Istorie universală

Cuvânt înainte de Monica Brînzei

Înființată la scurt timp după cea de la Bologna, Universitatea din Paris devine curând o adevărată capitală intelectuală a Europei prin numărul de magiștri și de studenți, prin diversitatea disciplinelor predate și protecția acordată de regalitate cărturarilor. Vremurile ei de început, cu descoperirea textelor necunoscute până atunci ale lui Aristotel, cu înflorirea disputelor între magiștri și apoi a teoriilor îndrăznețe ce aveau să atragă condamnări și interdicții din partea autorităților ecleziastice, sunt o perioadă de entuziasm, de descoperiri și de libertate intelectuală, într-un oraș care se dezvolta la rândul său cu repeziciune. Cartea cercetătoarei Olga Weijers oferă o sinteză cuprinzătoare a vieții academice pariziene în primele secole de existență ale venerabilei universități, evidențiind specificul organizării și funcționării învățământului superior medieval.

Timp de aproape trei milenii, povestea Războiului Troian a stat la temelia imaginarului occidental și i-a inspirat deopotrivă pe eroi, pe cuceritori și pe artiști. Dar este oare adevărată? Istoricul și clasicistul Barry Strauss explorează mitul și realitatea din spatele Războiului Troian, de la relatările lui Homer din Iliada și Odiseea la descoperirea ruinelor Troiei antice în epoca modernă și până la cele mai recente săpături arheologice, care scot la iveală noi indicii despre povestea legendarei cetăți și despre acea lume de la începutul istoriei. Reconstituind bătăliile și dând un contur cât mai realist personajelor faimoase ale epopeii, cartea sa rescrie faptele din poemele lui Homer, fără să știrbească în vreun fel măreția mitului.

„Cum a fost oare posibil ca limba și cultura unui mic grup etnic din Latium să devină limba și cultura unui imperiu universal, moștenirea acestuia fiind și astăzi vizibilă pe mai multe continente? Savantul Pierre Grimal, dublat și de un scriitor de mare talent, ne invită să călătorim alături de legiunile romane în luptele cu barbarii, să ne relaxăm în termele pline de viață, să privim înfiorați luptele de gladiatori, să ascultăm pledoariile și declamațiile din for, să admirăm arta romană și să ne cufundăm în minunata lume a literaturii latine. O carte care nu poate lipsi din biblioteca oricărui pasionat de istoria romană – și nici din a celor care vor să înțeleagă rădăcinile profunde ale civilizației europene moderne.

Opera lui Pierre Grimal, de o amploare și o armonie excepționale, a contribuit în mod decisiv la aprofundarea și dezvoltarea studiului Antichității latine în epoca modernă.“ — ALAIN MICHEL

„Imperiul Roman s-a prăbușit; armătura sa administrativă n-a rezistat sub presiunea gigantică a invaziilor, capacitatea sa de înnoire s-a uzat, provinciile sale s-au izolat sub forma unor numeroase regate, lumea s-a deschis spre tărâmuri până atunci necunoscute. Cu toate acestea, ideea Romei însăși a supraviețuit ca un mit tonifiant, cel al unei patrii umane cu o istorie care a demonstrat că o asemenea aspirație nu reflecta un vis imposibil de înfăptuit.“ — PIERRE GRIMAL

Pe copertă: Apollo și cele nouă Muze (detaliu), frescă, cca 64 d.Cr., Moregine triclinium a, Marea Palestră din Pompei. Foto: ArchaiOptix/Wikimedia Commons

O perspectivă fascinantă asupra lumii normande

Cunoscut cititorilor români datorită volumelor dedicate cruciadelor și vikingilor, istoricul american Lars Brownworth revine cu un nou titlu incitant, care îi prezintă pe normanzi într-o lumină surprinzătoare. Alături de bizantini, ei au fost probabil populația care a modelat cel mai puternic Evul Mediu european.

Umbra sumbră a strălucirii apuse, evocare și emoție, destine personale și manevre diplomatice, acte de sfidare și viclenie, suferință, trădare și lăcomie, o frescă bizantină ce deschide noi perspective asupra motivelor necruțătoare care au dus la căderea unui fascinant imperiu, o saga lucidă și captivantă ce readuce la viață bizantini, turci și latini dispăruți demult, într-un spectacol istoric încărcat de fler descriptiv, care dezvăluie că nu a existat niciodată o ruptură definitivă între Răsărit și Apus, și nici între musulmani și creștini.

De la Cezar la Brexit, trecând prin Cucerirea Normandă, Imperiul Britanic și cele două Războaie Mondiale – O repovestire pentru vremurile noastre De citit într-o după-amiază, de reținut pentru o viață În bestsellerul internațional O scurtă istorie a Germaniei, James Hawes încapsula istoria unei nații în 200 de pagini scrise cu un condei sprințar, trasându-i izvoarele provocărilor contemporane încă de la începuturi. În O scurtă istorie a Angliei, el reia aceeași abordare de succes pentru a relata istoria propriei sale țări. Într-un uriaș arc de timp de la perioada romană până la Brexit, Hawes ne revelează o Anglie foarte diferită de imaginile standard cu care ne‑am obișnuit. Insula fortăreață, obstinat independentă, edificatoare de parlamente și imperii la scară globală, este străbătută de o străveche linie de falie, anterioară chiar și romanilor; destinul ei nu a fost niciodată legat de cel al vecinilor săi, fie că ne place sau nu; iar în ultimii 1 000 de ani a forjat un sistem de clase ca nicăieri altundeva pe pământ. Probabil că nu a fost niciodată un moment mai oportun să înțelegem Anglia – și nu există ghid mai bun.

Acum 165 de milioane de ani s-a născut ritmul.

Acum 66 de milioane de ani a apărut prima melodie.

Acum 40 de mii de ani Homo sapiens a creat primul instrument muzical.

Astăzi, muzica ne umple viețile. Modul în care am creat-o, interpretat-o și ascultat-o în decursul istoriei ne-a definit ca specie și ne-a ajutat să înțelegem cine suntem. Totuși, ea este o parte neglijată a poveștii originii noastre, de aceea Omul muzical ne poartă într-o călătorie palpitantă care explorează legătura foarte strânsă dintre oameni și muzică.

Recurgând la informații din numeroase discipline, muzicologul de renume internațional Michael Spitzer construiește o istorie universală a muzicii, analizând rolul acesteia în viața noastră de zi cu zi, în istoria lumii, precum și de-a lungul evoluției, de la insecte la maimuțe, de la oameni la inteligența artificială.

Volumul de față demonstrează convingător că muzica este una dintre creațiile cele mai importante ale omului.

Versiunea europeană şi cea arabă ale cruciadelor nu prea au multe în comun. Pentru arabi, secolele XII-XIII au fost o perioadă de eforturi susţinute pentru a respinge invazia brutală şi distructivă a unor hoarde barbare. În timpul domniei lui Saladin, o armată musulmană de nestăvilit, inspirată de profeţi şi de poeţi, a reuşit să distrugă cele mai puternice regate cruciate. Amintirea acestei mari şi durabile victorii câştigate de o societate noneuropeană împotriva Occidentului este încă vie în mintea a milioane de arabi. Pornind de la mărturiile istoricilor şi cronicarilor arabi din epocă, Amin Maalouf povesteşte pe înţelesul tuturor istoria cruciadelor aşa cum le-a văzut, le-a trăit şi le-a relatat „cealaltă tabără”. El construieşte „un roman adevărat” al cruciadelor şi zugrăveşte un portret plin de culoare al unei societăţi sfâşiate de conflicte interne şi zguduite de întâlnirea traumatizantă cu o cultură străină, într-un volum ce cuprinde mai bine de două sute de ani de istorie care au modelat deopotrivă Occidentul şi lumea arabă, influenţându-le până astăzi raporturile.

În urma semnalului de alarmă tras de istorici şi publicişti francezi, potrivit cărora Franţa s-ar afla în declin, Lucian Boia supune afirmaţia unei analize istorice riguroase, întinsă pe câteva secole din istoria atât de bogată a „surorii noastre de gintă latină".

O buna parte din acest volum este dedicata istoriei de dinainte de Vichy si prezinta anxietatile culturale dupa cosmarul Marelui Razboi, dezbaterea privind reforma Republicii, amenintarea razboiului de clasa si a razboiului civil in anii 1930 si umbra Germaniei care nu parea sa se ridice niciodata. Guvernul Daladier din 1938-1940 este reinvestigat, evidentiindu-se o serie de politici represive care le-au prefigurat pe cele de la Vichy. Cu toate acestea, Julian Jackson ne aminteste clar ca nimic nu era inevitabil la Vichy. Ceea ce il intriga pe autor sunt ambiguitatile, complexitatile si contradictille regimului, care credea in reinnoirea nationala si, ca atare, atragea oameni din intreg spectrul politic. Jackson subliniaza, de asemenea, ca alegerile nu au fost usoare sub ocupatia germana. Corectitudinea si raul, care pareau atat de clare la Eliberare, nu erau deloc evidente atunci. Desigur, aceasta perioada este imposibil de abordat cu o credinta oarba ca adevarul va iesi la iveala. Parerile au fost distorsionate atat de memoria colectiva, cat si de controversele istorice. De cand Henry Rousso a publicat volumul The Vichy Syndrome in 1991, istoricii au fost nevoiti sa-si aleaga cu grija drumul intre taberele rivale. Jackson face acest lucru cu obisnuita sa judecata clara, incluzand dezbaterile istoricilor la inceput si construirea de amintiri colective la sfarsit. Concluzia sa, inteleapta, chiar daca provizorie, este ca "trecutul trebuie sa fie infruntat in toate contradictiile si complexitatea lui".

Jean Delumeau (1923 – 2020) a fost unul dintre cei mai mari istorici ai creștinismului; a  predat istoria mentalităților religioase la unele dintre cele mai mari universități franceze, între care Collège de France (1975 – 1994), și a ocupat funcția de director la mai multe instituții de cercetare și învățământ. A primit numeroase premii, distincții și o serie de titluri Doctor Honoris Causa, toate obținute pe parcursul unei spectaculoase cariere, aducându-i o consacrare ce a depășit granițele Franței.

Opera sa este remarcabilă prin dimensiunile neobișnuite și prin continuitatea tematică. Dintre lucrările sale publicate în limba română, menționăm: Religiile lumii, Cea mai frumoasă istorie a fericirii (co-autor, alături de André Comte-Sponville și Arlette Farge), Liniștiți și ocrotiți. Sentimentul de securitate în Occidentul de altădată, Mărturisirea și iertarea. Dificultățile confesiunii. Secolele XIII – XVIII, Grădina desfătărilor. O istorie a Paradisului.

Cu ilustrații de Dan Perjovschi

„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. Sute de mii de tineri educaţi, cel mai bine pregătiţi specialişti în domenii de vârf, au fugit din ţară de la izbucnirea războiului. Sancţionarea administrativă sau penală a celor care îndrăznesc să aibă altă părere decât cea oficială, introducerea cenzurii, înflorirea imposturii agresive au transformat într-un mediu toxic universităţile şi centrele de cercetare. Este un proces ale cărui consecinţe se vor vedea în următoarea jumătate de secol şi vor condamna Rusia la subdezvoltare şi irelevanţă. Putin şi-a aruncat ţara cu cel puţin două decenii înapoi. Rusia de astăzi nu mai aparţine lumii civilizate. Poate că asta era «operaţiunea specială» proiectată de preşedintele rus: să distrugă Rusia. Dacă acesta a fost planul lui înseamnă că i-a reuşit.” (Armand Goşu)

Volumul ofera o ampla prezentare a unor monumente literare atat cu caracter religios, cat si profan, apartinand acelor culturi care au folosit aramaica, limba de cultura a Orientului Mijlociu, timp de multe secole. Traduse din original, sunt prezentate rand pe rand manuscrise ale esenienilor de la Marea Moarta, extrase din literatura aramaica a iudeilor sau din literatura aramaica ghemarica, precum si texte ale enigmaticilor mandeeni, cunoscuti ca „ultimii gnostici”.

O carte de istorie fascinantă ca un roman de aventuri

Mai mult decât descrierea lungului și sângerosului asediu al Constantinopolului, volumul de față ne oferă o cronică a mult mai vastei dispute dintre creștinism și Islam. Vei descoperi o poveste incredibilă despre curajul și cruzimea umană, despre ingeniozitate tehnică, noroc, lașitate, prejudecăți și mister. Selecția surprinzătoare de imagini ale unor opere de artă, fotografii și ilustrații te ajută să vizualizezi figurile și întâmplările redate.

În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mărturia lui Stașinski, care revela implicarea liderilor de la Kremlin în asasinatele politice executate în străinătate, a zguduit lumea politicii internaționale. Povestea avea să inspire filme, piese de teatru și cărți, inclusiv ultimul roman cu James Bond semnat de Ian Fleming, „Omul cu pistolul de aur”.

Cu ilustrații de Ricard Zaplana Ruiz. Știai că ai o superputere? „Suntem de neoprit” este cartea perfectă pentru oricine s-a întrebat vreodată: Cine suntem? Și cum am ajuns aici? Din savanele Africii până pe gheţurile Groenlandei, planeta Pământ este stăpânită de oameni. Dar cum am ajuns să fim atât de puternici? „Suntem de neoprit” dezvăluie faptul că oamenii au o superputere și că au folosit-o pentru a crea lucruri stranii și misterioase – de la năluci și spirite la guverne și corporaţii.

În această reconstituire livrescă splendid repovestită de Barry Strauss – o autoritate în istoria Antichităţii – sunt prezentate Bătălia de la Actium şi consecinţele ei, cu tot dramatismul şi cu acribia pe care le merită. Războiul care a creat Imperiul Roman este o carte esenţială, subtilă şi captivantă, având în centrul ei trei dintre cele mai impunătoare figuri ale lumii antice.

O senzațională poveste adevărată despre intrigi religioase documentate istoric, ale căror ramificații conduc spre existența unei posibile soții a lui Iisus. Ideea a prins viață în 2012, când profesoara Karen King de la Harvard Divinity School a anunțat descoperirea unui fragment de papirus care sugerează că Iisus ar fi putut avea o soție. Fragmentul, supranumit imediat „Evanghelia soției lui Iisus", a stârnit interes și controverse, întrucât savanții din întreaga lume au avertizat că ar putea fi un fals. King, care obținuse fragmentul de la un colecționar misterios și anonim, a apărat cu obstinație vechea bucată de papirus chiar dacă dovezile autenticității acestuia deveneau tot mai slabe. O carte captivantă, tratând cu destul de mult curaj decăderea și corupția din lumea academică.

În 2015, debuta pe micile ecrane serialul „Servitorul poporului”, în care protagonistul este un profesor de istorie, un om simplu și onest, care ajunge președintele Ucrainei și începe să-și pună în practică ideile. Deși fictiv, acest serial avea să reconstituie într-un mod incredibil de fidel viitoarea carieră a lui Volodimir Zelenski, nimeni altul decât cel care a interpretat rolul principal. O carte-eveniment, scrisă de unul dintre cei mai respectați reporteri ai televiziunii France 24, Gallagher Fenwick, „Zelenski. Un actor pe scena vieții și a morții” reprezintă nu doar o biografie a unuia dintre principalii lideri politici ai momentului, ci și o incursiune în mijlocul celui mai important conflict armat al secolului XXI.

În anul 1898, Elisabeta, împărăteasa Austriei şi regina Ungariei, a fost asasinată la Geneva de un anarhist italian. De atunci, Sissi a devenit un mit. Suverana bizară şi solitară, de o frumuseţe legendară, a inspirat poeţi, pictori şi cineaşti. În paginile acestei cărţi o veţi descoperi pe femeia Sissi, cu multe calităţi şi cu defecte, dar şi pe împărăteasa Elisabeta, care aparţine istoriei. Criticată la Viena, venerată la Budapesta, mai lucidă decât mulţi diplomaţi ai vremii în privinţa conflictelor din Balcani, a fost un permanent sprijin pentru soţul ei, împăratul Franz Joseph.

Civilizatiile magnifice create de vechii greci si de vechii romani reprezinta cea mai importanta mostenire a lumii clasice. Cu toate acestea, povestile despre imperiile "civilizate" ale grecilor si romanilor care au rezistat in fata barbarilor sunt departe de a fi adevarate. Tony Spawforth, cercetator apreciat, autor si colaborator la diverse publicatii si emisiuni TV, urmareste aceste civilizatii prin mai mult de sase milenii de istorie. Povestea lui ne dezvaluie ca civilizatia greaca si cea romana, in grade variabile, au fost surprinzator si in majoritate receptive la influente externe, mai ales venite din Orient.

La început, Pământul era un loc străin și neprimitor — aflat într-un flux chimic constant, acoperit cu mări învolburate și care își croia relieful prin erupții vulcanice neîntrerupte. În mijlocul acestui haos, a luat naștere viața. Primele organisme vii nu erau decât niște membrane întinse peste golurile microscopice din roci, unde jeturi fierbinți de apă bogată în minerale țâșneau din crăpăturile de pe fundul oceanului. Aceste oaze de ordine au rafinat treptat generarea de energie, folosind-o pentru a crea mici bule, ca niște mici pumni încleștați, sfidători, împotriva lumii lipsite de viață. Viața pe această planetă a continuat aproape în același fel vreme de milenii, adaptându-se practic la fiecare eșec cu care organismele vii s-au confruntat și cunoscând o înflorire uimitoare, de la acele începuturi timide și până la povestea palpitantă și de necrezut a apariției omului.

De secole ne tot spunem o poveste simplistă despre originile societăţilor umane şi ale inegalităţilor sociale: în cea mai mare parte a existenţei lor pe pământ, oamenii au trăit în cete de vânători-culegători. Apoi au intrat în scenă agricultura şi, odată cu ea, proprietatea privată. În cele din urmă s-au născut oraşele, marcând nu doar apariţia civilizaţiei, ci şi a războaielor, birocraţiei, patriarhatului şi sclaviei. Dar această poveste ridică o problemă serioasă: e falsă. Propunându-şi „să pună bazele unei noi istorii a lumii”, David Graeber şi David Wengrow ne invită să renunţăm la ideile preconcepute şi să încercăm să înţelegem ce societăţi încercau să creeze de fapt strămoşii noştri. O carte de sinteză, în răspăr cu istoriografia tradiţională, care porneşte de la preistorie pentru a demonta numeroasele mituri încă prezente în manuale, precum egalitarismul aşa-zisei „comune primitive” ori mitul rousseauist al „nobilului sălbatic”, şi încearcă să răspundă marilor întrebări ale istoriei omenirii în lumina numeroaselor dovezi arheologice descoperite recent.

Hartile exercita o atractie misterioasa asupra noastra. Fie ca sunt pergamente antice, fie ca sunt abia scoase din torpedoul masinii sau sunt generate de Google, hartile ne spun tot ceea ce dorim sa stim, nu doar despre unde vrem sa mergem, ci si despre lume, in general. Si, cu toate acestea, cand vine vorba de geopolitica, mare parte din ceea ce ni se spune este emis de analisti si de tot felul de experti autointitulati, care au uitat sa consulte harta locului despre care vorbesc.

Sunt intotdeauna incantat cand intalnesc un intelectual pe care demnitatile publice nu-l deturneaza de la vocatia sa carturareasca. Din pacate, fenomenul e rar. Asumarea unei cariere inalt administrative e greu de conciliat cu reflexele "contemplativitatii" studioase. Marius Lazurca este, insa, o fericita exceptie. Dovada este cartea de fata, solida analitic, abundent nutrita documentar, ingenioasa si, in ciuda amplasamentului istoric la inceputul Imperiului Roman, neasteptat de actuala. Cititorul va asista nu doar la o reconstructie a ambiantei stoice si proto-crestine din primele veacuri de dupa Hristos, ci si la o reconsiderare a unei discipline - antropologia - nascuta ca interes pentru civilizatii "exotice", dar constrinsa a evolua spre abordarea "exoticului" din preajma, alaturi de sociologie, istoria ideilor etc. Totul in jurul unei teme acute, cea a corporalitatii, evoluind intre "privat" si "comunitar", intre biologie si morala, intre libertate si anomie. Pe scurt, o lucrare densa, erudita fara pedanterie acra, lamuritoare fara tezism previzibil. O reusita de prim rang. - Andrei Plesu

In Scurta istorie a Turciei, apreciatul istoric Norman Stone il poarta pe cititor prin povestea complexa si fascinanta a trecutului Turciei, de la sosirea turcilor selgiucizi in Anatolia pana la republica din secolul XXI care negociaza aderarea la Uniunea Europeana. Este o istorie mareata, care cuprinde lideri lacomi de putere precum Genghis Han si Timur Lenk, victoriosi ca Suleyman I, dar si geniul reformator al lui Kemal Ataturk, fondatorul Turciei moderne.

De la Moartea Neagra la COVID-19, pandemiile au modelat si remodelat societatea umana. Stiinta si istoria ne pot oferi o perspectiva asupra a doua intrebari de o importanta capitala: "De ce mai avem pandemii?" si "Cum le putem supravietui?"

Dacă ți-au plăcut: „Numele trandafirului”, de Umberto Eco, sau „Clinamen. Cum a început Renașterea”, de Stephen Greenblatt. O cronică palpitantă a efervescenței intelectuale, plasată în contextul frământărilor politice și religioase ale epocii, geniala carte a lui Ross King, „Librarul din Florența”, este, în aceeași măsură, o odă închinată cărților și producției de carte, ilustrând trecerea de la manuscris la tipar, prin intermediul vieții unui om extraordinar, pierdut de mult timp în istorie, unul dintre adevărații titani ai Renașterii.

O incursiune plină de patos în lumea mediteraneeană dintre secolele al II-lea și al IV-lea, privită prin ochii celor Șapte Adormiți din Efes, treziți la viață în chip miraculos ca să fie martorii unor transformări tulbu­rătoare. Grație unei grile de interpretare vizionare, epoca Antichității Târzii capătă coerență și sens. Peter Brown ne explică formele de manifestare a sacrului în societatea epocii, cum a evoluat relația cu supranaturalul de la vrăjitori și visători la sfinți și pustnici și cum au influențat toate acestea schimbarea tiparelor sociale și au dus la crearea unei noi elite spirituale de „prieteni ai lui Dumnezeu“.

O lucrare care își propune să reconstituie adevărata poveste a templierilor, scoțând la lumină faptele reale ale unui fenomen unic în istorie, care a dat naștere unor fascinante mituri și legende ce captivează încă imaginația populară.