Istorie & Politologie

Al doilea volum al sintezei Istoria românilor de la origini până astăzi parcurge epoca modernă și contemporană, urmărind în continuare emergența și coagularea unei identități colective neolatine – unica din partea răsăriteană a Europei – și a unei statalități aflate în curs de cristalizare și de adaptare la cerințele unei vieți interne și internaționale tot mai complexe.

Renasterea italiana a conturat cultura occidentala - dar a fost vorba de o perioada mult mai stranie si mai intunecata decat stim multi dintre noi. O cunoastem pe Mona Lisa pentru zambetul ei, dar nu am aflat ca a fost maritata cu un negustor de sclavi. Il veneram pe Leonardo da Vinci pentru operele sale de arta, dar sunt putini cei care ii apreciaza in prezent proiectele sale ingenioase de arme. Vizitam Florenta sa il vedem pe David al lui Michelangelo, dar nu stim nimic despre masacrul care a dus la capitularea republicii. De fapt, numerosi dintre artistii si ganditorii cei mai cunoscuti ai Renasterii s-au afirmat nu in timpul "renasterii artistice" mult laudate din secolul al XV-lea, ci in mijlocul mortii si al distrugerii din secolul al XVI-lea.

O relatare globala despre strategia militara, care examineaza mai degraba practici decat teorii, ale celor mai semnificative personalitati din domeniul militar din ultimii 400 de ani Strategia exista de cand exista conflictul organizat. In volumul sau, Jeremy Black exploreaza relatia in continua schimbare dintre scop, forta, implementare si eficienta in strategia militara si impactul sau dramatic asupra dezvoltarii sistemului de putere global. Aruncand o privire "totala" asupra strategiei, Black analizeaza puterile de frunte - mai ales Statele Unite, China, Marea Britanie si Rusia - in contextul mai larg al competitiei dintre ele si al punctelor forte interne si internationale. Mergand din Franta perioadei ancien regime si din epoca edificarii Imperiului Britanic pana la conflictele actuale din Orientul Mijlociu, Black acorda o atentie speciala practicilor si deciziilor strategice ale imparatului Kangxi, ale lui Clausewitz, Napoleon si Hitler.

În această biografie de referință a lui Mehmed Cuceritorul, autorul aduce cu însuflețire la viață lumea în care a trăit sultanul otoman. John Freely pune în lumină personalitatea bărbatului ascuns sub masca mitului, a legendelor, o figură care a dominat atât Apusul, cât și Răsăritul vremii sale. O narațiune care, sprijinită pe un impresionant aparat științific, se construiește din volute elegante, asemenea unei povești din O mie și una de nopți.

Recenzii: „Când mi se cere să recomand o carte despre Turcia, spun doar atât: «Orice de John Freely.» Această lucrare este un exemplu minunat al talentului lui Freely de a exprima măreția istoriei povestindu-ne despre personalitățile remarcabile care au creat-o. Mehmed al II-lea, care a cucerit Constantinopolul la numai 21 de ani și a început apoi să schimbe fața lumii, nu pare să fi fost niciodată redat mai viu decât în aceste pagini.” STEPHEN KINZER, The New York Times

„Pentru a onora cum se cuvine un personaj atât de pitoresc și complex ca Mehmed al II-lea ar trebui combinat talentul unui povestitor desăvârșit cu o cunoaștere profundă a istoriei otomane și a Istanbulului (Constantinopolului), orașul pe care Mehmed l-a cucerit, pentru ca apoi să-și petreacă restul vieții reconstruindu-l și remodelându-l. Cititorii acestei cărți sunt norocoși că John Freely posedă ambele calități.” Prof. univ. HEATH W. LOWRY, Princeton University

Amintirile despre copilăria petrecută într-un sat teleormănean, însemnările zilnice din vremea celui de-Al Doilea Război Mondial și din perioada comunistă, corespondența întreținută de către Ilie Popescu-Mohora cu câteva personalități ale României secolului XX (printre ele numărându-se Iosif Constantin Drăgan și Dinu Adameșteanu) vor fi o revelație pentru cititorii pasionați de istoria contemporană. Vor avea ocazia să afle amănunte – povestite cu mult umor – despre viața satului interbelic al Vechiului Regat, despre obiceiurile, tradițiile și superstițiile locuitorilor, întâmplările cotidiene ale unui adolescent în orașul Alexandria, încercările unui student și apoi ale unui tânăr ambițios care își dorește să răzbească în Capitală. Din Bogdana cea natală, destinul – profund înrâurit de Constantin Argetoianu, politicianul temut, dar respectat de toți adversarii săi – l-a purtat pe Ilie Popescu-Mohora tot mai departe, până la Roma. Acolo, în „cetatea eternă”, a fost martorul unor prefaceri istorice în anii 1942–1943: prăbușirea fascismului și a regimului Mussolini, preluarea puterii de către mareșalul Badoglio, retragerea germanilor și sosirea Aliaților, proclamarea Republicii de la Salo. Din toate a ieșit cu bine, pentru că a fost un om… norocos.

„Am fost norocos, dar numai prin muncă. Nu am realizat nimic fără muncă și toate realizările mele s-au rezumat la satisfacții materiale. Acesta a fost, este și rămâne pentru mine norocul meu. Am avut norocul să fiu ajutat de Constantin Argetoianu, Dumitru Munteanu-Râmnic, Grigore Gafencu, I.Gh. Duca și alți cunoscuți, azi toți dispăruți. I-am pomenit pe cei care m-au ajutat să am puțin noroc. Lipsa unui dram de noroc nu-ți aduce decât neplăceri. Am fost ajutat în viață și de studenții evrei și am crezut într-o stea – să nu fii rău, să iubești adevărul, să înveți din tot ceea ce te înconjoară, frunza, iarba, norul, aripile și zborul păsărilor.” ILIE POPESCU-MOHORA

Analiza politica a motiunilor de cenzura din perioada postcomunista, a circumstantelor concrete in care s-au produs, este cruciala pentru intelegerea democratiei, iin particular a relatiilor dintre puterea executiva si puterea legislativa in Romania. Intre 1993 si 2024 au fost supuse votului 43 de motiuni de cenzura. O lunga perioada de timp, motiunile de cenzura nu au produs efecte. Ceea ce era un simptom al democratiei majoritare, in care legislativul este prea slab pentru a controla si schimba executivul. De la un moment dat insaa, mai multe guverne au fost doborite, ca urmare a formarii in Parlament a unor puternice coalitii legislative ad-hoc.

Redescoperă ce înseamnă cu adevărat odihna! Căutare a singurătății pentru unii, timp de rugăciune pentru alții, echivalată uneori cu meditația, siesta sau plimbarea... Reputatul cercetător Alain Corbin țese în minunata sa carte Istoria odihnei pânza unor realități demult uitate și le urmărește până în prezent, colorate acum de obsesiile pentru vacanțe și de îngrijorările generate de burn-out.

Algoritmul Holocaustului. Reversibilitatea om-bestie Distinsul medic neurolog Jean-Jacques Askenasy, cercetator in domeniul neurostiintei din Israel, membru de onoare al Academiei Romane, se adanceste in studiul stiintific al motivelor ce au condus la una dintre cele mai mari tragedii ale umanitatii. Volumul Algoritmul Holocaustului. Reversibilitatea Om-Bestie subliniaza aceasta posibilitate a omului de a regresa pana la stadiul in care isi omoara cu brutalitate semenii. Dupa cum afirma autorul: Natiunea germana a produs giganti culturali precum Goethe, Kant, Bach, Schiller si Beethoven. Cu toate acestea, intre 1933 si 1945, a permis unor criminali monstruosi precum Hitler, Goebbels, Himmler, Heydrich, Mengele si Eichmann sa initieze cel mai tragic eveniment din istoria umanitatii, exterminarea aproape "pe cale industriala" a evreilor.

Cartea omului politic si istoricului francez Francois Guizot este o lucrare clasica ce a marcat profund o intreaga pleiada de mari ganditori de la mijlocul secolului al XIX-lea, intre care Alexis de Tocqueville, John Stuart Mill si Karl Marx. Lucru mai mult decat firesc, caci Istoria civilizatiei in Europa reprezinta o prima abordare a societatii prin prisma metodei sociologice, in incercarea de a-i sesiza spiritul in intreaga complexitate a manifestarilor (moravuri, idei, opinii, legi, cutume) si de a intelege mecanismul institutiilor politice prin studiul ordinii sociale; iar tema competitiei si a luptei claselor in societate a alimentat deopotriva doctrina liberalismului englez si pe a socialismului european. Studiul Istoriei lui Guizot, scris cu rigoarea si claritatea carteziana a marilor ganditori francezi, este, de aceea, indispensabil pentru intelegerea evolutiei filozofiei politice europene din secolul al XIX-lea.

Ana Rubeli ne poartă într‑o lume care nu a dispărut cu totul, dar pe lângă care, grăbiți, alergați de treburile zilnice, trecem fără să o mai vedem. Cartea ei are meritul de a ne opri în loc, de a ne face să ne uităm în jur, descoperind în jurul nostru ziduri care spun povești, case care ne aduc aminte de vremuri de altădată.

Diagnozele și prognozele cuprinse în acest volum nu au pretenția de a fi adevăruri ultime și absolute. Contribuțiile pe care le veți citi sunt doar niște propuneri pentru publicul nostru – propuneri de analiză, evaluare și interpretare a datelor existente în acest moment și aflate într-o dinamică permanentă, propuneri de identificare și definire de scenarii posibile, propuneri de sinteze, tendințe și recomandări, de ce nu chiar și formularea de noi întrebări și dileme. În general, textele incluse reprezintă o invitație la reflecție, pentru înțelegerea aprofundată a unei lumi în schimbare.
Prof. dr. Valentin Naumescu, Președintele ICDE
Conf. dr. Raluca Moldovan

Autori
Corneliu Bjola • Dumitru Chisăliță • Adrian Codîrlașu • Anca Dragu • George Gima • Tana Foarfă • Iulian Fota • Robert Lupițu • Raluca Moldovan • Silviu Nate • Valentin Naumescu • Ana Otilia Nuțu • Dorin Popescu • Dorin Recean • Luminița Tuleașcă • Claudiu Vrînceanu

Istoria lagărului de concentrare de la Dachau a devenit în foarte scurt timp de la publicare referinţa de netegăduit pentru studierea acestui edificiu nazist emblematic. Generalul Paul Berben își începe evocarea cu informaţii despre crearea lagărului de la Dachau și obiectivele sale, despre diferitele categorii de prizonieri și despre comanda și administraţia SS.

El continuă cu o analiză detaliată a psihologiei și comportamentului ofiţerilor SS și gardienilor, susţinută de extrase relevante din discursurile lui Himmler.

Rutina de zi cu zi a lagărului de concentrare Dachau este descrisă în detaliu, evidențiind tratamentul inuman al prizonierilor și bolile răspândite în lagăr. Alte subiecte importante, precum pedepsele și execuţiile, experimentele medicale naziste și tratamentul aplicat clerului, sunt analizate cu atenţie. Capacitatea și voinţa deţinuţilor de a supravieţui în aceste condiţii îngrozitoare sunt de asemenea subliniate.

Sunt prezentate numeroase fapte și cifre despre victimele lagărului Dachau. Deși numărul exact al victimelor nu va putea fi niciodată stabilit cu certitudine, documentele găsite arată că la Dachau și-au pierdut viaţa cel puţin 30.000 de oameni.

Publicată sub auspiciile Comitetului Internaţional al Lagărului de la Dachau, după minuţioase cercetări, cartea generalului Paul Berben servește drept un memento al lipsei de umanitate cu care oamenii se pot comporta faţă de alţi oameni. În același timp, această carte constituie un îndemn puternic de a medita la preţul libertăţii și la beneficiile democraţiei.

Acest studiu detaliat al lagărului de concentrare Dachau este esențial pentru toți cei care doresc să înțeleagă profund ororile Holocaustului și să prevină repetarea unor astfel de atrocități în viitor. Explorează istoria lagărului de la Dachau pentru o perspectivă comprehensivă asupra unuia dintre cele mai întunecate capitole din istoria umanității.

Povestea Trenului Regal îi invită pe cititori într-o călătorie prin istoria României, pe urmele suveranilor care au străbătut țara pe căile ferate. La punctul de pornire, în 1866, România avea zero kilometri de cale ferată, iar întemeietorului dinastiei naționale, Regele Carol I, i se întindea înainte o misiune cu deznodământ necunoscut.

Astăzi, căile ferate, ca și Familia Regală, fac parte din prezentul românesc. Iar Trenul Regal, traversând epocile, stă drept mărturie pentru istoria întrepătrunsă a monarhiei și a drumurilor de fier.

 

 

Din 2013 este membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta“ din Iaşi. În 2020 fost decorat de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, cu Medalia Regală pentru Loialitate.

„Curtea imperială a lui Franz Joseph – evoluția ei instituțională, funcțiunile sale în raport cu nevoia de a asigura îndeplinirea obligațiilor monarhice, personajele (unele pitorești) – merita de mult atenția istoricului. Este un Univers în sine, care reproduce, la scară mică, arhitectura și elementele de rezistență ale Imperiului, dar și defectele sale structurale, eterogenitatea etnică și culturală, clivajele economice și sociale central-europene. Curtea imperiala – aparent debordând de rafinament și grație – constituia, în fapt, o societate închisă, crispată de reguli fixe, agitată de intrigi personale și de zvonuri, cu propria menajerie de funcționari aroganți, corupți și asociali. Gravitând în jurul familiei imperiale, pregătiți fiind în mod special pentru a-și oferi serviciile ori de câte ori se simțea nevoia, membrii Curții și-au apărat cu gelozie pozițiile, reîmprospătându-și rândurile prin proceduri de selecție cu totul aparte. În fond, știau totul sau aflau totul despre arhiducesele și arhiducii excentrici, despre aventurile unora și ale altora, despre fobiile și obsesiile lor – multe în contrast cu rigorismul public, aproape victorian, al Vienei. Cartea de față, care începe prin a schița o zi din viața lui Franz Joseph, oferă cititorului descrieri precise ale metabolismului discret al acestei societăți, dar și anecdote savuroase acumulate în aproape trei sferturi de veac habsburgic.” (Mihai-Răzvan Ungureanu)

În ciuda contextului caracterizat de o societate în întregime patriarhală dominată de prejudecăți masculine, fiecare secol de existență a Bizanțului ne dezvăluie multe femei independente și cel puțin o amprentă a unei puteri remarcabile.

Jurnalul de front al preotului militar Gheorghe Crețu este unul extrem de prețios, surprinzând modul în care s-a derulat zi de zi cariera militară a unui preot confesor din timpul Primului Război Mondial. Spre deosebire de rapoartele înaintate superiorilor militari în anii 1918-1919, jurnalul prezintă și intrarea în război a Armatei Române. […]

O carte despre milioane de femei care au lucrat în mină sau au deținut corăbii, despre femei‑pirat, negustorese, impresare de teatru sau soții care au modelat și schimbat societatea engleză de‑a lungul timpului. „Femeile obișnuite” ale Philippei Gregory au pilotat avioane de luptă, au bătut monedă și au construit nave, mori și case. Au mers la război, au muncit pământul, au făcut campanii sociale, au scris și au iubit. Au comis crime ori s‑au făcut vinovate de trădare, s‑au închinat la tot felul de zei, au gătit și au crescut copii, au născocit invenții și s‑au răzvrătit. Iar prin toate acestea au contribuit la edificarea culturii și tradițiilor Angliei de‑a lungul atâtor secole caracterizate de tulburări politice, ciumă, foamete, prosperitate, reforme religioase. Punând accent pe energia, ingeniozitatea și rolul lor enorm, poveștile adunate de Philippa Gregory în acest volum le redau femeilor locul pe care îl merită în istorie – în centrul scenei.

„Magistrală, documentată exhaustiv… O panoramă colorată a istoriei sociale. Gregory este o povestitoare talentată, iar această narațiune bogat ilustrată curge într-un ritm plăcut… Perspectivele ei sunt fascinante.” (Daily Mirror)

„I-ați devorat romanele, dar acum Gregory își arată talentul de istoric… O lectură incredibilă.” (The Los Angeles Times)

„Gregory are ochiul romancierei pentru situațiile neobișnuite și vii și tonul ironic al unui narator încrezător. Este o operă de istorie socială care va rămâne în amintire.” (The Times)

„Această carte ambițioasă este o contribuție semnificativă la istoria publică a femeilor și o reamintire a faptului că femeile obișnuite fac istorie de foarte mult timp.” (BBC History Magazine)

„Gregory a pus mereu femeile în centrul romanelor sale istorice, dar prin acest volum de nonficțiune se străduiește să le așeze pe locul meritat în istorie și astfel să reîncadreze povestea noastră națională. În mod impresionant, reușește acest lucru.” (The Observer)

„Uimitoare… Plină de surprize… O carte strălucită, esențială.” (The Independent)

„Un triumf al popularizării istoriei.” (The Spectator)

La scurt timp după invadarea Ucrainei în 2022, întreaga lume a putut vedea prin intermediul imaginilor transmise de agenţiile de ştiri adevărata faţă a regimului Putin. Alături de alte orori, violenţa sexuală împotriva civililor ucraineni s-a dovedit a fi parte integrantă a genocidului comis de trupele ruseşti. Ea are caracter sistematic şi este chiar încurajată, iar rădăcinile folosirii violului ca armă se găsesc, afirmă autoarea, în misoginismul din care Rusia a făcut un instrument esenţial al puterii sale. În politica internă, misoginismul este utilizat de Kremlin pentru a împiedica ascensiunea la putere a femeilor. În politica internaţională, ascuns sub masca promovării valorilor tradiţionale, el constituie un mijloc de subminare a democraţiei – care nu poate exista fără participarea femeilor – şi de consolidare a regimurilor autoritare. Cu luciditate, sprijinindu-se pe analiza unor evenimente recente, pe mărturii ale victimelor, dar şi pe istoria expansiunii Rusiei, Sofi Oksanen denunţă un imperialism rusesc care a instrumentalizat misoginismul şi care a fost favorizat în trecut de indiferenţa lumii occidentale – iar în epoca noastră poate mai ales de faptul că banii oligarhilor ruşi ajung în Vest.

Autoarea de bestsellere New York Times Eleanor Herman revine cu o altă lucrare de popularizare a istoriei, explorând fenomenul misoginismului îndreptat împotriva femeilor aflate la putere, de la Cleopatra la Kamala Harris.

Imaginați-vă că Donald Trump ar fi fost femeie, pe nume Donna. Ar fi fost văzută Donna Trump drept directă, onestă și „o gură de aer proaspăt“? Ar fi câștigat alegerile? Imaginați-vă că Hillary Clinton ar fi fost bărbat. Howard Clinton face și spune exact aceleași lucruri ca Hillary. Ar fi fost Howard Clinton portretizat în mii de imagini de pe Pinterest ca o vrăjitoare, amestecând în ceaun sau călărind o mătură? Ar fi fost numit „cățea“ pe nenumărate tricouri? Răspunsurile lui bine gândite, circumspecte, la întrebările presei ar fi fost considerate lipsite de autenticitate, pline de secrete și lipsite de încredere?

Există un tip anume de furie – să-i spunem pe șleau sete de sânge – rezervată de regulă femeilor, mai ales femeilor aflate în poziții de putere sau care aspiră la așa ceva. Din lumea antică, prin Renașterea europeană, până la cele mai recente alegeri din SUA, Manualul misoginului, după cum îi spune Eleanor Herman, a fost folosit pentru a le pune la locul lor pe femeile care nu își cunosc lungul nasului.

Într-o poveste care este șocantă, revelatoare și care poate reprezenta o forță puternică a schimbării, spiritul și umorul specifice lui Eleanor Herman sunt utilizate pentru a explora metodele care au fost folosite de peste 3000 de ani – și care sunt puse la treabă și azi – împotriva femeilor puternice din orice colț al lumii, de la Cleopatra, Anne Boleyn, Maria Antoaneta, Ecaterina cea Mare până la Hillary Clinton, Kamala Harris și multe altele.

AUTORUL CĂRȚII ISTORIE FALSĂ, OTTO ENGLISH, REVINE CU O ANALIZĂ ȘOCANTĂ, DAR HILARĂ, A ZECE DINTRE CEI MAI MARI MINCINOȘI AI ISTORIEI NOASTRE, EXAMINÂND ACEȘTI IDOLI NECONTESTAȚI PÂNĂ ACUM ȘI EXPUNÂND CEEA CE AU ÎNCERCAT SĂ ASCUNDĂ.

A fost Che Guevara cu adevărat un erou revoluționar? Ar trebui Maica Tereza să fie onorată ca sfântă? Este Henric al V-lea cel mai mare rege al Angliei? Și de ce legenda lui JFK continuă?

După ce a expus unele dintre cele mai mari minciuni spuse vreodată în Istorie falsă, jurnalistul Otto English își îndreaptă atenția către unele dintre cele mai mari (și mai iubite) figuri ale istoriei.

Fie că este vorba de lideri virtuoși în războaie drepte, de martiri care au sacrificat totul pentru o cauză sau de inovatori care au schimbat lumea în bine, de-a lungul secolelor, bărbați și femei considerați măreți s-au ridicat devenind nume familiare tuturor, sfinți și eroi. Dar cât de mult își merită ei reputația?

Explorând de la vânătoarea nesăbuită pentru glorie a căpitanului Scott și hoția flagrantă a lui Andy Warhol până la trecutul întunecat al lui Coco Chanel în lumea nazistă, Otto English pătrunde în viețile ascunse ale unora dintre cele mai cunoscute nume ale istoriei. Examinând personalități din lumea artei, a politicii, a afacerilor, a religiei și a regalității, el scoate la lumină adevărurile mai întunecate pe care aceștia ar fi preferat să le țină ascunse și în același timp celebrează eroii necunoscuți pierduți în timp. Falși eroi expune adevărul trecutului și ne ajută să înțelegem de ce acesta contează astăzi.

Mergeți o zi în sandalele unui roman... cum era oare viața într-unul dintre cele mai puternice și mai pline de viață orașe ale lumii antice – un oraș care era de opt ori mai dens populat decât new yorkul din zilele noastre? Pe parcursul unei zile, întâlnim 24 de romani din toate straturile societății – de la un senator la o sclavă, de la un gladiator la un astrolog, de la paznici la spălătorese – și, petrecând câte o oră alături de fiecare în parte, descoperim detalii fascinante ale vieții lor zilnice.

Printr-o serie succesivă de volume, colecția de față își propune să dea acces publicului din România, pentru prima dată, la cele mai relevante lucrări, publicate sau inedite, ale lui David Mitrany Publicată postum, la doar câteva luni de la moartea lui David Mitrany, această antologie e, prin studii şi eseuri, reconstrucţia unui itinerar de reflecţie şi acţiune de aproape o jumătate de secol. Teoria funcţională a politicii exprimă astfel, într-un corpus testamentar, coerenţa gândirii ştiinţifice a savantului de origine română.

Dansul Natașei a fost nominalizată pentru Duff Cooper Prize și Samuel Johnson Prize (2003). În 2009 a primit prestigiosul Premiu „Przegląd Wschodni” (Polonia) pentru cea mai bună carte străină despre istoria Europei de Est.

O cuprinzătoare istorie culturală a Rusiei, țesută din povești și personaje extraordinare, Dansul Natașei acoperă o perioadă ce se întinde de la construirea Sankt-Petersburgului, sub domnia lui Petru cel Mare, și până în anii regimului sovietic. Orlando Figes abordează domenii dintre cele mai diverse, de la arta populară până la ritualurile magice ale șamanilor asiatici, de la poezia lui Pușkin până la muzica lui Musorgski și Stravinski sau filmele lui Eisenstein, mobilizând o impresionantă distribuție de artiști și aristocrați, revoluționari și exilați, preoți și libertini, țari și tirani. Titlul volumului este inspirat de o scenă simbolică din Război și pace, în care tânăra contesă aude o melodie populară și, instinctiv, începe să danseze. Pornind de la semnificația dansului Natașei, autorul explorează tensiunile dintre cultura înaltă și cultura populară, dintre componenta europeană și componenta asiatică ale culturii ruse și examinează modul în care artiștii, scriitorii și gânditorii ruși au construit mitul „sufletului rus”.

„Splendidă. O panoramă fascinantă a artei și vieții rusești.” (The Independent)

„Dansul Natașei are toate calitățile unei tragedii epice.” (Mail on Sunday)

„E o lectură atât de plăcută, încât ezit să scriu prea mult, de teamă să nu dezvălui surprizele cărții.” (Anne Applebaum)

Printr-o serie succesivă de volume, colecția de față își propune să dea acces publicului din România, pentru prima dată, la cele mai relevante lucrări, publicate sau inedite, ale lui David Mitrany Studiul care dă titlul si substanţa acestei cărţi a fost publicat iniţial în 1943, de Royal Institute of international Affairs, şi reprezintă prima expresie editorială a concepţiei funcţionaliste asupra relaţiilor internaţionale a lui David Mitrany. Întâmpinat cu mare interes încă de la prima ediţie, Un sistem de pace operativ propune o serie de teme de interes academic si diplomatic dezvoltate coerent în această antologie de articole stiinţifice.

„Mărturiile strânse în paginile acestei cărți ca urmare a unui efort migălos de filtrare, clasificare și conservare a mii de documente identificate în arhive înfățișează modurile în care poliția secretă din România comunistă monitoriza, controla și influența activitatea unor minorități religioase despre care știm încă foarte puține. Excluși din viața publică, forțați să își asume un statut în ilegalitate și lipsiți de orice protecție legală de către o dictatură care îi privea cu suspiciune, membrii acestor minorități au reușit să integreze ceremonialul religios în viața cotidiană și să-și adapteze spațiul privat pentru a-și ascunde credința, trăindu-și religia cu curaj în condiții de mare risc, atât individual, cât și pentru comunitatea lor.

Volumul de față descoperă o latură prea puțin cercetată, materialitatea unei prezențe religioase ale cărei urme sunt consemnate – fragmentar, distorsionat, duplicitar și ipocrit – chiar de către puterea politică care căuta să o anihileze. Documentele secrete și obiectele prezentate aici reconstituie viețile trecute ale unor enoriași și lideri comunitari care au reușit să reziste potopului comunist prin gesturi mărunte, ascunse de ochii publici și nebănuite în semnificația lor. Este o mărturie a unei rezistenţe politice și religioase a cărei materialitate se manifesta deseori prin imaterialitatea sa – privirile pline de semnificație surprinse în fotografiile de grup, intrările disimulate în spațiile ad hoc rezervate ceremonialului religios și, mai ales, tăcerea monumentală care acompaniază toate aceste fragmente de viață.

Cu răbdare, competență, respect și discernământ, James Kapaló, Anca Șincan și colegii lor recreează în mod emoționant trecutul unor minorități pe care ele însele l-au pierdut în viforul totalitar.“ — LAVINIA STAN, professor Departamentul de Științe Politice St. Francis Xavier University, Canada 

O carte precum aceea a lui Radu Tudorancea face parte, deja, din canonul istoriografic. Ea compune, prin voci și prin imagini, un tablou în care demnitatea umană se confruntă cu suprema provocare, aceea a umilirii și detenției. La un secol de la Marele Război, volumul de acum sparge un zid al uitării și onorează memoria celor care au traversat aceste vămi ale istoriei.

Ioan Stanomir

***

Dată fiind tema, în text am considerat important să inserez documente foto sau reprezentări grafice relevante cu privire la captivitatea prizonierilor de război români, de la fotografii aflate în fonduri arhivistice, la cărți poștale – fie ele și cu mesaje prelucrate de propagandă (în fond, acestea erau singurele fotografii care să poată trece de filtrul cenzurii, servind mai ales unui vădit scop de natură propagandistică) toate ilustrând detalii mai mult sau mai puțin acurate din viața din lagăre. Nu în ultimul rând, aș menționa și dimensiunea personală a acestei cercetări, în sensul că de-a lungul ei am putut identifica informații cu privire la unul din strămoșii familiei mele, soldatul Stoica Tudorancea (PR 21585), căzut în prizonierat în 1916 și ajuns în captivitate germană, de unde nu s-a mai întors.

Radu Tudorancea

Bettany Hughes ne invită într-o călătorie captivantă prin timp, la inima civilizațiilor care au modelat lumea noastră. Cu o pasiune contagioasă și o erudiție profundă, Hughes dezvăluie poveștiledin spatele acestor capodopere arhitecturale, de la impunătoarea Piramidă din Giza până la strălucitorul Far din Alexandria. Prin paginile sale, descoperim nu doar măiestria inginerilor și visul arhitecților, ci și speranțele, temerile și viețile oamenilor obișnuiți care au trăit în umbra acestor structuri magnifice.

Cu un ochi atent asupra detaliilor care animă istoria, Hughes ne poartă dincolo de piatră și mortar, într-un dialog vibrant cu trecutul. „Cele șapte minuni ale lumii antice” nu este doar o explorare a realizărilor umane de neegalat, ci și o reflecție asupra ambiției, puterii și fragilității civilizațiilor. Cartea reușește să îmbine cu măiestrie narativul istoric cu introspecția filozofică, oferind cititorilor o perspectivă unică asupra moștenirii noastre culturale comune.

Această operă este o mărturie a pasiunii neînfrânate a lui Hughes pentru trecut și a abilității sale de a face istoria accesibilă și relevantă pentru cititorii de astăzi.

În monografie este examinată viața și opera neobositului cercetător român al istoriei și etnografiei Bucovinei, preot, paleograf, culegător de antichități, publicist, membru corespondent al Academiei Române – Dimitrie Dan (1856–1927). D. Dan și-a câștigat recunoașterea europeană la vremea sa, în primul rând scriind lucrări consacrate istoriei și etnografiei grupurilor etnice bucovinene: ruteni (ucraineni), români, armeni, lipoveni, evrei, țigani.

Pe baza unor noi date de arhivă introduse pentru prima dată în circulația științifică, din analiza periodicelor din a doua jumătate a secolului al XIX-lea până în prima jumătate a secolului al XX-lea și a lucrărilor științifice ale lui D. Dan, cititorul va avea la dispoziție cea mai completă biografie a omului de știință din zilele noastre, o listă completă a lucrărilor sale publicate, clasificarea lucrărilor științifice și publicistice, cu o analiză a semnificației internaționale a moștenirii lăsate, o descriere a unui număr mare de lucrări ale sale, o bibliografie dedicată cercetătorului științific.

Volumul de față cuprinde amintirile lui Dinu N. Movilă, fost ofițer de jandarmi și fost prizonier de război în URSS în perioada 23 august 1944 – 1 decembrie 1955. La mijlocul anilor ’80, după mai bine de 70 de ani de viață, Dinu N. Movilă, personajul acestei lucrări, își așternea pe hârtie amintirile, punându-le sub un titlu simplu: Istoria unei vieți. Ne propunem acum, după aproape 40 de ani, un demers de microistorie, care, prin exploatarea surselor avute la dispoziție, ce se completează reciproc (amintirile menționate mai sus și care se doreau dezvoltate în vederea publicării unei cărți; memoriul original și dosarul personal, păstrate la Arhivele Militare Naționale Române; dosarul de urmărire informativă, aflat în custodia CNSAS; dosarul păstrat la Direcția Generală de Pașapoarte; documentele din arhiva familiei și interviul realizat cu domnul Dinu-Cristian Bica, nepotul lui Dinu N. Movilă), să contureze un destin individual pe parcursul secolului XX.

***

În completarea acestor amintiri, am venit cu documente din următoarele dosare, ordonate cronologic: memoriul original al căpitanului Movilă N. Dinu, păstrat la Arhivele Militare Naționale Române; dosarul personal al căpitanului Movilă N. Dinu, păstrat la Arhivele Militare Naționale Române; dosarul penal al lotului avându-l în frunte pe generalul Mihail Voicu, păstrat în Arhiva CNSAS; dosarul de urmărire informativă a lui Dinu N. Movilă, păstrat în Arhiva CNSAS; dosarul de pașapoarte al lui Dinu N. Movilă, păstrat la Direcția Generală de Pașapoarte, o copie fiind păstrată și în Arhiva CNSAS.

Le-am alăturat apoi documente din arhiva familiei Bica-Movilă și un interviu cu nepotul lui Dinu N. Movilă, domnul Dinu-Cristian Bica.

Trebuie spus că ne-am adresat și Direcției Generale Management Resurse Umane din Ministerului Afacerilor Interne în vederea identificării unui dosar întocmit pe numele lui Dinu N. Movilă, răspunsul primit fiind negativ.

Nu am primit răspuns de la Arhiva Militară de Stat Rusă, căreia ne-am adresat în speranța obținerii unor copii de pe dosarul privind anchetarea și condamnarea lui Dinu N. Movilă în Uniunea Sovietică.

Având în vedere valoarea istorică și caracterul inedit al documentelor în discuție, maniera profesionistă în care acestea au fost pregătite pentru tipar, valoarea studiului introductiv, cu o documentare amplă și cu un aparat critic care respectă perfect normele academice în vigoare, considerăm că volumul editat de Luminița Banu și Florian Banu, „Nici un atentat!” – Organizarea antiterorismului în România (1948-1989), își găsește locul în biblioteca oricărei persoane interesate de istoria terorismului și antiterorismului pe teritoriul României.

De altfel, tomul de față vine chiar în întâmpinarea misiunii istorice cu care Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a fost abilitat prin legea de înființare – punerea la dispoziția publicului larg de documente și informații complete cu privire la structura, componența, metodele și activitățile Securității, în scopul stabilirii adevărului istoric asupra perioadei dictaturii comuniste.

Prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru