Istorie universală

Urmareste mersul istoriei in peste 140 de harti special realizate pentru acest volum, in care sunt consemnate evenimente si marcate itinerare pe mare si pe uscat. Casete cu informatii si grafice te ghideaza prin momentele-cheie ale istoriei din timpuri stravechi pana in prezent.

Impresionantul spectacol al istoriei Aceasta Istorie ilustrata a lumii iti incita simturile. Iti trezeste mintea din amorteala si te face sa constientizezi forta trecutului intr-un mod coerent, amuzant si inspirat. Paginile ei sunt pline de dinamism, scanteietoare, mult mai vii decat in orice alta istorie universala.

O istorie magistrala care demonstreaza ca Iluminismul nu a fost o perioada preocupata doar de ratiune, ci si de cautarea unor mijloace practice prin care sa fim mai fericiti. Una dintre perioadele formative ale istoriei Europei si chiar a lumii, Epoca Luminilor este sursa valorilor occidentale moderne si seculare: toleranta religioasa, libertate de gandire, libertate de scriere si a presei, argumente rationale, coroborate de dovezi. Dar, daca asa stau lucrurile, de ce, la peste 300 de ani de la inceputul lui, Iluminismul este atat de gresit inteles ca expresie a unei ratiuni lipsite de suflet?

Bestseller Bookfest 2019

„În primul an de facultate, am urmat cursul de arheologie al profesorului Radu Florescu. M-a pus să învăț, cât de cât, latinește și m-a luat, în practica de vară, la Capidava, șantierul său preferat din Dobrogea. Profesorul a avut generozitatea să-mi dea, la sfârșitul anului întâi (când cursul lui se încheia), un sfat părintesc: «Optează pentru arheologie, căci în anii care urmează o să te înhațe marii profesori Schileru, Frunzetti, Hăulică și am să te pierd!» Cam așa s-a și întâmplat, dar interesul pentru lumea veche (consolidat și prin pedagogia lui Constantin Noica) a rămas viu și divers în continuare. Acum, citind cartea de față despre «Arheologia iubirii», mi-am dat seama că – și dacă rămâneam arheolog – aș fi ilustrat mai curând uneltele, optica, stilul și temele lui Cătălin Pavel. În orice caz, asta mi-aș fi dorit! Salut, prin urmare, un autor cu care mă identific admirativ: dacă l-aș fi întâlnit în primul an de facultate, mi-ar fi devenit, probabil, model.“ — ANDREI PLEŞU

„Uneori nu ne rămâne decât să reconstruim sentimentele plecând de la cultura materială – chiar dacă asta pare o ambiție neștiințifică. În preistorie de exemplu, acolo unde sursele scrise lipsesc, arheologia e singura metodă, bună-rea, de a înțelege ce se întâmpla într-un cuplu. Cum altfel să aflăm cât de străină (sau nu) ne este o îmbrățișare anonimă din Epoca Fierului? Studiile de caz propuse în acest volum arată că dragostea n-a apărut odată cu romanul. Dar și că obiectele – şi oasele –, oricât de fragmentare, spun ceva ce textele despre iubire nu vor putea niciodată spune. De la mormântul lui Adam și al Evei la cele ale soldaților din Primul Război Mondial, de la papirusul orfic de la Mangalia la inscripțiile dintr-un bordel pompeian, cititorul e invitat să participe la un experiment neobișnuit în dinamica istoriografică a iubirii. Nu prin genealogii culturale, ci prin murdărirea sistematică a mâinilor – ca în arheologie.“ — CĂTĂLIN PAVEL

Pe copertă: Portret de femeie, Egipt, 150-200 p.Chr. Encaustică pe lemn de tei

Cum a devenit totul atât de nedrept? Majoritatea cărţilor de istorie sunt pline de regi, regine și generali. Dar de unde au apărut toţi? Te-ai întrebat vreodată de ce unii trăiesc în palate și le dau celorlalţi ordine, în timp ce alţii trebuie să facă curat în palat sau să execute ordinele? În al doilea volum al seriei de bestsellere pentru publicul tânăr, apreciatul autor și istoric Yuval Noah Harari explică în ce fel o revoluţie care a avut loc cu 10.000 de ani în urmă încă afectează modul cum trăim astăzi. El ne arată în ce punct lucrurile au luat-o pe o cale greșită și cum am putea încă să le reparăm. Află cum un experiment nevinovat cu cultivarea grâului a dus la foamete, epidemii și război. Explorează cum au inventat scrisul niște tocilari antici și de ce trebuie să plătim impozite. Fă cunoștinţă cu două schelete guralive, un crocodil cu cercei de aur și cincizeci de miliarde de găini deprimate – și descoperă cum capacitatea fiinţelor umane de a controla plante și animale i-a făcut pe unii oameni să încerce să-i controleze pe alţii.

Urmarind traiectoria extraordinara a vietii marelui general roman, Goldsworthy nu doar ca ii acopera realizarile de orator carismatic, comandant cu numeroase cuceriri la activ si dictator puternic, dar prezinta si perioade mai putin cunoscute in care a fost mare preot al unui cult exotic, prizonier al piratilor, seducator nu doar al Cleopatrei, ci si al sotiilor a doi dintre principalii sai rivali politici si rebel condamnat in propria tara.

De la cofondatorul cliodinamicii, stiinta interdisciplinara revolutionara a istoriei, o explicatie de ansamblu a traiectoriei omenirii. In 2010, cand revista Nature le-a cerut oamenilor de stiinta importanti sa ofere o previziune pentru urmatorii zece ani, Turchin a afirmat ca America se afla intr-o spirala de dezintegrare sociala care ar putea duce la prabusirea ordinii politice in jurul anului 2020. Timpul a dovedit ca predictia lui a fost foarte aproape de adevar, iar volumul de fata prezinta de ce.

O personalitate polivalentă – militar, savant, om de stat, teolog, împărat și monah –, Cantacuzino se evidențiază drept singurul împărat bizantin care a consemnat evenimentele din timpul propriei domnii. Memoriile ori autobiografia sa constituie una dintre cele mai interesante și rafinate dintre numeroasele tratate de istorie bizantină. El a abdicat în anul 1354, petrecându-și ultimii 30 de ani ai îndelungatei sale vieți, ca monah, scriitor și eminență cenușie din spatele tronului pe care îl ocupase vremelnic. Putem afirma că influența sa, ca monah și teolog, a fost mai durabilă și mai benefică decât cea exercitată ca împărat și mirean. În limba engleză nu i s-a consacrat nicio biografie, în limba franceză cunoaște o expunere interesantă, publicată în 1845, care reprezintă însă mai degrabă o critică și o evaluare istorică ale propriilor sale memorii, iar în limba germană este prezentată o analiză serioasă a structurii societății în care a trăit. […]

Publicat pentru prima oară în limbă în limba engleză în anul 1933, volumul reprezintă o prezentare generală a civilizației Imperiului Bizantin, fiind opera unui autor care, în ciuda vârstei de doar 30 de ani, ajunsese deja la maturitate în ceea ce privește activitatea publicistică și literară. Volumul, tradus până în prezent și în alte limbi, se remarcă printr-o fluență narativă demnă de invidiat, expunând, de-a lungul a douăsprezece capitole, tot ceea ce poate fi caracterizat cu apelativul de civilizație bizantină (organizare administrativă și militară, religie, artă, literatură etc.). Spre deosebire de prima ediție, la inițiativa traducătorului, textul în limba română a fost adnotat, acolo unde era nevoie, pentru o mai bună înțelegere a evenimentelor, termenilor și ideilor. ... Astfel, spre deosebire de ediția precedentă, textul traducerii a fost supus revizuirii, precum și recenzării Peer-review, cu scopul îmbunătățirii calității științifice. Totodată, s-a optat pentru eliminarea materialului fotografic, care, deși deosebit de edificator, nefiind prezent în textul original al autorului, ar fi putut crea confuzie în rândul cititorilor.

De la vechii istoriografi până la cei moderni, s-a impus imaginea otomanilor cotropitori și barbari care au atacat țesutul Europei, din suprafața căreia au ajuns să stăpânească aproape un sfert la apogeul puterii lor. Istoricul Marc David Baer ne surprinde cu o nouă viziune: perspectiva otomanilor înșiși. După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Ignorat este și rolul pe care l-au jucat în istoria europeană a Renașterii, Reformei și Iluminismului, dar și în Epoca Marilor Descoperiri și în Revoluția Industrială.

Volumul oferă o panoramă captivantă a celor peste șase veacuri de istorie otomană, de la un mic beilic din Anatolia secolului al XIII-lea la un imperiu multietnic între Orient și Occident, purtând deopotrivă pecetea moștenirii turco-mongole, islamice și bizantine. Această istorie a Imperiului Otoman repovestită de profesorul Baer devine parte integrantă a istoriei europene.

Bestseller New York Times, Financial Times Best Book of the Year

Practic totul – de la rachete la cuptoare cu microunde, de la smartphone-uri la bursa de valori – funcționează cu ajutorul cipurilor.

Până de curând, America proiecta și producea cele mai performante cipuri, menținându-și astfel poziția de principală superputere a lumii. Această poziție începe însă să se clatine, sub asaltul Chinei. Astăzi, așa cum ne dezvăluie Războiul cipurilor, China, care cheltuie anual mai mult pentru achiziționarea de cipuri decât pentru importul de petrol, investește enorm în industria semiconductorilor pentru a recupera decalajul față de Statele Unite. Iar asta poate influența superioritatea militară și prosperitatea economică a Americii.

„Războiul cipurilor” ne arată că, pentru a înțelege starea actuală a politicii, economiei și tehnologiei, trebuie mai întâi să înțelegem rolul vital al economiei și geopoliticii semiconductorilor.

Secolul XX este perioada din istorie despre care stim cel mai mult. O poveste epica geopolitica, trecand prin Primul Razboi Mondial, Marea Criza, al Doilea Razboi Mondial, Secolul American si caderea Zidului Berlinului. Povestea nu ne conduce insa spre lumea in care traim acum, acest secol XXI ametitor, prinsi intr-o retea a supravegherii constante, a concurentei nejustificate, in mijlocul unui tsunami de lucruri marunte si de ocazii nesperate. A venit momentul, prin urmare, pentru o noua perspectiva. Avandu-l drept ghid pe John Higgs, iesim de pe calea batuta si cutreieram prin unele cotloane mai putin luminate ale secolului XX, explorand atat teritorii cunoscute, cat si mai putin cunoscute, descoperind abordari cu totul inedite in drumul nostru catre prezent.

Cel mai spectaculos falsificator de lucrări de artă al secolului, pictorul ratat Wolfgang Beltracchi, și complicii săi au pus în circulație tablouri pictate de el, pretinzând că ar fi capodopere pierdute, și redescoperite, ale celor mai mari artiști ai epocii moderne – Max Ernst, Georges Braque, Fernand Léger și mulți alții. Un roman polițist cu arta în rol principal. Celebre galerii de artă, muzee și case de licitații, curatori, experți de renume mondial și tablouri false, miliardari discreți și îndrăgostiți de frumos, colecții inventate, neașteptată inocență și glorie de tinichea, delicte nemiloase cu mize uriașe și averi grandioase aruncate în joc: Afacerea Beltracchi. Îndrăgostit de artă, și peste măsură de bani, vanitos și lacom vânător de comori necunoscute, Wolfgang Beltracchi, un artist cu talent nerecunoscut, rămâne, fără îndoială, cel mai spectaculos falsificator de lucrări de artă al secolului.

Cine era băiatul gruzin care a ajuns să conducă imperiul vechilor ţari? Cine juca pentru el rolul lui Göring, Himmler şi Goebbels? Cum trăiau familiile celor mai puternici oameni din Uniunea Sovietică? Pornind de la surse de multe ori inedite, Simon Sebag Montefiore descrie viaţa la „curtea imperială” sovietică, unde liderul se distrează jucând jocul mortal al puterii, iar printre femei şi copii se amestecă zilnic asasini şi fanatici. Stalin şi apropiaţii săi acordă imense privilegii prietenilor, mănâncă şi beau fără măsură în timpul cinelor de la Kremlin ori Kunţevo şi organizează războiul împotriva Germaniei, într-o lume a trădării, crimei şi promiscuităţii în care soarta fiecăruia se poate schimba într-o clipă. Montefiore ne oferă portretul inegalabil al unui Stalin pasionat de film, muzică şi literatură, care îşi iubeşte familia, dar nu ezită să-şi elimine brutal adversarii. Devenit rapid bestseller, Stalin. Curtea ţarului roşu a fost inclus de revista The Guardian în lista celor mai bune cărţi din 2003 şi a fost desemnat Cartea de istorie a anului 2003 în cadrul British Book Awards.

Cine a fost „bolnavul Europei”? Cum a pornit grăsimea de vacă o revoluție? Cine au fost sufragetele și pentru ce au luptat ele? Ce înseamnă apartheid și segregare? Ce s-a întâmplat în Vinerea Neagră? Dar în Noaptea de cristal? Cum ajung războaiele să se întindă pe tot globul și de ce se împart țările în două? Cine a participat la cursa spațială și cine a câștigat-o?

Ediție de Henry Hardy

Isaiah Berlin a rămas întotdeauna interesat de Rusia, care i-a marcat identitatea din punct de vedere personal și intelectual. Emigrat în Anglia în 1921, s-a întors în țară pentru prima dată în 1945, având parte de întâlniri cu scriitori ca Anna Ahmatova și Boris Pasternak, care urmau să-și pună amprenta asupra scrierilor sale ulterioare. Eseurile despre URSS reunite, după dispariția autorului, de editorul Henry Hardy în volumul Mintea sovietică includ, printre altele, relatarea celebrelor sale întrevederi cu diverși scriitori ruși după cel de-al Doilea Război Mondial, reflecții despre „dialectica artificială“ manipulatoare a lui Stalin, analiza culturii sovietice făcută după o vizită din 1956, portretele unor scriitori ca Osip Mandelștam și Boris Pasternak, un post-scriptum ca reacție la evenimentele din 1989.

Cele cinci secole de la dispariția Imperiului Roman în Occident (476) până în anul 1000 sunt decisive pentru formarea Europei. În această perioadă, dinastia carolingiană a realizat prima încercare de unificare, amestecând tradițiile germanice, clasice și creștine. Mai târziu, mai ales după Tratatul de la Verdun (843), deriva proiectului imperial al lui Carol cel Mare a făcut loc sistemului social și politic care a caracterizat Europa la începutul mileniului: feudalismul.

Venite din nordul Europei și fugind de frig și de lipsa resurselor, popoarele germanice s-au deplasat spre sud și spre est în primele secole ale erei noastre, până când au ajuns la granițele Imperiului Roman. Acolo, unele dintre aceste popoare s-au grupat și au format nuclee mai mari și mai puternice. Imediat ce s-au simțit suficient de puternice sau prea amenințate de avansurile înfricoșătoare ale hunilor, au decis să treacă frontiera. Între secolele al III-lea și al V-lea, afluxul masiv de clanuri germanice pe teritoriul roman a dus la prăbușirea finală a Imperiului de Vest (476). Regatele germanice care s-au ridicat pe ruinele acestuia – vizigoți, ostrogoți, vandali, longobarzi și franci, pentru a le numi doar pe cele mai proeminente – au modelat personalitatea Europei Occidentale în timpul Evului Mediu...

Apogeul Imperiului Roman (27 î.Hr. - 235 d.Hr.) este una dintre cele mai importante perioade din istoria antică: perioada lungă și continuă de pace asigurată de împărați a dus la o mare prosperitate economică, care a avut drept rezultat, de exemplu, înfrumusețarea orașelor imperiului, Roma fiind cazul cel mai relevant. Cu toate acestea, în spatele imaginii de stabilitate transmisă de perioada de apogeu a imperiului, umbrele au stat la pândă, cum ar fi cele care au dus la impunerea definitivă a modelului de monarhie militară la sfârșitul epocii Severilor – începând cu anul 235 – lăsând loc unei perioade de criză politică ce aproape a pus capăt imperiului.

Iranul este o țară a paradoxurilor. Nimic nu este ceea ce pare a fi. Printre acestea se include și faptul că Iranul este societatea cu cea mai mare orientare pro-americană din regiune. În timp ce cursul politic al țării este determinat de un sistem anti-american. Este vorba de o țară în care o femeie valorează doar jumătate dintr-un bărbat în fața legii, dar în care 57% dintre studenți sunt femei. Femeile trebuie să-și ascundă feminitatea în spatele vălului, a chadorului sau hijabului, iar în același timp consumul de produse cosmetice este cel mai mare din regiune, după Arabia Saudită. Mulți membri ai familiei liderului revoluționar Ruhollah Khomeini au intrat între timp în opoziție, sunt în exil, reduși la tăcere sau uciși. Hossein Shariatmadari, redactorul-șef al ziarului ultra-conservator Keyhan, reprezentant al liderului Revoluției și opozant declarat al Acordului Nuclear, mi-a spus că o apropiere față de Occident trebuie împiedicată cu orice preț, asta în timp ce stătea în fața computerului său Apple.” Natalie Amiri

În vremuri foarte recente, omenirea a învățat enorm de multe despre univers, despre trecut și despre ea însăși. Dar succesele noastre remarcabile privind cunoașterea ne-au arătat totodată și cât de puține știm: de pildă, avem acces la aproximativ doar 5 % din realitatea fizică; preistoria încă e dezvăluită, cu mii de situri ce așteaptă să fie explorate. Iar noile descoperiri din neuroștiință sunt încă la început. Așadar, ce știm, mai exact? Și ce știm acum că nu știm? Ce am învățat despre obstacolele aflate în calea cunoașterii? Trăim vremuri în care disputele legate de ce anume înseamnă cunoașterea și adevărul se adâncesc, iar aceste întrebări sunt mai importante ca niciodată. Faimosul filosof A.C. Grayling încearcă să răspundă la ele abordând trei domenii esențiale aflate la frontierele cunoașterii: știința, istoria și psihologia. O lucrare magistrală, un fascinat tur de forță, scris cu vervă, claritate și vastă erudiție.

Patru spioni CIA la începuturile Războiului Rece – O tragedie în trei acte La sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, Statele Unite dominau lumea din punct de vedere militar, economic și, mai ales, ca autoritate morală – fiind văzute ca victorioase asupra tiraniei și campioane ale libertății. Dar – pentru unii – era deja evident că Uniunea Sovietică demarase un plan prin care urmărea să incite la revoluție și să-și extindă astfel influența în lume. În replică, strategia guvernului american s-a bazat pe eforturile secrete ale proaspăt înființatei CIA.

Spre deosebire de alte cărți de mitologie, cea de față este scrisă din perspectiva personajelor feminine – Atena, Circe, Penelopa și multe altele –, care își țes poveștile fantastice la fel ca Arahne, muritoarea care s-a dovedit o țesătoare mai bună decât zeița Atena. Charlotte Higgins pune într-o nouă lumină unele dintre cele mai cunoscute mituri antice, povești despre iubire și răzbunare, despre zei necruțători și oameni neputincioși, despre vrăjitoare ingenioase și creaturi înfricoșătoare. Originală, erudită și scrisă într-un stil accesibil, cartea lui Charlotte Higgins, cu ilustrații elegante de Chris Ofili, ne oferă o perspectivă novatoare asupra miturilor grecești, constituind o lectură captivantă pentru toți cei pasionați de Antichitate.

Ediție îngrijită de: Dragoș C. Mateescu

Prăbușirea Imperiului Otoman după Al Doilea Război Mondial a dus la nașterea mai multor state, inclusiv a Turciei. Aceasta a fost creația unui singur om, soldatul-om de stat Mustafa Kemal, care și-a scos țara din Evul Mediu și a adus-o în secolul al XX-lea și care, prin înfrângerea imperialiștilor occidentali, a inspirat „cauza Orientului”.

Lord Kinross scrie despre intrigile imperiale, despre atrocitățile războiului civil, despre curajul personal – prezentându-ni-l pe Atatürk, întruparea gloriei –, dar și despre ambițiile acestuia din tinerețe și problemele pe care le-a avut cu tânăra sa soție.

Lucrarea fundamentală a lui Kinross rămâne o biografie de referință a părintelui Turciei moderne, un personaj puternic, zugrăvit pe fundalul zbuciumat al Orientului Mijlociu.

„Cartea Lordului Kinross este o splendidă încununare a interesului său îndelungat pentru Turcia… O carte captivantă, plină de viață, incidente și culoare, și demnă de tema sa.” Geoffrey Lewis, The Observer

Când Wim Aloserij avea 20 de ani, Al Doilea Război Mondial era în plină desfășurare, iar Olanda, țara sa, era ocupată de germani. Chiar dacă erau înconjurați de drame, tinerii olandezi aveau planuri, încercând să trăiască o viață cât mai apropiată de normalitate. Wim muncea din greu ca să învețe meseria de măcelar, iar la sfârșit de săptămână se relaxa plimbându-se cu caiacul pe apele Amsterdamului. Toate acestea s-au schimbat brusc în februarie 1943, când Wim a fost trimis în Germania, care ducea lipsă de muncitori...

Spre deosebire de splendoarea atribuită de istoriografie perioadei de glorie a Imperiului Roman, contextul politic al perioadei finale a acestuia tinde să fie descris în termeni de „declin”, „ruptură” și „decădere”. Între secolele al III-lea și al V-lea, Imperiul Roman a intrat într-o fază de stagnare militară și a devenit mai defensiv din cauza frecventelor incursiuni ale popoarelor germanice. Toate acestea, împreună cu creștinarea intensă a imperiului, au făcut ca aceste secole să fie văzute ca o perioadă de ruptură cu trecutul clasic al Romei și al supremației sale. Volumul de față trece în revistă evenimentele din această perioadă istorică și le prezintă mai degrabă ca pe o tranziție lentă către Evul Mediu decât ca pe o perioadă de decădere.

Evenimentele Bizanțului sunt unice în istorie și au o importanță neobișnuită, căci în acest Imperiu Roman de Răsărit au supraviețuit într-o sinteză perfectă, până în secolul al XV-lea, cultura greacă și politica romană. Repercusiunile sale urmează o linie care continuă până în zilele noastre: Bizanțul a reușit să transmită lumea clasică, într-o reinterpretare aparte, în Evul Mediu european și în Renaștere. Mileniul de splendoare a acestui imperiu, situat la răscrucea dintre Orient și Occident, dintre lumea clasică și Evul Mediu, a fost evidentă în energia cu care, de exemplu, a recucerit părți din Europa de Vest ocupate de barbari sau în rezistența cu care s-a apărat de atacurile persane, slave și otomane. Acest volum introductiv în Imperiul Bizantin trece în revistă principalele repere ale acestui stat extins care reprezintă un capitol splendid și irepetabil al istoriei. Imperiul supraviețuiește în Orient.

Povestea celor mai importante personaje si evenimente care au influentat Viena de-a lungul timpului. Viena! Inima Europei. Aici, traditia si modernitatea se impletesc de secole, clasicul si avangarda coexista intru inteligenta si armonie. Viena traditionala si imperiala, Viena burgheza si populara, Viena triumfatoare si Viena umilita, Viena republicana si socialista, anexata, razbunata, bombardata si, in sfarsit, libera din 1955, acestea sunt marile momente ale unei metropole in care s-a nascut arta de a trai. Minunatele cafenele, unde putem petrece o zi intreaga citind sau scriind fara a fi deranjati; cea mai mare sala de bal din Europa si scolile unde se invata si astazi valsul in tinuta de gala si rochie lunga; Art Nouveau care se rupe de traditie inainte de 1900 pentru ca inspiratiile lui Gustav Klimt, Otto Wagner si Joseph Hoffmann sa poata inflori; bisericile baroce, ale caror vitralii au vibrat la geniul celor mai mari muzicieni, de la Haydn la Mahler: orasul acesta este un vartej de arta si istorie.

Cum sa traiesti ca un victorian. O zi din epoca reginei Victoria Una dintre cele mai bune carti ale anului, in opinia National Public Radio (NPR) Laudata de specialisti, Cum sa traiesti ca un victorian este un ghid fermecator pentru cei curiosi peste masura, "cea mai ieftina masina a timpului pe care o veti gasi"(NPR). Istorisindu-ne propriile aventuri intr-un mediu care a recreat conditiile de trai din vremea reginei Victoria, autoarea se ofera sa ne fie calauza intr-o calatorie in secolul al XIX-lea. In aceasta lucrare incantatoare, bogata in ilustratii, Ruth Goodman descrie activitatile de peste zi ale locuitorilor, din zori si pana-n seara, si "ii infatiseaza pe victorieni drept supravietuitorii plini de curaj" (New Republic) ai celei mai fascinante perioade din istoria britanica. Volumul lui Ruth Goodman despre viata victorienilor "te pune in pielea personajelor acelei lumi" - The New Yorker

• Autor distins cu Premiul Goncourt pentru literatura in 1938 "Uitati-va bine la acest martir! Era un mare tar si merita un destin mai ingaduitor", i-a soptit diplomatul francez Melchior de Vogue unui apropiat, in timpul ceremoniei de inmormanare a lui Alexandru al II-lea. Vanat in permanenta de teroristi, tarul si-a pierdut viata in urma unui atentat cu bombe care a avut loc la 1 martie 1881. Intr-adevar, soarta a fost necrutatoare cu acest suveran calauzit de bune intentii.