Istorie & Politologie

În această carte cu totul inedită, Sean McMeekin marchează o schimbare fundamentală de optică în ceea ce privește abordarea lui Stalin ca aliat în cel de-al Doilea Război Mondial. Singurul lucru care l-a diferențiat pe Stalin de Hitler, susține autorul, este faptul că a fost un criminal de succes. Odată Hitler mort, iar al Treilea Reich în ruine, Stalin a creat un nou imperiu comunist imens. Printre posesiunile lui se aflau Cehoslovacia și Polonia, a căror soartă îi determinase pe occidentali să pornească împotriva naziștilor, și, desigur, China și Coreea de Nord, ramificații ale imperiului comunist care rezistă și azi.

Până în momentul în care Planul Barbarossa a realizat un adevărat miracol de relații publice, transformându-l într-un aliat al Occidentului, Stalin omorâse milioane de oameni, încălcase orice normă de comportament internațional, invadase la fel de multe țări ca și Hitler și luase cu forța mari teritorii pe care avea să continue să le stăpânească. Într-un sens mai larg, conflictul global a fost alimentat nu doar de agresiunea germană și japoneză, ci și de mașinațiunile lui Stalin, orchestrate pentru a provoca războaie de uzură între puterile capitaliste în Europa și în Asia. Pe parcursul războiului, Stalin a ales să facă doar ceea ce urma să fie în beneficiul propriului regim, necontribuind la efortul împotriva Japoniei până în ultimele zile ale conflictului. Mai presus de orice, „Războiul lui Stalin” dezvăluie detaliile șocante ale modului în care guvernul SUA (în detrimentul propriu și al aliaților săi) a alimentat mașina de război a lui Stalin, aprobând necondiționat orice solicitare sovietică.

,,În paginile acestei cărți ne propunem să reînviem epopeea dramatică prin care au trecut peste 10.000 de militari români din Primul Război Mondial. Aceștia își dorm somnul de veci în aproape 40 de necropole poloneze. Ele sunt risipite pe întreg teritoriul acestei țări, de la Marea Baltică până în Tatra. Nu cunoaștem să fi existat în toată perioada de referință o idee sau un gând de cinstire a lor, prin fapte, așa cum au dovedit-o polonezii, francezii și alte naționalități în situații similare. România, doar în anii 20 ai secolului trecut, a făcut-o, spre cinstea liderilor de atunci, în Franța. În rest, s-a încălcat grosolan jurământul solemn luat de bravii înaintași, de cei care au realizat România Mare și care au hotărât, la Adunarea de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, că ei și posteritatea se vor închina veșnic memoriei lor. S-au uitat cu desăvârșire spusele Dascălului neamului românesc, Nicolae Iorga: Neamul este etern prin cultul eroilor. Cu evlavia cuvenită, realizăm acest îndemn." Nicolae Mareș

Istoria privita altfel poate fi la fel de interesanta si edificatoare ca si un curs clasic de istorie antica sau moderna. Pe langa relatarea evenimentelor, a aspectelor economice, sociale si culturale care reconstituie evolutia societatii umane, exista si date de culise care va ofera raspunsuri la intrebari pe care poate ca nici nu vi le-ati pus vreodata. Stiati, de exemplu, ca primul tratat de pace a fost incheiat in Egiptul antic? Ca cel mai scurt razboi din istorie a durat doar… 38 de minute? Ca tenisul de camp a fost inventat de niste calugari? Sau ca leul romanesc a intrat de doua ori in Cartea Recordurilor? De la curiozitati istorice, mistere, legende, coincidete bizare sau intamplari neobisnuite, cartea de fata este o colectie de informatii surprinzatoare, care acopera o gama larga de interes.

Din 13 iunie 1944 si pana in 29 martie 1945, Londra, Anvers-ul si Liège au fost la cheremul bombelor zburatoare si al rachetelor germane. Zi si noapte, V-1si V-2, lasand in urma lor o lunga dara de foc, asemenea unor comete, au parcurs cerul semanand groaza si moartea in calea lor. Aceste arme de represalii, menite sa reaprinda flacara sovaitoare a unei victorii din ce in ce mai compromise, au ramas fara efect asupra cursului razboiului. Venisera prea tarziu!

O discuție despre rasism este, de la bun început, sortită unor controverse interminabile, deoarece tot ceea ce gravitează în jurul cuvântului „rasă” s-a aflat și se află în continuare undeva între știință și ficțiune – fie și pentru motivul că, din aria științelor, cel puțin sociologia va lua în serios ficțiunile în care crede o parte semnificativă a grupurilor studiate. Istorici mai mari sau mai mici, sociologi sau antropologi au intrat, de multe ori prea puțin pregătiți, în astfel de controverse, care necesită o abordare interdisciplinară. Am încercat să semnalez pe parcursul lucrării astfel de cazuri, acolo unde mersul discuției mi-a permis. Dificultatea constă, pe de o parte, în a desena spațiul rasismului în decupajul oferit de practici și discursuri: pot exista practici rasiste fără ca acestea să fie susținute de un discurs științific, la fel cum pot exista discursuri rasiste care, din cauza inconsistenței lor sau, din contră, din cauza prea multor subtilități, să nu aibă capacitatea de a susține practici rasiste.Pentru clarificarea acestor aspecte, am prezentat o perspectivă teoretică asupra chestiunii, care, foartepe scurt, vede rasismul acolo unde, indiferent de semnalmentele culturale ale individului, primează semnalmentele unui strămoș – și, bineînțeles, există mijloacele tehnice ale memoriei filiației. Pe de altă parte, există o dificultate pe care aș numi-o politică. Deoarece, cu exemple bine alese de vorbe sau de fapte, se poate ajunge foarte ușor la imaginea pe care cercetătorul a avut-o înainte de a-și începe cercetarea.

Cartea de fata se adreseaza tuturor cititorilor pasionati de istorie, in special celor interesati de istoria contemporana, atat universala, cat si romaneasca. Ea are rolul unui ghid introductiv in vicisitudinile europene si autohtone de la sfarsitul Primului Razboi Mondial, care au facut posibila nasterea unor curente politice radicale, antiliberale si antidemocratice, ce s-au manifestat pe parcursul intregii perioade interbelice. Asemenea omologilor sai fascisti europeni, Miscarea Legionara reprezinta exemplul romanesc in cauza.

În aproape o sută de ani, românii au trecut de la o societate medievală, de tip agrar, la o societate modernă, marcată, din punct de vedere economic, politic şi social, de valorile vieţii urbane şi ale erei industriale. Mentalităţile s-au schimbat spectaculos, iar influenţele orientale au pălit în favoarea celor occidentale. În prim-planul acestei istorii şi-au făcut apariţia oamenii politici şi de cultură, creatori de instituţii moderne, purtători de idei şi exponenţi ai unor curente aproape sincrone cu cele occidentale.

„Românii. 1774–1866” este rodul unui stăruitor interes pentru istoria modernă a românilor, pe care Keith Hitchins, profesor la University of Illinois, a început s-o cerceteze încă de prin anii 1960. Este şi sinteza firească a unui şir impresionant de studii şi articole dedicate problemei româneşti pe care autorul, spre deosebire de colegii săi români, le-a elaborat liber de orice constrîngere ideologică, şi, ca excelent cunoscător al limbii române, valorificînd izvoarele româneşti şi literatura de specialitate de primă mână.

Punctul de pornire al investigaţiei sale este Tratatul ruso-turc de la Kuciuk-Kainargi, din 1774, iar punctul terminus este sfîrşitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în 1866. Între aceste două repere cronologice se întinde perioada pe care Keith Hitchins o consideră, fără excese interpretative, ci cu echilibru, precizie şi rigoare, prima etapă de formare a naţiunii române moderne.

Între proiectul ideologic, politic și social al comunismului și cultură a existat o relație complexă, manifestată puternic în câmpul producției artistice.

„Acest important volum din seria «Oxford History of Modern Europe» este o lectură obligatorie pentru specialiştii şi studenţii preocupaţi de istoria României şi a Europei de Est, dar şi pentru publicul larg. Nici o altă lucrare nu acoperă domeniul cu o asemenea competenţă, limpezime şi cuprindere intelectuală. Orice specialist în istoria modernă a României va trebui să pornească de acum încolo de la viziunea lui Hitchins.“ (The Historian)

Lipsa cărţilor de istorie adevărată a României, mai exact a cărţilor în care adevărul istoric să nu fi fost ocolit sau distorsionat pentru a se conforma ideologiei comuniste, a făcut ca substanţialul volum al lui Keith Hitchins despre afirmarea naţiunii române moderne să fie foarte bine primit de publicul românesc încă din 1997, cînd a apărut prima ediţie în limba română. De atunci, România. 1866–1947 a devenit o lucrare clasică.

Studiul lui Keith Hitchins le oferă românilor o perspectivă exterioară în sensul bun al cuvîntului – adică nepărtinitoare, realistă şi integrativă – asupra istoriei lor naţionale. În ochii specialistului american, constituirea României moderne este un proces clasic, urmînd îndeaproape etapele de formare ale tuturor celorlalte state naţionale din Europa.

Hitchins prezintă cronologic acest proces, prin evenimentele sale politice capitale: Independenţa, domnia regelui Carol, Primul Război Mondial, România Mare, al Doilea Război Mondial. Tendinţele generale în evoluţia economică şi socială, ca şi modificările percepţiei de sine a românilor sunt analizate în afara strictelor departajări cronologice de mai sus. Ultimul capitol al cărţii tratează scurta perioadă august 1944–1947, în care, sub puterea comunistă, statul român modern a fost pur şi simplu dezintegrat.

Notele dedicate de Berthelot României au fost considerate de el ca reprezentînd mai mult decît o datorie de conștiință și nu numai una personală. Generalul francez a manifestat față de această țară și față de poporul ei o dragoste profundă și cordială. În ultimii ani ai vieții, el s-a re-ferit în mod frecvent la România ca la „ a doua mea patrie”, „unde mi-am lăsat o bună parte a inimii”. Experiența istorisită în paginile ce urmează a fost atît de importantă pentru el, încît cele din urmă luni pe care le-a trăit s-au constituit într-o adevărată cursă, cu sine și îndeosebi cu timpul ce curgea implacabil, pentru a încheia revizuirea textului în vederea unei eventuale publicări înainte de survenirea morții.

This paper was edited by the Harghita County Center for the Preservation and Promotion of Traditional Culture and is the revised and adapted translation of the volume “A székelység története” (2nd revised edition, 2015).

Editor-in-chief: Hermann Gusztáv Mihály, history teacher at UBB Cluj Napoca, editorial board: Ferencz S. Alpár, Novák Károly-István, Orbán Zsolt, history teachers. The authors of the chapters that present the history of the Szekler Land from the earliest times to the contemporary era are history teachers, specialists in different epochs of history: Ferencz S. Alpár, Forró Albert, Hermann Gusztáv Mihály, Kádár Gyula, Mihály János, Novák Csaba Z Károly-István, Orbán Zsolt, Sepsiszéki Nagy Balázs, Sófalvi András, Sztáncsuj Sándor József.

Some of Gyöngyössy János's illustrations were made on the basis of field research, others were inspired by graphic presentations from chronicles, or illustrations that appeared in books and other publications.

Poveștile sunt frumoase și înălțătoare. Emoțiile au o mare intensitate, dar atunci când, uneori, îți vin lacrimi în ochi, nu este în fața ororilor – acolo domină mânia și revolta, ci atunci când străbat deodată iubirea, bunătatea, actele de mărinimie și de sacrificiu. În fine, o altă intenție a autorului, asumată de fapt explicit în introducere, este legată de un rol didactic al acestor povești: ideea de a face cunoscute în special tinerilor anumite realități istorice mai bine decat prin prezentarea lor într-un manual.

Obiectul lucrării de față este viața unui om perceput de contemporanii săi drept un «erou», o noțiune ce reprezintă de fapt o categorie‑cheie pentru mobilizarea puterii politice. Deși a fost instrumentalizat de regimul comunist ca simbol al unei religii laice, cercetările despre personajul istoric, ce diferea semnificativ de imaginea oficială, nu au avansat.

Timpul care se varsă în veșnicie este deopotrivă o istorie personală, multigenerațională, și o monografie a satului Sfântu Gheorghe. Aflată la gurile Dunării, această comunitate este definită de stepă, ape și cer. Istoria ei începe să se desfășoare din secolul al XIX-lea și țesătura sa este alcătuită din viețile ucrainenilor, ale cazacilor, ale grecilor și ale românilor, sau, în mare, din viețile pescarilor și ale negustorilor. Înaintând în secolul al XX-lea, țesătura devine tot mai uniformă și se subțiază. Sfântu Gheorghe a fost dintotdeauna o localitate mică și izolată, dându-ți senzația de capăt al lumii și al timpului. Dacă însă este privită și ascultată cu atenție, istoria comunității se dovedește a fi vibrantă, conectată la marile evenimente mondiale. URSS, Franța, Algeria sunt legate într-un fel sau altul aici de Sfântu Gheorghe.

Volumul cauta sa inventarieze diferitele maniere in care a fost perceputa ideea europeana si imaginea batranului continent in cultura romana a veacurilor XVII-XXI din perspectiva geografica, geopolitica, sociala, confesionala ori culturala. El reuneste cateva eseuri care se bazeaza pe surse narative (cronici), publicistice (jurnale, reviste culturale), discursuri politice etc. La incheierea fiecaruia dintre ele au fost selectate si reproduse totodata o serie de documente ilustrative din sursele mai sus mentionate.

„Bodhidharma, strămoșul Budismului Zen, a venit în China, din India, în timpul Dinastiilor de Nord și Sud și a propovăduit gândirea și filosofia budistă. Inițial, budismul a întâmpinat rezistență, dar ulterior s a dezvoltat și a înflorit, fiind transmis din generație în generație, fără întrerupere. În a doua jumătate a Dinastiei Tang, Budismul Zen reprezenta deja o școală importantă de gândire. Înțelepciunea desăvârșită a maeștrilor Zen, precum și efortul lor necontenit de a lungul generațiilor au determinat longevitatea Budismului Zen. De a lungul evoluției sale, Budismul Zen a integrat în cadrul filosofiei sale elemente de confucianism și daoism, specifice culturii chineze tradiționale, devenind, în cele din urmă, un sistem de gândire unic, ieșit din comun, cu trăsături chinezești, câștigând inimile a mii și mii de oameni.”

Volumul reprezinta o cercetare inedita a modului in care identitatea feminina a fost construita si dezbatuta in deceniile trei si patru ale secolului XX prin intermediul primelor concursuri de frumusete "Miss Romania". Demersul recupereaza surse din sfera presei nationale si internationale, memorialisticii, publicitatii si literaturii pentru a analiza intrepatrunderea si intruparea discursurilor politice, medicale, comerciale si artistice in persoana celei mai frumoase femei din Regatul Romaniei.

„Deși a luat parte la runda precedentă de globalizare economică, China nu este un factor de decizie. În noua rundă anticipată de globalizare, China trebuie și va juca un rol de conducere mai important, devenind în același timp un promotor și un creator de reguli. Sistemul socialist democratic cu specific chinezesc a oferit o garanţie politică pentru a răspunde noii tendinţe de globalizare, iar practica de succes a reformei și deschiderii a oferit, de asemenea, o bază practică pentru înţelegerea, adaptarea și conducerea unei noi runde de globalizare. Poziţia și autoritatea Chinei, care continuă să se consolideze pe plan economic la nivel global, nu se vor transforma în aroganţă și nu trebuie să constituie un pretext pentru complacere. China va pune bazele unui sentiment mai puternic de responsabilitate internaţională, a unei viziuni globale mai largi și a unei bune strategii de adaptare. Concomitent cu promovarea globalizării, ea va încuraja reformele structurale interne pe latura ofertei, va îmbina eficient productivitatea sporită cu optimizarea protecţiei sociale, astfel încât globalizarea viitoare și participarea efectivă a Chinei să răspundă mai bine cerinţelor în ceea ce privește caracterul incluziv și durabil.” Cai Fang

De la romantism la national-comunism. Incercare asupra modernitatii romanesti Cartea de fata este scrisa din perspectiva istoriei ideilor si a filosofiei politice, incercand sa dezvolte o genealogie intelectuala a modernitatii romanesti, pornind de la conceptele de libertate pozitiva, respectiv libertate negativa, asa cum au fost ele dezvoltate de filosoful britanic Isaiah Berlin, in eseul sau "Doua concepte de libertate" si mai apoi in cartea Political Ideas in the Romantic Age.

„Cine a făcut România” spune istoria modernă a țării din perspectivă liberală: România a fost un proiect patriotic iluminist de eliberare a unor provincii care rataseră primul val european de modernizare. Generația pașoptistă a profitat de înfrângerea militară a Rusiei pentru a-i scoate pe români din scenariul absorbției în imperiul feudal rusesc. Cristian Ghinea folosește teoriile modernizării pentru a interpreta istoria noastră și constată că visul românesc a fost deturnat – și înainte, și după comunism – de idei opuse celor care au creat statul și de interese înguste ale elitelor de pradă care au refuzat mereu soluțiile democratice. Astăzi, adevăratul patriotism și adevăratul naționalism înseamnă să revenim la visul părinților noștri fondatori: moderni­zare, egalitate, proprietate, încredere în oamenii reali de lângă noi, ridicarea fiecărui român la rangul de cetățean. Firul narativ istoric ajunge până în prezent și se leagă de viitor, pentru că misiunea antifeudală continuă. Deși trăim astăzi cea mai bună epocă din istoria acestei țări, pentru a încheia modernizarea României trebuie să trecem și cele câteva răscruci care ne mai stau în cale.

Volumul de fata este construit, dat fiind scopul sau, pe o logica de ordin didactic. In acest sens, in organizarea sa poate fi descoperita mai intai o sectiune dedicata prezentarii sumare a conceptelor funda-mentale si a teoriilor cele mai influente din domeniu, intr-un mod care presupune o minima cunoastere prealabila a acestora.

„După dărâmarea de către conducerea comunistă din România a bisericii Sfânta Vineri-Herasca și tuturor anexelor sale din București, ștergâdu-se fără urmă un focar de credință și cultură al poporului român, s-a creat necesitatea de reîmprospătare a amintirii românilor pentru o parte a trecutului lor.”

Asumarea răspunderii reprezintă un proiect vechi de mai bine de 30 de ani. Lucrarea de față a fost concepută ca o continuare firească, revedere și reeditare a volumelor de documente publicate până acum, ca rezultat al acumulării în intervalul de timp de la editările anterioare, a noi izvoare, în special din corespondență și documentele operative ale Marelui Stat Major din diferite perioade istorice

Inceputul sec. XX gaseste Regatul Romanei inconjurat de 3 imperii muribunde, dar inca destul de puternice ca sa o striveasca. Transilvania e sub stapanirea Austro-Ungara. In 1906 Partidul National Romanesc (PNR) din Transilvania iese din letargie si se avanta cu toate fortele in lupta pentru neatarnare. Cartea prezinta lupta PNR contra maghiarizarii fortate si pentru independenta Ardealului, prin prisma actiunilor unuia dintre corifeii Romaniei Mari: Alexandru VAIDA-VOIED.

Cartea „Românii şi România” începe şi se încheie cu un model piramidal de înţelegere şi interpretare a naţiunii. Potrivit modelului, toate societăţile, toate naţiunile, şi de fapt toţi oamenii, evoluează conform unui model piramidal

A apărut sub egida INST și volumul editat de Gheorghe F. Anghelescu, Octavian Roske și Ion Constantin, sub titlul O viaţă în slujba ţării: convorbiri cu generalul Titus Gârbea, care valorifică o serie de interviuri realizate în anii 1980 cu fostul atașat militar la Berlin, martor la o serie de evenimente semnificative din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, vol. IV, S-Ș valorifică, precum precedentele trei volume ale sale, un proiect de cercetare desfăşurat sub egida Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului (INST). Primele trei volume ale acestei vaste enciclopedii (România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, vol. I, A-E, vol. II, F-O şi vol. III, P-R) au apărut, în anii 2011, 2012 şi 2016, toate sub coordonarea lui Octavian Roske, şi cu sprijinul a peste 80 de cercetători, cadre didactice, specialişti şi doctoranzi din mari centre universitare sau din institute de cercetare, care s-au implicat în realizarea articolelor, furnizarea de material iconografic sau consultanţă ştiinţifică de natură a îmbunătăţi calitatea lucrării.

„Un alt aspect pe care autoarea cărții îl accentuează este necesitatea cunoașterii istoriei urbei nu numai din punct de vedere strict istoric, ci și ca o modelare civică în adevăratul sens al cuvântului. Nu o dată am amintit și eu în diverse ocazii necesitatea cunoașterii trecutului orașului nostru, pentru că dacă îți cunoști orașul unde trăiești și-ți desfășori activitatea, îl respecți altfel, și de ce nu, poți chiar să-l iubești. Lucrarea de față e o carte utilă, necesară și instructivă pentru toți locuitorii Clujului și nu numai, fie tineri sau cu mai mare experiență de viață.” Vladimir-Alexandru Bogosavlievici

Republica piratilor. Istoria adevarata si uimitoare a piratilor din Caraibe si a celui care i-a infrant Colin Woodard spune povestea reala, fascinanta si prea putin cunoscuta a republicii piratilor, bazandu-se, in special, pe sursele primare descoperite in arhivele din Marea Britanie si cele doua Americi. La inceputul secolului al XVIII-lea, mai multi proscrisi ai marilor, printre care faimosii Barba-Neagra, Sam cel Negru si Charles Vane, si-au unit fortele pentru a pune bazele unei democratii primitive in Bahamas.

„O carte nesofisticata despre liberalismul neistoric, construit in anii 90 de intelectuali cu profesii ce alcatuiau un segment dinamic de societate civila, dispusi sa se implice fara foloase personale in nasterea unei clase politice oneste. Ambitia de a reinventa politica in conditii vitrege au avut-o cateva nume importante, din toate domeniile, pe care le veti intalni in aceasta carte: Nicolae Manolescu, Alexandru Paleologu, Mihai Sora, Mircea Ciobanu, Stefan Augustin Doinas, Dan Grigore, Stere Gulea, Liviu Antonesei, Vasile Popovici, Doru Cosma, Dan Capatina, Mona Musca, Gheorghe Jovin, Nicolae Constantinescu etc.” - Eugen Vasiliu