Istorie & Politologie

Un istoric premiat care disecă regimurile de teroare ale lui Hitler și Stalin și arată gradul de brutalizare extremă la care au supus lumea din jurul lor.

Doi dintre tiranii secolului XX se deosebesc de restul prin cruzimea și gradul în care au influențat cursul istoriei. Aliați pentru scurtă vreme în cel de-al Doilea Război Mondial, Adolf Hitler și Iosif Stalin au încercat apoi să se anihileze reciproc în campanii de dimensiuni nemaivăzute de lumea modernă, afectând deopotrivă civili și soldați. Milioane de kilometri pătrați din Europa de Est au fost distruși în încleștarea lor pe viață și pe moarte, milioane de vieți au fost sacrificate.

Laurence Rees a cunoscut mai multe persoane care au trăit experiența de a lucra pentru Stalin și Hitler decât orice alt istoric. Folosind mărturiile lor, a compus un portret comparativ al răului, în care idealismul este poluat de pragmatism sângeros, iar suferința umană este folosită fără jenă pe post de instrument politic. Este o descriere uluitoare a două regimuri lipsite de ancoră morală și menite a se distruge unul pe altul, dar și pe cei prinși în câmpul magnetic vicios al conducerii lor.

Cum a putut un fost caporal austriac din armata bavareza, neinzestrat cu vreun talent evident pentru conducere sau strategie, sa devina liderul uneia dintre cele mai civilizate tari din Europa?

„Poate fi ceva mai instructiv și plăcut decât să citești, scrisă cu simplitate, inteligență și har, povestea propriei tale vieți? S-au împlinit trei decenii de la primele alegeri ținute după căderea comunismului. Ce s-a întâmplat cu noi în acești 30 de ani? – iată întrebarea la care răspunde unul dintre cei mai versați politologi români și, deopotrivă, unul dintre cei care au cunoscut scena politică a acestor ani dinăuntrul ei. Eseul lui Cristian Preda vine în întâmpinarea oricui vrea să priceapă, dincolo de suprafața cotidianului, lumea în care a trăit. Suntem răspunzători de soarta noastră după cum suntem echipați sau nu să înțelegem locul în care ne-am născut.“ — GABRIEL LIICEANU

„Cartea lui Cristian Preda e un ghid oportun pentru cei care vor să deslușească lumea politică în care trăiesc. La vot și nu numai. De ce ațipesc parlamentarii? e în același timp o carte utilă pentru risipirea confuziilor și pentru priceperea câtorva lucruri despre care avem păreri inflamate, uneori cu accente isteroide: mecanismele de producere a compromisului politic, logica alternanței la guvernare, importanța votului, coabitarea politică, mizele cooperării, igiena politică, importanța statului de drept văzut ca domnie a legii. Ar fi utopic să crezi că o asemenea carte va produce o mutație. În schimb, e de sperat și de așteptat ca ea să deschidă niște ochi și să destupe niște minți. Are toate argumentele s-o facă.“ — RADU PARASCHIVESCU

Traducere de Horia Gănescu şi Aurel Ştefănescu, revăzută, actualizată şi completată de autor

Cu o Introducere a autorului din 2019

Această nouă ediție, care conţine o introducere din 2019 a autorului, aniversează 30 de ani de la Revoluția – sau „revolta populară confiscată de comuniști“, cum o caracterizează generalul Pacepa – din decembrie 1989.

În 1978, în plină glorie, cumulând câteva funcții esențiale – consilier personal al lui Nicolae Ceaușescu, director adjunct al Departamentului de Informații Externe și secretar de stat în Ministe¬rul de Interne –, generalul-locotenent Ion Mihai Pacepa a făcut un gest paradoxal, părăsind România. Apoi, publicând în SUA volumul memorialistic Orizonturi roșii, Pacepa a demascat natura criminală a partidului comunist și a Securității, aducând prejudicii ireparabile regimului de la București. Cartea sa a dat în vileag un sistem al crimei organizate la nivel de stat care funcționa în virtutea unei autentice tradiții leniniste. Dar de data asta nu era vorba de ideologia omniprezentă în materialele de propagandă, ci de faptul că Ceaușescu, la fel ca Lenin odinioară, își finanța proiectul politic personal din acțiuni profund ilegale: trafic de persoane și de armament, spionaj industrial, extorcare de bani, acțiuni de influență, mită și corupție. Dacă în Rusia presovietică gangsterul însăr¬cinat să facă bani pentru partid era Stalin, în România lui Ceaușescu, cei ieșiți pur și simplu la furat bani și secrete de prin toată lumea erau miile de ofițeri acoperiți ai DIE. O asemenea depoziție a perturbat afacerile colosale ale acestei veritabile mafii. De aceea, Securitatea și moștenitorii săi nu i-au iertat niciodată generalului Pacepa așa-zisa lui trădare.

Generalul Pacepa este considerat de comunitatea de informaţii a SUA singurul reprezentant al Occidentului care a demolat o întreagă reţea de spionaj inamică şi a jucat un rol remarcabil în preîntâmpinarea celui de-al Treilea Război Mondial. S-a spus despre el că este „omul cu cea mai mare influenţă din secolul XX, dacă nu şi din secolul XXI“.

„O biografie stimulatoare, care te îndeamnă la reflecție și se impune prin originalitate și inteligență sclipitoare.” (Richard Overy)

Despre Adolf Hitler s-a scris enorm şi totuşi lucrurile cele mai importante pe care credem că le ştim în ce-l priveşte sunt greşite. Cea mai nouă biografie a lui, avându-l ca autor pe reputatul istoric Brendan Simms, este prima care explică pe deplin convingerile lui Hitler şi demonstrează cum, ca întotdeauna, ideile sunt sursa ultimă a celor mai criminale acţiuni. Obsesiile politicii sale ne sunt prezentate dintr-o perspectivă diferită – principala preocupare a lui Hitler nu a fost, aşa cum se crede, ameninţarea bolşevismului, ci cea a capitalismului internaţional şi a Anglo-Americii. Aceste două temeri i-au ghidat de fapt atât antisemitismul, cât şi hotărârea de a-şi asigura „spaţiul vital” necesar pentru a supravieţui într-o lume dominată de Imperiul Britanic şi Statele Unite. Doar dominaţia asupra lumii ar fi fost de ajuns pentru ca Hitler să-şi atingă obiectivele, iar în cele din urmă a fost nevoie de o coalizare a aproape întregii lumi pentru a fi învins.

„Cel de-al doilea volum al lucrării lui Vladimir Morozan, Basarabia şi nobilimea ei în secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, nu este atât o culegere de biografii individuale ale elitei basarabene, stoarse cu dibăcie din absconsele și zgârcitele arhive rusești, dar mai mult un studiu prosopografic, care scoate în evidență nu doar datele genealogice seci, dar mai ales plasează viețile «neamurilor» într-o context istoric concret, cel imperial, scoțând în evidență conexiuni multiple de ordin social, economic, politic și cultural.” (Virgil Pâslariuc)

„În istoria fiecărui popor o tematică importantă o constituie procesul de formare a statului. Și chestiunea formării statului românesc de la est de Carpați a trezit un interes deosebit încă din perioada medievală, când apăruseră diferite creații populare referitoare la primele căpetenii din acest teritoriu. Legendele populare, narațiunile letopisețelor maghiare și ale celor moldovenești timpurii referitoare la apariția statului moldovenesc au fost preluate și completate de cronicarii secolului al XVII-lea, Grigorie Ureche (cu interpolatorii cronicii sale), apoi Miron Costin, Nicolae Costin, care au criticat basmele preluate de Simion Dascălul din letopisețul unguresc despre originea vechilor romani veniți în ajutorul regelui Vladislav, din tâlharii de la Roma.” (Ion Chirtoagă)

Cand citim intrebarea pusa in titlul acestui volum cei mai multi dintre noi tindem sa oferim un raspuns aproape reflex: toti ar trebui sa poata vota. Cum democratia contemporana este profund legata de institutia votului universal, iar multe din marile "batalii" democratice s-au purtat intocmai pentru eliminarea barierelor economice, de gen sau etno-rasiale din calea obtinerii dreptului de vot, un astfel de raspuns ar putea parea convingator la prima vedere. La o reflectie ceva mai atenta, vom realiza insa ca democratiile contemporane exclud o serie de grupuri din procesul electoral. Si ca, mai mult decat atat, de obicei nu vedem acest fapt ca fiind problematic. Prezenta carte ofera o analiza amanuntita a formelor de excludere electorala practicate in democratiile contemporane. Cartea are in vedere patru cazuri "dificile": (1) copiii, (2) persoanele cu dizabilitati intelectuale severe, (3) condamnatii penal, si (4) rezidentii unui stat care nu au cetatenia statului respectiv. Dupa prezentarea unor date cu privire la incidenta tipurilor de excluderi la nivel global, european si romanesc, fiecare capitol discuta pe larg argumente in favoarea si impotriva acestora si ofera o serie de prescriptii normative. Ca o concluzie generala, cartea sugereaza ca regimurile democratice contemporane, inclusiv cel romanesc, sunt inca prea excluzive si ca ar trebui sa reduca si mai mult barierele electorale, pe toate cele patru dimensiuni discutate.

Istoria României își propune să înfățișeze trecutul poporului român și al spațiului istoric românesc, în toată complexitatea sa, în interacțiunea permanentă dintre români și ceilalți locuitori ai acestui spațiu și în contextul creat de realitățile internaționale care au constituit cadrul geopolitic al istoriei românești.

… în textele alese de noi, vorbesc chiar cei care, prin fapta şi sacrificiul lor, au făurit istoria şi acest lucru le conferă o valoare deosebită, o încărcătură emoţională cu totul specială prin intermediul căreia putem să retrăim cu intensitate dramaticele evenimente care au marcat făurirea României Mari. * Fiecare document reprezintă un crâmpei de istorie, o parte din „acele momente sublime” despre care, aşa cum spunea celebrul scriitor austriac Stefan Zweig, „când creează în mod desăvârşit, istoria nu are nevoie de vreo mână care să o ajute. Acolo unde ea cârmuieşte cu adevărat ca poetă, ca dramaturgă, niciun poet nu trebuie să încerce să o depăşească.” Sorin Cristescu

Această carte conține transcrierea, traducerea și comentarea inscripțiilor funerare din perioada 1856-1938 din Cimitirul de la Sulina, cât timp orașul a fost sediul Comisiei Europene a Dunării, organism care avea ca atribuții să facă brațul Sulina al Dunării navigabil pentru nave maritime.

De ce Italia se numeşte Italia? De când datează reţeta de curry? Ce personaje istorice ar avea mai mult succes dacă ar da o spargere la un cazinou? Cine a fost cea mai bogată persoană din istorie? Când a căzut prima zi de luni? Care au fost cele mai ciudate proceduri medicale din istorie care au funcţionat de fapt? Cât de multă balegă de cal se afla pe străzile Londrei în timpul dinastiei Tudor? Cât de rapid era sistemul poştal chinezesc? Ce lucruri sunt corect înfăţişate despre Epoca Pietrei în Familia Flintstone? Cine dă numele epocilor istorice şi cum se va numi epoca noastră peste 100 de ani? Cum ştim cum vorbeau oamenii în trecut? Cât de vechi este limbajul semnelor?

După cucerirea Italiei, Roma și-a îndreptat privirea spre Marea Mediterană. Curând au apărut primele conflicte de interese cu puterile regionale, ceea ce a dus la confruntări prelungite, cum ar fi războaiele punice și macedonene. Roma a ieșit victorioasă din toate, iar la sfârșitul secolului al II-lea î.Hr., domina bazinul mediteraneean. Cu toate acestea, aceleași cuceriri au dus la o criză profundă în republică. Rivalitatea dintre aristocrația tradițională și noii îmbogățiți, nevoile plebei urbane în creștere și cererile aliaților romani pentru drepturi politice, coroborate cu ambiția unor lideri politici, au sfârșit prin a rupe echilibrul de putere pe care se baza Republica romană.

De-a lungul istoriei, puține personalități au stârnit atât de mult interes și fascinație ca Alexandru cel Mare (356–323 î.Hr.). În cuceririle sale, regele macedonean a ajuns până în India, a străbătut mii de kilometri prin lumea cunoscută și i-a învins pe puternicii persani. Dar imperiul lui Alexandru cel Mare nu a supraviețuit morții premature a cuceritorului său: generalii săi au împărțit vastul teritoriu și din noile lor regate au inaugurat epoca elenistică. În cele trei secole pe care s-a întins această perioadă, cultura și civilizația greacă s-au răspândit în întreaga lume, iar teritorii atât de eterogene precum Mesopotamia și Egiptul au fost elenizate. O fuziune de culturi care, fără îndoială, a îndeplinit visul de universalitate al lui Alexandru.

Puține episoade istorice au fost la fel de strălucitoare ca Atena din secolul al V-lea î.Hr., condusă de Pericle. În decursul câtorva decenii, capitala attică a instaurat democrația - o invenție fără precedent – a întreprins construcția marilor temple de pe Acropole, a creat tragedia și comedia, a dat naștere unui nou tip de filosofie morală și politică și a adus artele la cea mai înaltă expresie. Acest volum cuprinde principalele repere ale Atenei lui Pericle, care mai întâi au făcut din ea un polis hegemonic, după victoria în Războaiele medice, și, mai târziu, au adus-o în fruntea unui imperiu care avea să domine estul Mediteranei până la înfrângerea sa în timpul Războiului peloponeziac.

Povestea dramatică a primului magnat al Romei antice, extrem de actuală şi astăzi Scriitorul britanic Peter Stothard a transformat istoria lui Crassus, totodată cel mai bogat om și cel mai faimos învins din Roma antică, într-o incredibilă parabolă despre bani, ambiție și putere. Rezultatul: o carte de istorie care se citește cu sufletul la gură și care îți arată cât de puține lucruri s-au schimbat în ultimii 2000 de ani în legătura indestructibilă dintre politică și avere.

In cadrul cursurilor pe care le-am sustinut la College de France, am intreprins un amplu studiu privitor la sacrificiile savarsite in cadrul diferitelor religii. Dupa ce am cercetat aceasta problema in vechile culte ale Orientului, Greciei si Romei, am fost nevoit sa analizez in paralel importanta sacrificiilor in cadrul misteriilor paganismului greco-roman, precum si sacrificiile in cadrul cultului crestin. Cu aceasta ocazie, m-am ocupat de problema originilor crestinismului si am ajuns la concluzia ca radacinile acestei religii nu trebuie cautate doar in iudaism, ci si in vechile religii pagane, prin intermediul cultelor misteriilor.

Din modesta sa familie de artiști de circ, de lângă hipodromul din Constantinopol, până pe tronul Imperiului Bizantin. Frumoasă, dură și pasională, agent secret, abil personaj dominant al politicii interne și externe imperiale, soție devotată și împărăteasă aleasă, un portret triumfal al femeii care a modelat cea mai strălucită epocă a Imperiului Bizantin într-un univers populat de actori și acrobați, spioni, generali și nobili, episcopi, călugări, diplomați și negustori de speranțe.

Versiunea oficială despre Revoluția română este plină de minciuni, contradicții și fracturi logice. Toate, puse în slujba „teoriei spontaneității“ și a „emanației“. O deformare grosolană a realității este cea privind zilele de 21 și 22 decembrie 1989. Mitingul eșuat al lui Nicolae Ceaușescu, cel din 21 decembrie, este prezentat ca o „revoltă a bucureștenilor împotriva dictatorului, dar adevărul este departe de a fi atât de simplu. Grigore Cartianu și colaboratorii săi încearcă, în volumul de față, să descâlcească ghemul de minciuni și să urmeze firul adevărului.

Versiunea oficială despre Revoluția română este plină de minciuni, contradicții și fracturi logice. Toate, puse în slujba „teoriei spontaneității“ și a „emanației”. O deformare grosolană a realității este cea privind zilele de 21 și 22 decembrie 1989.

De la Marele Rift preistoric la Marele Război din 1914 Lucrarea „Puterea economică în istoria lumii” reprezintă o cercetare multidisciplinară - economică, geoistorică, geopolitică şi juridică -, întinsă pe mai multe volume, asupra puterii economice, a mecanismelor ei și a deplasării centrelor de putere. În conformitate cu logica unui astfel de demers, studiul este realizat într-o perspectivă istorică și cu replasarea evenimentelor în contextul istoric al producerii lor.

Volumul al doilea al ciclului „Puterea economică în istoria lumii” conţine o cercetare multidisciplinară – economică, geoistorică, geopolitică şi juridică – asupra perioadei 1914-1939, în care omenirea a cunoscut evoluții, tensiuni și conflicte de asemenea densitate și intensitate, încât au marcat definitiv istoria lumii, generând evenimente şi prefaceri ale căror urmări şi influențe dăinuie şi astăzi.

De la epopeea Razboiului de Independenta si trauma - inca nevindecata - a Razboiului Civil la falimentarele expeditii militare in Vietnam si Afghanistan, istoria statelor Unite ale Americii este jalonata de aproape 100 de razboiae, o cifra, aproape neverosimila, dar care se verifica dureros la o analiza atenta.

Sa fii locatar patru sau opt ani (ori, intr-un caz, chiar 13!) la Casa Alba nu inseamna sa te rupi cu totul de micile sau marile pasiuni omenesti, de hobby-urile marunte ori feluritele obsesii maniacale, care, in fond, definesc personalitatea umana. Presedintii americani le-au avut pe toate: cand nu faureau vizionar calea natiunii, ei puteau fi gasiti la o partida de pescuit sau vanatoare, in atelierul de pictura, facand galerie la un meci de de baseball sau practicand echitatia.

Casa Albă reprezintă mai mult de două secole de istorie prezidențială, care se putea încheia pe 11 septembrie 2001 dacă un al patrulea avion deturnat de teroriști ar fi lovit-o. George Washington, Părintele Fondator și primul mare mason al Americii, nu a locuit însă niciodată aici. Despre el rămân poveștile legate de ciudatele sale proteze dentare și alte legende despre personajul pe care un medic nebun a vrut să-l transforme în zombie...

Mulți dintre locatarii de la Casa Albă au avut o viață sexuală bogată, chiar foarte bogată. Șirul nesfârșitelor aventuri amoroase ale lui JFK sau tribulațiile erotice ale lui Donald Trump sunt cel mai des citate, ca să nu mai vorbim și de poveștile cu mult sex oral și articole vestimentare feminine pătate cu spermă prezidențială chiar în Biroul Oval de către Bill Clinton. Numai că aceste veritabile epopei ero(t)i-comice au corespondențe incredibile din epoci de demult, inclusiv de pe vremea Părinților Fondatori, bărbați la fel de iubăreți și ei, despre unii dintre ei speculându-se că erau bisexuali.

Cartea de faţă este povestea loviturii de stat transformate în revoluţie şi a revoluţiei transformate în lovitură de stat.“ (Alex Mihai Stoenescu, istoric) „Cartea lui Cartianu îmi arată că am fost o victimă perfectă pentru manipulările din 1989. Eram bine pregătit pentru asta, şi nu din 1989, ci de când m-am născut. Fusesem pregătit de sistem să fiu victima perfectă.“ (Dan Lungu, scriitor)

Important nu este doar să ştii adevărul, ci să-l şicauţi. Iar Grigore Cartianu l-a căutat cu tenacitate şirăbdare. Văzând rezultatul muncii sale, mi-l imaginez pe autor în mijlocul deşertului, săpând cu mâinile în nisip după un strop de apă, care până la urmă iese la iveală din străfundurile pământului şi se transformă într-un râu, potolindu-i setea. Şi nu doar setea sa, ci a tuturor celor cărora le era sete.“ (Iarina Demian, actriţă şi regizoare)

Întrebarea legitimă ce apare după ce parcurgi paginile acestei lucrări este foarte simplă – De ce este istoria atât de plină de curiozități, întâmplări și evenimente pe care uneori nu le poți cuprinde cu ușurință? De asemenea, ne putem întreba și ce rol au sau au avut personajele menționate în istorie?

O trecere în revistă a istoriei originilor Romei ne conduce de la întemeiere mitică a orașului până la instaurarea Republicii în 509 î.Hr., trecând prin perioada monarhică. Primele secole ale Republicii au fost turbulente, dominate de tensiuni sociale între patricieni și plebei, de războaiele de cucerire a peninsulei italice și de dificultatea de a stabili noi instituții de guvernare care să contribuie la pacea socială. Cu toate acestea, marile victorii obținute au pus Roma pe drumul spre o viitoare expansiune în bazinul mediteraneean.