german Jurgen Habermas, in dialog cu abordari influente ale altor filosofi marcanti din contemporaneitate (Heidegger, Gadamer, Karl Popper, Michel Foucault, Jaques Derrida etc.), realizata de unul dintre cei mai avizati comentatori ai lui Habermas, fostul sau student, profesorul clujean Andrei Marga. Prin conceptiile sale privind sfera publica sau teoria actiunii sociale, Habermas este astazi mai relevant ca oricand, ca reprezentant de seama al gandirii de stanga social-democrata si social-liberala.

Istanbul, fabuloasa capitală a Imperiilor Roman, Bizantin şi Otoman, este singurul oraş din lume care se întinde pe două continente – o metropolă cu o aşezare magnifică, după cum scria cândva un poet, „înconjurată de o ghirlandă de ape…"

Colonia grecească a Bizanțului a devenit în anul 350 Constantinopolul creștin, iar apoi Istanbulul islamic după cucerirea turcească din 1453. În ciuda jafurilor, revoltelor și cutremurelor succesive, el a reușit să își păstreze atmosfera și farmecul fără pereche. Vreme de peste 2 000 de ani, călători au venit pe aceste meleaguri, au rămas fascinați și au luat cu ei povești despre minunățiile și secretele lui, despre desfătările, dar și desfrâurile lui. John Freely spune povestea orașului de la întemeierea lui până în zilele noastre, surprinzându-i atât parfumul vieții cotidiene, cât și ceremonialurile de la curte și intrigile. Erudiția istorică se îmbină fericit cu relatările pitorești din scrierile diverșilor autori călători prin aceste locuri, precum și cu prezentări detaliate ale monumentelor ce fac gloria orașului de pe Bosfor. 

„Această lucrare dezvăluie mici tezaure de informație, având totodată un farmec ce amintește de O mie și una de nopți." – Literary Review

„Dacă vă gândiți să faceți o vizită la Istanbul, nu plecați fără a citi această carte din scoarță în scoarță cel puțin de două ori." – Irish Times

„Am intenționat să ofer prin această carte o introducere ilustrată în istoria orașului imperial cunoscut rând pe rând ca Bizanț, Constantinopol și Istanbul, capitală a Imperiului Bizantin și apoi a celui Otoman. Nu este o istorie formală a celor două imperii, ci mai degrabă o biografie a orașului în sine și o dare de seamă asupra vieții sociale a locuitorilor săi, de la primele așezări până în ziua de azi. Este de asemenea un ghid al monumentelor Istanbulului, descries în contextul istoriei orașului, în special cu referire la rolul pe care ele l-au jucat în viața politică, religioasă, intelectuală, artistică și socială. Astfel cartea va fi, sperăm, utilă celor ce intenționează să viziteze Istanbulul. Vizitatorul modern va avea ocazia să-și compare impresiile cu cele ale unor călători din alte timpuri citați în această carte, ale căror comentarii acoperă o perioadă de peste 2 000 de ani. Ei toți, chiar și atunci când se plâng de greutățile și frustrările locuirii în acest oraș, recunosc până la urmă că se află sub vraja lui, a uneia dintre cele mai vechi metropole ale lumii." – John Freely

John Freely s-a născut la New York în 1926. A intrat în marina militară americană la vârsta de 17 ani, servind în cadrul unei unități de comando în Birmania și China în timpul ultimelor luni ale celui de-al Doilea Război Mondial. A obținut un doctorat în fizică la New York University în 1960 și a urmat studii postdoctorale la Oxford University. A predat fizica și istoria științelor la Boğaziçi Üniversitesi și a locuit la New York, Boston, Londra, Atena, Istanbul și Veneția. Este autorul a peste 40 de lucrări, printre care mai multe cărți de istorie și călătorie ce au cunoscut un mare succes (Strolling Through Istanbul, Classical Turkey, Strolling Through Athens, Strolling Through Venice, Inside the Seraglio, Children of Achilles etc.). S-a stins din viaţă pe 20 aprilie 2017, numele său rămânând sinonim cu memoria oraşului Istanbul.

Ultima batalie spune povestea aporape incredibila a celei mai neprevazute batalii din cel de-al Doilea Razboi Mondial, cand un mic convoi de tancuri americane conduse de capitanul Lee si-au unit fortele cu soldatii germani, pentru a lupta impotriva fanaticilor SS care doreau sa captureze castelul Itter si sa-i execute pe prizonierii VIP de aici. Este o poveste despre aliante neprevazute, curaj dincolo de limite, suspans si, nu in ultimul rand, despre inamici implacabili.

Enciclopedia relațiilor internaționale cuprinde 479 de intrări, ordonate alfabetic. Acestea definesc și analizează termeni de referință din teoria și practica relațiilor internaționale: teorii clasice, paradigme, perspective, instituții, doctrine de securitate, organizații regionale și globale (politice, economice, culturale și de securitate), conferințe internaționale, termeni consacrați din studiile strategice și de securitate, precum și concepte/evenimente specifice Europei Răsăritene. Ca metodologie de redactare a termenilor a fost folosită o structură-tip ce include: identificarea termenului; conceptualizarea sa; prezentarea și dezvoltările instituționale/teoretice/analitice; critici/reconsiderări ale termenului; statutul conceptului în prezent; bibliografie. Denumirea fiecărui termen este menționată la începutul articolului, în text apărând doar inițiala/inițialele acestuia, cu literă mare de tipar îngroșată. În textul fiecărei intrări citatul va găsi una sau mai multe trimiteri la alți termini conținuți în Enciclopedie, indicate prin asterisc (de exemplu „...statele member ale ONU*...“). Asteriscurile – marcate la prima ocurență – vor arăta corelații cu acele intrări care completează și nuanțează informația, din articolul de pornire. Bibliografia de la sfârșitul fiecărei intrări oferă un suport pentru documentarea termenului abordat.

apărut la Editura Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, cu sprijinul financiar al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, volumul 2 din seria Confesiunile elitei comuniste. România 1944 - 1965: rivalități, represiuni, crime... Arhiva Alexandru Șiperco. Volumul îl are ca editor pe Andrei Șiperco și e prefațat de Ștefan Bosomitu.

VLADIMIR TISMĂNEANU. Profesor de științe politice la Univer­sitatea Maryland. Este autorul a numeroase cărți, între care The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century (University of California Press, 2012, trad. rom. Humanitas, 2013), Despre comunism. Destinul unei religii politice, Arheologia terorii, Irepetabilul trecut, Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc, Fantasmele salvării, Fantoma lui Gheorghiu‐Dej, Democrație şi memorie, Reinventarea politicului. Europa Răsăriteană de la Stalin la Havel. Coeditor, împreună cu Dorin Dobrincu şi Cristian Vasile, al Raportului Final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (Humanitas, 2007). Coeditor, împreună cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului Remembrance, History, and Justice. Coming to Terms with Traumatic Pasts in Democratic Societies (Central European University Press, 2015). Coautor, împreună cu Mircea Mihăieș, al volumelor Vecinii lui Franz Kafka, Balul mascat, Încet, spre Europa, Schelete în dulap, Cortina de ceață şi O tranziție mai lungă decât veacul. România după Ceaușescu. Coautor, împreună cu Marius Stan, al volumelor Dosar Stalin. Genialissimul Generalissim (Curtea Veche Publishing, 2014, 2016) și Dosar Lenin. Vraja Nihilismului (Curtea Veche Publishing, 2016). Editor, între 1998 şi 2004, al trimestrialului East European Politics and Societies (în prezent membru al Comitetului Editorial). În 2006 a fost președintele Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.

Democraţia, mai ales în țările în care a fost multă vreme absentă, are o nevoie absolută de adevăr, iar acesta poate fi dobândit prin rememorarea trecutului și prin reflecția continuă asupra lecţiilor sale, adeseori dureroase. Teze şi antiteze la Washington demonstrează, cu tenacitatea din care Vladimir Tismăneanu și-a făcut un modus operandi ca intelectual, că învăţăturile pe care le tragem din acest trecut sunt esențiale, fiindcă numai așa putem dobândi o reprezentare clară și lucidă a ceea ce a însemnat eșecul utopiei comuniste.

O capodoperă a arhitecturii secolului al XIX-lea. O adevărată galerie, în care se reunesc mari curente și tendinţe ale picturii, sculpturii și artelor decorative. Un loc încărcat de istorie, care a găzduit capete încoronate și artiști vizionari. Reședinţă a creatorului României moderne, Regele Carol I, Castelul Peleș este expresia ultimă a dorinţei de afirmare și legitimare a poporului român între naţiunile moderne ale Europei. Cum orice castel are o poveste, se cuvenea să aibă și Peleșul una, iar aceasta este dezvăluită chiar de unul dintre membrii Familiei Regale. Erudită, minuţioasă, adeseori inedită, superb ilustrată, Povestea Castelului Peleș este cea mai izbutită monografie de până acum a acestui fascinant și glorios simbol al României.

Pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939 a dat startul dramei românilor din Basarabia – deportări, prigoane, lagăre, crime odioase. Victimeː românii basarabeni. Unul dintre supraviețuitorii ororilor este Valentina Sturza, autoarea cărții de față. Basarabia decapitată descrie detaliat calvarul prin care a trecut familia Valentinei Sturza, alături de alte sute de mii de oameni, în vremea deportărilor din Basarabia și Bucovina de Nord, în perioada anilor 1941 – 1951.

 

Provenind dintr-o familie bună, înstărită și de orientare liberală, Valentina Sturza a trăit experiența deportării la vârsta copilăriei. Declarați dușmani ai poporului, membrii familiei ei au fost despărțiți  – bătrânii de tineri și bărbații de femei – și urcați în trenuri, apoi purtați departe, în pământ străin și neprimitor, în Republica Kazahtan. Au urmat foamete cumplită, hărțuiri din partea băștinașilor, evadare, fuga pe Volga, frigul, iarăși foametea groaznică, sărăcia și lipsurile.

 

Cartea este scrisă emoționant, într-un stil dulce, plin de căldură și dragoste față de familie și de Patrie, și ilustrată cu fotografii nenumărate din arhiva de familie a Valentinei Sturza. Este mai mult decât o carte, este o experiență a trecutului nedrept cu frații noștri de peste Prut.

Constantin M. Cantacuzino, îndeobște cunoscut sub numele de Bâzu Cantacuzino, s-a născut la 11 noiembrie 1905, într-o familie din vechea aristocrație românească. Era descendent al Cantacuzinilor, boieri cu origini bizantine, care au dat țărilor române pe domnitorii Șerban și Ștefan Cantacuzino, pe stolnicul Constantin Cantacuzino dar și pe marele spătar Mihai Cantacuzino.
Începând cu anul 1932, a început fie atras iremediabil de lumea aviației, fascinant fiind de acrobațiile executate la mitingurile aeriene și de încercările aviatorilor români de a depăși recordurile de distanță în marile raiduri. În vara anului 1933, Bâzu s-a înscris la Școala de Aviație „Mircea Cantacuzino”, care avea sediul pe aeroportul Băneasa. Dovedind reale calități și multă determinare, a obținut brevetul de pilot de turism gradul I pe 22 iulie 1933. În luna august a aceluiași an, a obținut și gradul II la brevetul de pilot de turism, după ce a efectuat raidurile București – Tecuci – Buzău –Tescani – București și București – Florești și retur.
Din anul 1935, sub auspiciile Aeroclubului Regal Român, Bâzu Cantacuzino s-a angajat în realizarea marelui său proiect: un raid aerian în jurul lumii. Astfel, demonstrațiile aeriene la care a participat până în vara anului 1936 au avut drept scop strângerea de fonduri pentru a-și cumpăra un avion performant cu care să bată recordul deținut de americanul Wiley Post, care în anul 1933 înconjurase pământul, într-un zbor solo pe durata a 7 zile, 18 ore și 49 de minute.

Albumul de față cuprinde fotografii din viața de familie a lui Bâzu Cantacuzino, dar mai ales din postura de aviator de seamă al României, atât ipostaze sobre, oficiale, cât și dintre cele mai relaxate.

Diamantele, simbol al regalității și al iubirii eterne, răsfăţate în cea mai vie istorie plină de personaje reale care le dau strălucire.
De unde vin? Unde vor ajunge? Cu ce preţ? Şi pentru cât timp?
Diamantul domnește ca leul giuvaierelor peste oceane și secole, peste oameni de rând și capete încoronate.
Cât valorează un diamant? Cum se transformă un diamant într-o bijuterie? Şi cum ajunge o bijuterie să fie de nepreţuit? Pentru că valoarea bijuteriilor este, aşa cum a fost dintotdeauna, nouăzeci la sută imaginară.

„Cunoașterea trecutului pe care îl închide orașul București în rețeaua și pro­filul său edilitar – de la cartierele sale vechi la cele mai noi cvartale – este echivalent cu parcurgerea unei lecții de istorie a patriei în general și a Capi­talei sale în special. O astfel de cunoaștere și de inițiere în trecutul Bucu­reștilor de altădată este un act de educație patriotică, un mod pedagogic de a-ți forma sentimente estetice și istorice, prin cunoașterea a ceea ce este aparent „învechit”, patriarhal și tradiționalist, prin depistarea în imaginea elementului modern a ceea ce aparține unei permanențe, unui caracter spe­cific locurilor noastre istorice. (…)

Sumarul cărții urmărește realizarea imaginii siste­matizate a multiplelor fațete ale trecutului Capitalei noastre. Am încercat deci, sub controlul informației riguroase, să trasez mai apăsat contururile mai importante și poate mai puțin cunoscute ale vechiului București. Nu atât descriptiv, cât sintetic, ambiționând să ofer cititorului și viitorului istoric al Bucureștilor posibilitatea de a vedea enciclopedic cutare sau cutare domeniu al vieții bucureștene edilitare, urbanistice sau instituționale.”

(George Potra)

 

Am scris această carte din dorinţa de a oferi atât celor apropiaţi (familiei, prietenilor), cât şi acelora pe care i-ar putea interesa aceste amintiri, o mărturie despre copilăria mea şi a generaţiei mele, despre greutăţile cu care s-a confruntat familia mea, la fel ca atâtea alte familii, într-o perioadă ,,grea” (folosesc un eufemism!), atunci când, în România, se instaurase un nou sistem politic, menit să  şteargă amintirile a ceea ce ,,a fost” şi să inducă false speranţe despre ce ,,va fi”.

       Am simţit nevoia să scriu şi să public aceste rânduri, cu speranţa nemărturisită că vor exista şi alte persoane, în special cele mai tinere, interesate de acele timpuri care au marcat profund destinul unor generaţii, inclusiv acela al generaţiei din care fac parte.

Am selectat, în acest sens, cu precădere, acele întâmplări sau fapte mai relevante pentru dificultăţile cu care m-am confruntat datorită originii mele ,,burghezo-moşiereşti” şi am încercat să reproduc cât mai exact modul în care priveam pe atunci, copil sau adolescent fiind, noile ,,rânduieli sociale” în curs de edificare în România. Titlul lucrării este, cred, semnificativ în această privinţă.

Jocul democratic de azi este respins pentru ca a fost blocat de catre partidele politice, monopolizat de intrumente media si de actori economici care vor ramanerea in logica sociala si economica a devenirii sistemului social si politic clasic. Cetatenii sunt apatici, pesimisti, blocati in neincredere si instrainare, iar din aceasta stare nu-i putea scoate decat o logica a seductiei cu care functioneaza retelele de socializare si mass-media. Retelele de socializare permit fabricarea unor noi identitati si nasterea unor grupuri neconstrangatoare...

Cartea de față sintetizează cele 139 de conversații pe care poetul Feliks Ciuev le-a avut cu Viaceslav Molotov de-a lungul a 17 ani, din 1969 pâna în 1986. Cu o consecvență specifică  disciplinei de partid, Molotov își amintește despre camaraderia cu Lenin, despre rolul pe care l-a jucat în lovitura de stat bolșevică din octombrie 1917 și activitatea din timpul lui Stalin, cu negocierile pentru semnarea pactului germano-sovietic (1939), dar și despre înlăturarea sa din viața politică, petrecută în timpul lui Hrușciov. Necesitatea ideologică a terorii este justificată de Molotov cu aceeași consecvență.

„La începutul anilor 1960 un informator aflat la Londra comunica ofițerilor de securitate din ambasadă că Ion Rațiu avea un jurnal în care consemna, printre altele, detalii despre întâlnirile cu diplomații români. Securitatea și-a dorit mult să-l obțină. S-au făcut planuri pentru a subtiliza măcar o parte din arhiva lui Rațiu și jurnalul său, ordinul de la București fiind «anchetați posibilit(atea) obținerii acestor mat(eriale) și faceți propuneri». După câteva zile, rezidența DIE din Londra a revenit cu un material amplu despre biroul lui Rațiu, «în spatele căruia își ascunde adevărata lui ocupație la Londra». De-a lungul anilor au fost sustrase documente, spre disperarea lui Ion Rațiu care nu înțelegea nici cum dispăreau, nici cine era implicat. Însă jurnalul, bine ascuns, a scăpat intact.” (Stejărel Olaru)

Pavaza a conservatorismului si a partidului generat de acest curent, Filipescu vedea aceasta constructie ca pe un «complex de elemente» care cuprindea pe langa o doctrina si «niste traditii si niste norme de purtare». Pentru ca aceasta doctrina sa-si manifeste eficienta trebuia ca propaganda de partid sa nu fie o agitatie fara noima, care sa fie lovita de sterilitate... De aceea, el vedea calitatea de conservator ca pe o credinta, «pe cand pentru altii era un rol de jucat». Mai mult, in numele respectului pe care il datora acestei calitati, Filipescu propovaduia in randurile membrilor Partidului Conservator demnitatea de partid, preferand sa indure «in tacere criticile», decat sa coboare lupta de idei intr-o confruntare «cu acei barfitori la cestiuni personale». Adept al ideii de moralitate in politica, dezaproba capatuiala pe seama statului, alaturandu-i-se, in acest sens, batranului sef al partidului, Lascar Catargiu, care nu pregetase in 1888, pe cand era presedinte al Adunarii Deputatilor, sa propuna o lege care limita cumulul de functii, o practica obisnuita in timpul guvernarii Bratianu.  (Doru Dumitrescu)

Robert S. Leiken urmareste destinele primei generatii de imigranti musulmani, dar si angoasele urmasilor lor. Pornind naratiunea din indepartatele sate ale Orientului Mijlociu, prin intermediul personajelor sale, autorul ne aduce in prezent, in capitalele Europei Occidentale, cu ghetourile si cartierele lor populate de imigranti. Cartea ne ajuta sa patrundem in cotidianul islamistilor, sa cunoastem moscheile radicalizate, sa descoperim universul jihadistilor si sa aflam ultimele ganduri ale atentatorilor sinucigasi. Aceasta analiza istorica, sociologica, teologica si antropologica ne avertizeaza ca incoerenta strategiilor fata de problema terorismului se datoreaza confundarii protestatarilor cu islamistii, a musulmanilor pasnici cu fundamentalistii, a slujitorilor Islamului cu jihadistii, a imigrantilor din prima generatie cu urmasii lor. Islamistii europeni este prima carte care, combinand reportajul si naratiunea, analizeaza amenintarea terorista islamista in Europa intr-o maniera obiectiva si patrunzatoare.

„China ucide este încă o dovadă că noi cultivăm seminţele propriului nostru deces… Cartea este şocantă şi trebuie citită de toată lumea.”
(Paul Midler, autorul cărţii Poorly Made in China )

„Un răsunător foc de armă care loveşte mortal în ochiul de taur al Beijingului.”
(Dylan Ratigan, realizatorul The Dylan Ratigan Show de la MSNBC)

„Autorii arată cu degetul, în mod corect şi cinstit, spre toţi renegaţii corporatişti şi apologeţii Chinei din Statele Unite, care ajută China să se ridice în orice mod, dar în niciun caz într-un mod paşnic.”
(Alan Tonelson, cercetător US Business and Industrial Council)

„Vă avertizăm: odată ce veţi începe să citiţi, nu veţi dori să vă mai opriţi!”
(Damon DiMarco, autorul cărţii Tower Stories: An Oral History of 9/11)

„Martor al unei epoci desfigurate de ură și resentimente, un cioban pornit din Muscel ne lasă în însemnările sale – neștiute de nimeni timp de o sută de ani – o radiografie a traumelor prin care trece o lume în vremuri de război. Destinele unor generații întregi se joacă la ruleta deciziilor pe care elitele politice le iau în momentele cruciale din istoria națiunii lor. Marele Război este o astfel de răscruce. Fie că au pariat corect, fie că au greșit, oamenii politici ai vremii sunt cei la care ne gândim atunci când judecăm trecutul. Ignorăm astfel soarta celor mulți, pe umerii cărora s-a sprijinit și ridicat o țară. Aventurierul Nicolae Șucu ne împinge, astăzi, să facem un exercițiu de imaginație și să privim altfel epopeea României Mari. Nu-i puțin lucru!“

„Memoriile lui Nicolae Șucu se citesc ca un scenariu de western. Vedem cu ochii săi Bărăganul, bălțile Ialomiței și Dunării și mai ales Dobrogea, ținuturi de frontieră, cu locuitori puțini, cutreierate de haite de lupi și păscute de turme imense, unde oamenii își păzesc avutul și viața bizuindu-se pe bâta ciobănească, pe cuțit și revolver. Fire aventuroasă, eroul nostru se lasă sedus de atracția unui trai ușor. Însă vin anii războaielor – cele balcanice, apoi conflagrația mondială. Nicolae Șucu stă sub arme mai bine de cinci ani și ia parte la marile bătălii care vor desena harta Balcanilor. E martor al schimbării frontierelor, al mișcărilor de populație și al atrocităților care brăzdează epoca și spațiul geografic. Cu toate calitățile sale – e, fără îndoială, un om care știe să se descurce –, faptul că reușește să supraviețuiască vremurilor este, până la urmă, miraculos. Citindu-i povestea vieții, ne putem da seama că miraculoasă a fost, de fapt, supraviețuirea tuturor anonimilor prinși în vâltoarea acestei istorii.“ (DANIEL CAIN)

Coperta: Șezătoare la Dobromir (jud. Constanța), la începutul sec. XX

Unul dintre meritele esentiale ale acestui volum rezida din prezentarea, evidentierea si sublinierea cu tuse groase a modului in care o buna parte din analistii, jurnalistii si universitarii occidentali privesc China, cu precaderea China devenita „challanger” al liderului mondial, Statele Unite ale Americii. O optica nu departe de cea a secolului al XIX-lea, in care Imperiul Chinez si ulterior Republica China au traversat ceea ce este denumit cei „100 de ani de umilinta”. Din foarte multe puncte de vedere, nici Occidentul, nici China, nu si-au schimbat atitudinea, fiind mentinuta o reciproca retinere si adversitate, inclusiv prin intermediul mass-media, a publicatiilor, iar de data relativ recenta cu sprijinul noilor media.
    Cu un condei care tradeaza aptitudini de jurnalist de campanie, Kerry Brown abordeaza conditiile care au premers accederea actualei elite aflate la varful ierarhiei politice a Chinei – presedintele Xi Jinping, premierul Li Keqiang si Wang Qishan, Zhang Dejian, Liu Yunshan, Yu Zhengsheng si Zhang Gaoli – surprins de faptul ca masele de chinezi nu au fost cutremurate de acest proces.

Volumul Despre cultura de ieri si romanii de azi cuprinde o serie de convorbiri cu academicianul Razvan Teodorescu, care au avut loc pe parcursul anului 2015 la Academia Romana, constituind o adevarata biografie a reputatului istoric si om politic, sub forma unui interviu. In acelasi timp, Despre cultura de ieri  sii romanii de azi reprezinta – dupa spusele autorului – „o marturie despre istoria, cultura si civilizatia romanilor, venita din partea unuia dintre cei mai subtili si rafinaii istorici ai ultimei jumatati de veac. Momentele-cheie ale acestei deveniri publice a academicianului Razvan Teodorescu sunt relatate cu un farmec aparte, prin portretizari de neuitat ale unor oameni politici importanti ai tranzitiei noastre nesfarsite sau prin crochiuri ale unor auguste personaje care au vizitat Romania in ultimul sfert de veac.

„Ce este istoria? Reprezentarea scrisa a evenimentelor trecute… Dar ce este un eveniment? Este un fapt oarecare? Nu, dimpotriva, este un fapt notabil", scria Anatole France. 

Un fapt notabil, o data, care se inscriu intr-o cronologie. Aceasta lucrare cuprinde 7 650 de date care traseaza istoria lumii in toata complexitatea ei, dorindu-se a fi, inainte de toate, un instrument practic care permite situarea in timp a principalelor personaje si fapte politice, culturale sau stiintifice ale trecutului, de la cele mai indepartate pana la cele mai recente. O insiruire cronologica a unui numar de 7 650 de date, grupate in 6 mari perioade, care prezinta istoria lumii in intreaga sa complexitate. Dar volumul nu se limiteaza la o cronologie «clasica»; au fost adaugate extinderi pentru faptele si personajele principale, pentru a i se permite cititorului sa inteleaga evenimentul, sa-l priveasca in perspectiva. Intrucat istoria inseamna si prezentarea legaturilor dintre fapte, au fost semnalate si trimiteri intre anumite evenimente, pentru a semnala legaturile dintre ele si pentru a le plasa in context. Pentru a usura intelegerea faptelor din fiecare perioada istorica, la inceputul capitolelor au fost introduse scurte sinteze, care sa faciliteze perceperea sensului si importantei evenimentelor din istoria lumii.

„Volumul semnat de Randall D. Law are multe merite care i-au recomandat traducerea in limba romana: este scris pe intelesul publicului larg, are dimensiuni prietenoase si ne ajuta sa renuntam la prejudecata ca terorismul este un fenomen «recent», de care ne-am putea debarasa ca de o moda oarecare. Pentru occidentalul obisnuit, terorismul apare fie ca ilustrare a extremismului de stanga sau de dreapta, fie ca manifestare a jihadismului, adica a islamului radicalizat, de matrice preponderant araba. Este sufficient sa citim cartea de fata pentru a constata ca, in realitate, eticheta de «act terorist» poate fi aplicata unei raze geografice, istorice si doctrinare mult mai intinse. Nu este doar un prilej de a (re)citi istoria universala printr-o grila inedita, ci si un argument (dezagreabil, dar, la limita, consolator) in favoarea ideii ca nu vom «scapa» prea curand de riscurile – si cumplitele bilanturi – ale actiunilor teroriste.” - Teodor Baconschi

    „Exceptional de bogata si sofisticata in analiza, mult asteptata editie revizuita a cartii lui Randall D. Law, Istoria terorismului, este o aparitie bine-venita, care se adauga altor lucrari de specialitate si se adreseaza atat studentilor si profesorilor, cat si analistilor din domeniul securitatii, politicienilor sau publicului larg.” - Profesor George Kassimeris, Universitatea Wolverhampton

    „Terorismul continua sa evolueze, nu sa se erodeze. Profesorul Law, in aceasta a doua editie, continua sa examineze evolutia fenomenului pana la ISIS si alte organizatii violente si ofera amanunte in plus care ne ajuta sa intelegem terorismul de azi. Autorul ne indeamna sa-i citim cartea pentru a intelege bine terorismul, istoria acestuia, modul de a gandi si motivarea celor care il practica.” - Colonel (r.) Ed Rowe, Armata Statelor Unite ale Americii