Istorie universală

Jaume Cabré (n. 1947) este absolvent de filologie catalană al Universității din Barcelona, scenarist, romancier și eseist. Este laureatul a numeroase premii internaționale și considerat unul dintre cei mai importanți scriitori catalani ai tuturor timpurilor. Recunoașterea literară i-a fost adusă de succesiunea de romane Senioria (1991), Umbra eunucului (1996) și Vocile lui Pamano (2004), însă adevăratul succes internațional l-a cunoscut doar după publicarea romanului Confiteor (2011), tradus în 27 de țări. Cel mai recent roman al său, Consumits pel foc, a apărut la începutul acestui an.

Andreea Lițescu are o meserie grozavă: este pilot-comandant, una dintre puținele femei din lume calificate să se afle la comanda unui avion de pasageri. A știut din adolescență că asta vrea să facă: la 17 ani a descoperit dragostea pentru zbor, plutind într-un avion de mici dimensiuni. A devenit apoi pilot de elicoptere și, de peste 14 ani, pilotează avioane comerciale. Timpul petrecut sus, printre nori, însumează aproape un an din viața Andreei Lițescu. Azi e mama unei fetițe, Sara, și zboară peste tot în lume, iar povestea despre Luna e și povestea vieții ei.

      Cartea este o colecție unică de scurte povestiri cu aceste minunate creaturi fantastice. Sperăm că această carte va fi un excelent izvor de amuzament nu doar pentru cei mici, ci și pentru cei mari.

      Cartea este o colecție unică de scurte povestiri cu aceste minunate creaturi fantastice. Sperăm că această carte va fi un excelent izvor de amuzament nu doar pentru cei mici, ci și pentru cei mari.

      Cartea este o colecție unică de scurte povestiri cu aceste minunate creaturi fantastice. Sperăm că această carte va fi un excelent izvor de amuzament nu doar pentru cei mici, ci și pentru cei mari.

      Cartea este o colecție unică de scurte povestiri cu aceste minunate creaturi fantastice. Sperăm că această carte va fi un excelent izvor de amuzament nu doar pentru cei mici, ci și pentru cei mari.

Lucrarea este o adevărată încântare pentru cei care o citesc. Însoțește-l pe Elful Dezordinii în paginile ei și reține fiecare detaliu încântător pe măsură ce acesta îi predă o lecție foarte importantă copilei.

JOHN D. BARROW (1952–2020) a studiat matematică și fizică la Universitatea din Durham și a obținut la Oxford titlul de doctor în astrofizică. Pe lângă activitatea de cercetare – a publicat peste cinci sute de articole de cosmologie, fizică teoretică și matematică –, Barrow a predat la mai multe universități de prestigiu, iar din 1999 a condus la Cambridge proiectul Millennium Mathematics, care urmărea îmbunătățirea predării matematicii și aplicațiilor ei. A scris numeroase cărți de popularizare a științei, între care Originea universului și Cartea infinitului, publicate la Humanitas. În 2015 a primit Premiul Dirac și Medalia de Aur a Institutului Britanic de Fizică, iar în 2016 Medalia de Aur a Societății Regale de Astronomie.

JOHN D. BARROW (1952–2020) a studiat matematică și fizică la Universitatea din Durham și a obținut la Oxford titlul de doctor în astrofizică. Pe lângă activitatea de cercetare – a publicat peste cinci sute de articole de cosmologie, fizică teoretică și matematică –, Barrow a predat la mai multe universități de prestigiu, iar din 1999 a condus la Cambridge proiectul Millennium Mathematics, care urmărea îmbunătățirea predării matematicii și aplicațiilor ei. A scris numeroase cărți de popularizare a științei, între care Originea universului și Cartea infinitului, publicate la Humanitas. În 2015 a primit Premiul Dirac și Medalia de Aur a Institutului Britanic de Fizică, iar în 2016 Medalia de Aur a Societății Regale de Astronomie.

JOHN D. BARROW (1952–2020) a studiat matematică și fizică la Universitatea din Durham și a obținut la Oxford titlul de doctor în astrofizică. Pe lângă activitatea de cercetare – a publicat peste cinci sute de articole de cosmologie, fizică teoretică și matematică –, Barrow a predat la mai multe universități de prestigiu, iar din 1999 a condus la Cambridge proiectul Millennium Mathematics, care urmărea îmbunătățirea predării matematicii și aplicațiilor ei. A scris numeroase cărți de popularizare a științei, între care Originea universului și Cartea infinitului, publicate la Humanitas. În 2015 a primit Premiul Dirac și Medalia de Aur a Institutului Britanic de Fizică, iar în 2016 Medalia de Aur a Societății Regale de Astronomie.

JOHN D. BARROW (1952–2020) a studiat matematică și fizică la Universitatea din Durham și a obținut la Oxford titlul de doctor în astrofizică. Pe lângă activitatea de cercetare – a publicat peste cinci sute de articole de cosmologie, fizică teoretică și matematică –, Barrow a predat la mai multe universități de prestigiu, iar din 1999 a condus la Cambridge proiectul Millennium Mathematics, care urmărea îmbunătățirea predării matematicii și aplicațiilor ei. A scris numeroase cărți de popularizare a științei, între care Originea universului și Cartea infinitului, publicate la Humanitas. În 2015 a primit Premiul Dirac și Medalia de Aur a Institutului Britanic de Fizică, iar în 2016 Medalia de Aur a Societății Regale de Astronomie.

JOHN D. BARROW (1952–2020) a studiat matematică și fizică la Universitatea din Durham și a obținut la Oxford titlul de doctor în astrofizică. Pe lângă activitatea de cercetare – a publicat peste cinci sute de articole de cosmologie, fizică teoretică și matematică –, Barrow a predat la mai multe universități de prestigiu, iar din 1999 a condus la Cambridge proiectul Millennium Mathematics, care urmărea îmbunătățirea predării matematicii și aplicațiilor ei. A scris numeroase cărți de popularizare a științei, între care Originea universului și Cartea infinitului, publicate la Humanitas. În 2015 a primit Premiul Dirac și Medalia de Aur a Institutului Britanic de Fizică, iar în 2016 Medalia de Aur a Societății Regale de Astronomie.

JOHN D. BARROW (1952–2020) a studiat matematică și fizică la Universitatea din Durham și a obținut la Oxford titlul de doctor în astrofizică. Pe lângă activitatea de cercetare – a publicat peste cinci sute de articole de cosmologie, fizică teoretică și matematică –, Barrow a predat la mai multe universități de prestigiu, iar din 1999 a condus la Cambridge proiectul Millennium Mathematics, care urmărea îmbunătățirea predării matematicii și aplicațiilor ei. A scris numeroase cărți de popularizare a științei, între care Originea universului și Cartea infinitului, publicate la Humanitas. În 2015 a primit Premiul Dirac și Medalia de Aur a Institutului Britanic de Fizică, iar în 2016 Medalia de Aur a Societății Regale de Astronomie.

JOHN D. BARROW (1952–2020) a studiat matematică și fizică la Universitatea din Durham și a obținut la Oxford titlul de doctor în astrofizică. Pe lângă activitatea de cercetare – a publicat peste cinci sute de articole de cosmologie, fizică teoretică și matematică –, Barrow a predat la mai multe universități de prestigiu, iar din 1999 a condus la Cambridge proiectul Millennium Mathematics, care urmărea îmbunătățirea predării matematicii și aplicațiilor ei. A scris numeroase cărți de popularizare a științei, între care Originea universului și Cartea infinitului, publicate la Humanitas. În 2015 a primit Premiul Dirac și Medalia de Aur a Institutului Britanic de Fizică, iar în 2016 Medalia de Aur a Societății Regale de Astronomie.

Subiectul acestui roman pornește de la o întîmplare reală petrecută într-un orfelinat din Moldova pe care mi-au povestit-o doi copii de acolo, deveniți personaje în roman. De copiii din orfelinate mă leagă o poveste de peste treizeci de ani. La redarea scenelor sensibile m-au ajutat și cei cincisprezece ani de comunicare cu oameni din penitenciare. A scrie despre cele văzute și trăite împreună cu acești oameni respinși am considerat că este o datorie morală. E cea mai tulburătoare, poetică, veselă, tristă, frumoasă și urîtă carte a mea.  SAVATIE BAȘTOVOI 

Chiar şi pentru cineva care cunoaşte bine peisajul uman şi social post-sovietic din ­Moldova lectura acestui roman poate fi un şoc. În orice caz, este imposibil să termini cartea fără să nu simţi un gust amar. De la primele rînduri cititorul înţelege că întîmplările narate de Savatie Baştovoi nu ţin de ficţiune, ci de o lume pe care o cunoaşte bine, pe care o observă şi pe care o „zugrăveşte” cu ajutorul cuvintelor, aşa cum alţii au pictat scene ale infernului pe ziduri de mănăstiri cu pensule şi culori. 
Savatie Baştovoi a mai publicat un roman la Editura pariziană Jacqueline Chambon, în 2012, este vorba de "Iepurii nu mor", şi are toate şansele să intre treptat în circuitul autorilor „gustaţi” de marele public francez. Îl consider de altfel pe Savatie Baştovoi ca fiind la fel de puternic şi interesant precum Andrei Kurkov, scriitor ucrainean de limbă rusă, care a avut un mare succes în Occident cu romanele sale. MATEI Vișniec / Radio France International 

Nu este permis să fie abuzați copiii. Adulții sînt deja incorigibili. Poate tocmai de aceea Baștovoi a preferat societății lor chemarea Cerului. Le Point / SYLVAIN TESSON (Laureat al premiului Goncourt pentru literatură) 

Îmi place Savatie Baştovoi, un român din Republica Moldova. E şi ieromonah. Sper că va înţelege că rolul său este de a scrie în continuare, pentru că cel mai mare teoretician al teologiei din secolul al XIX‑lea era Dostoievski. Deci, de ce nu un călugăr venit din Moldova pentru acest secol? RFI / JEAN‑FRANÇOIS COLOSIMO / Președintele Centrului Național al Cărții din Franța 

Un geniu polivalent care scrie o operă deopotrivă poetică, romanescă și dramatică. Astrid de Larminat / Le Figaro 

Subiectul acestui roman pornește de la o întîmplare reală petrecută într-un orfelinat din Moldova pe care mi-au povestit-o doi copii de acolo, deveniți personaje în roman. De copiii din orfelinate mă leagă o poveste de peste treizeci de ani. La redarea scenelor sensibile m-au ajutat și cei cincisprezece ani de comunicare cu oameni din penitenciare. A scrie despre cele văzute și trăite împreună cu acești oameni respinși am considerat că este o datorie morală. E cea mai tulburătoare, poetică, veselă, tristă, frumoasă și urîtă carte a mea.  SAVATIE BAȘTOVOI 

Chiar şi pentru cineva care cunoaşte bine peisajul uman şi social post-sovietic din ­Moldova lectura acestui roman poate fi un şoc. În orice caz, este imposibil să termini cartea fără să nu simţi un gust amar. De la primele rînduri cititorul înţelege că întîmplările narate de Savatie Baştovoi nu ţin de ficţiune, ci de o lume pe care o cunoaşte bine, pe care o observă şi pe care o „zugrăveşte” cu ajutorul cuvintelor, aşa cum alţii au pictat scene ale infernului pe ziduri de mănăstiri cu pensule şi culori. 
Savatie Baştovoi a mai publicat un roman la Editura pariziană Jacqueline Chambon, în 2012, este vorba de "Iepurii nu mor", şi are toate şansele să intre treptat în circuitul autorilor „gustaţi” de marele public francez. Îl consider de altfel pe Savatie Baştovoi ca fiind la fel de puternic şi interesant precum Andrei Kurkov, scriitor ucrainean de limbă rusă, care a avut un mare succes în Occident cu romanele sale. MATEI Vișniec / Radio France International 

Nu este permis să fie abuzați copiii. Adulții sînt deja incorigibili. Poate tocmai de aceea Baștovoi a preferat societății lor chemarea Cerului. Le Point / SYLVAIN TESSON (Laureat al premiului Goncourt pentru literatură) 

Îmi place Savatie Baştovoi, un român din Republica Moldova. E şi ieromonah. Sper că va înţelege că rolul său este de a scrie în continuare, pentru că cel mai mare teoretician al teologiei din secolul al XIX‑lea era Dostoievski. Deci, de ce nu un călugăr venit din Moldova pentru acest secol? RFI / JEAN‑FRANÇOIS COLOSIMO / Președintele Centrului Național al Cărții din Franța 

Un geniu polivalent care scrie o operă deopotrivă poetică, romanescă și dramatică. Astrid de Larminat / Le Figaro 

Subiectul acestui roman pornește de la o întîmplare reală petrecută într-un orfelinat din Moldova pe care mi-au povestit-o doi copii de acolo, deveniți personaje în roman. De copiii din orfelinate mă leagă o poveste de peste treizeci de ani. La redarea scenelor sensibile m-au ajutat și cei cincisprezece ani de comunicare cu oameni din penitenciare. A scrie despre cele văzute și trăite împreună cu acești oameni respinși am considerat că este o datorie morală. E cea mai tulburătoare, poetică, veselă, tristă, frumoasă și urîtă carte a mea.  SAVATIE BAȘTOVOI 

Chiar şi pentru cineva care cunoaşte bine peisajul uman şi social post-sovietic din ­Moldova lectura acestui roman poate fi un şoc. În orice caz, este imposibil să termini cartea fără să nu simţi un gust amar. De la primele rînduri cititorul înţelege că întîmplările narate de Savatie Baştovoi nu ţin de ficţiune, ci de o lume pe care o cunoaşte bine, pe care o observă şi pe care o „zugrăveşte” cu ajutorul cuvintelor, aşa cum alţii au pictat scene ale infernului pe ziduri de mănăstiri cu pensule şi culori. 
Savatie Baştovoi a mai publicat un roman la Editura pariziană Jacqueline Chambon, în 2012, este vorba de "Iepurii nu mor", şi are toate şansele să intre treptat în circuitul autorilor „gustaţi” de marele public francez. Îl consider de altfel pe Savatie Baştovoi ca fiind la fel de puternic şi interesant precum Andrei Kurkov, scriitor ucrainean de limbă rusă, care a avut un mare succes în Occident cu romanele sale. MATEI Vișniec / Radio France International 

Nu este permis să fie abuzați copiii. Adulții sînt deja incorigibili. Poate tocmai de aceea Baștovoi a preferat societății lor chemarea Cerului. Le Point / SYLVAIN TESSON (Laureat al premiului Goncourt pentru literatură) 

Îmi place Savatie Baştovoi, un român din Republica Moldova. E şi ieromonah. Sper că va înţelege că rolul său este de a scrie în continuare, pentru că cel mai mare teoretician al teologiei din secolul al XIX‑lea era Dostoievski. Deci, de ce nu un călugăr venit din Moldova pentru acest secol? RFI / JEAN‑FRANÇOIS COLOSIMO / Președintele Centrului Național al Cărții din Franța 

Un geniu polivalent care scrie o operă deopotrivă poetică, romanescă și dramatică. Astrid de Larminat / Le Figaro 

Subiectul acestui roman pornește de la o întîmplare reală petrecută într-un orfelinat din Moldova pe care mi-au povestit-o doi copii de acolo, deveniți personaje în roman. De copiii din orfelinate mă leagă o poveste de peste treizeci de ani. La redarea scenelor sensibile m-au ajutat și cei cincisprezece ani de comunicare cu oameni din penitenciare. A scrie despre cele văzute și trăite împreună cu acești oameni respinși am considerat că este o datorie morală. E cea mai tulburătoare, poetică, veselă, tristă, frumoasă și urîtă carte a mea.  SAVATIE BAȘTOVOI 

Chiar şi pentru cineva care cunoaşte bine peisajul uman şi social post-sovietic din ­Moldova lectura acestui roman poate fi un şoc. În orice caz, este imposibil să termini cartea fără să nu simţi un gust amar. De la primele rînduri cititorul înţelege că întîmplările narate de Savatie Baştovoi nu ţin de ficţiune, ci de o lume pe care o cunoaşte bine, pe care o observă şi pe care o „zugrăveşte” cu ajutorul cuvintelor, aşa cum alţii au pictat scene ale infernului pe ziduri de mănăstiri cu pensule şi culori. 
Savatie Baştovoi a mai publicat un roman la Editura pariziană Jacqueline Chambon, în 2012, este vorba de "Iepurii nu mor", şi are toate şansele să intre treptat în circuitul autorilor „gustaţi” de marele public francez. Îl consider de altfel pe Savatie Baştovoi ca fiind la fel de puternic şi interesant precum Andrei Kurkov, scriitor ucrainean de limbă rusă, care a avut un mare succes în Occident cu romanele sale. MATEI Vișniec / Radio France International 

Nu este permis să fie abuzați copiii. Adulții sînt deja incorigibili. Poate tocmai de aceea Baștovoi a preferat societății lor chemarea Cerului. Le Point / SYLVAIN TESSON (Laureat al premiului Goncourt pentru literatură) 

Îmi place Savatie Baştovoi, un român din Republica Moldova. E şi ieromonah. Sper că va înţelege că rolul său este de a scrie în continuare, pentru că cel mai mare teoretician al teologiei din secolul al XIX‑lea era Dostoievski. Deci, de ce nu un călugăr venit din Moldova pentru acest secol? RFI / JEAN‑FRANÇOIS COLOSIMO / Președintele Centrului Național al Cărții din Franța 

Un geniu polivalent care scrie o operă deopotrivă poetică, romanescă și dramatică. Astrid de Larminat / Le Figaro 

Subiectul acestui roman pornește de la o întîmplare reală petrecută într-un orfelinat din Moldova pe care mi-au povestit-o doi copii de acolo, deveniți personaje în roman. De copiii din orfelinate mă leagă o poveste de peste treizeci de ani. La redarea scenelor sensibile m-au ajutat și cei cincisprezece ani de comunicare cu oameni din penitenciare. A scrie despre cele văzute și trăite împreună cu acești oameni respinși am considerat că este o datorie morală. E cea mai tulburătoare, poetică, veselă, tristă, frumoasă și urîtă carte a mea.  SAVATIE BAȘTOVOI 

Chiar şi pentru cineva care cunoaşte bine peisajul uman şi social post-sovietic din ­Moldova lectura acestui roman poate fi un şoc. În orice caz, este imposibil să termini cartea fără să nu simţi un gust amar. De la primele rînduri cititorul înţelege că întîmplările narate de Savatie Baştovoi nu ţin de ficţiune, ci de o lume pe care o cunoaşte bine, pe care o observă şi pe care o „zugrăveşte” cu ajutorul cuvintelor, aşa cum alţii au pictat scene ale infernului pe ziduri de mănăstiri cu pensule şi culori. 
Savatie Baştovoi a mai publicat un roman la Editura pariziană Jacqueline Chambon, în 2012, este vorba de "Iepurii nu mor", şi are toate şansele să intre treptat în circuitul autorilor „gustaţi” de marele public francez. Îl consider de altfel pe Savatie Baştovoi ca fiind la fel de puternic şi interesant precum Andrei Kurkov, scriitor ucrainean de limbă rusă, care a avut un mare succes în Occident cu romanele sale. MATEI Vișniec / Radio France International 

Nu este permis să fie abuzați copiii. Adulții sînt deja incorigibili. Poate tocmai de aceea Baștovoi a preferat societății lor chemarea Cerului. Le Point / SYLVAIN TESSON (Laureat al premiului Goncourt pentru literatură) 

Îmi place Savatie Baştovoi, un român din Republica Moldova. E şi ieromonah. Sper că va înţelege că rolul său este de a scrie în continuare, pentru că cel mai mare teoretician al teologiei din secolul al XIX‑lea era Dostoievski. Deci, de ce nu un călugăr venit din Moldova pentru acest secol? RFI / JEAN‑FRANÇOIS COLOSIMO / Președintele Centrului Național al Cărții din Franța 

Un geniu polivalent care scrie o operă deopotrivă poetică, romanescă și dramatică. Astrid de Larminat / Le Figaro 

Subiectul acestui roman pornește de la o întîmplare reală petrecută într-un orfelinat din Moldova pe care mi-au povestit-o doi copii de acolo, deveniți personaje în roman. De copiii din orfelinate mă leagă o poveste de peste treizeci de ani. La redarea scenelor sensibile m-au ajutat și cei cincisprezece ani de comunicare cu oameni din penitenciare. A scrie despre cele văzute și trăite împreună cu acești oameni respinși am considerat că este o datorie morală. E cea mai tulburătoare, poetică, veselă, tristă, frumoasă și urîtă carte a mea.  SAVATIE BAȘTOVOI 

Chiar şi pentru cineva care cunoaşte bine peisajul uman şi social post-sovietic din ­Moldova lectura acestui roman poate fi un şoc. În orice caz, este imposibil să termini cartea fără să nu simţi un gust amar. De la primele rînduri cititorul înţelege că întîmplările narate de Savatie Baştovoi nu ţin de ficţiune, ci de o lume pe care o cunoaşte bine, pe care o observă şi pe care o „zugrăveşte” cu ajutorul cuvintelor, aşa cum alţii au pictat scene ale infernului pe ziduri de mănăstiri cu pensule şi culori. 
Savatie Baştovoi a mai publicat un roman la Editura pariziană Jacqueline Chambon, în 2012, este vorba de "Iepurii nu mor", şi are toate şansele să intre treptat în circuitul autorilor „gustaţi” de marele public francez. Îl consider de altfel pe Savatie Baştovoi ca fiind la fel de puternic şi interesant precum Andrei Kurkov, scriitor ucrainean de limbă rusă, care a avut un mare succes în Occident cu romanele sale. MATEI Vișniec / Radio France International 

Nu este permis să fie abuzați copiii. Adulții sînt deja incorigibili. Poate tocmai de aceea Baștovoi a preferat societății lor chemarea Cerului. Le Point / SYLVAIN TESSON (Laureat al premiului Goncourt pentru literatură) 

Îmi place Savatie Baştovoi, un român din Republica Moldova. E şi ieromonah. Sper că va înţelege că rolul său este de a scrie în continuare, pentru că cel mai mare teoretician al teologiei din secolul al XIX‑lea era Dostoievski. Deci, de ce nu un călugăr venit din Moldova pentru acest secol? RFI / JEAN‑FRANÇOIS COLOSIMO / Președintele Centrului Național al Cărții din Franța 

Un geniu polivalent care scrie o operă deopotrivă poetică, romanescă și dramatică. Astrid de Larminat / Le Figaro 

Subiectul acestui roman pornește de la o întîmplare reală petrecută într-un orfelinat din Moldova pe care mi-au povestit-o doi copii de acolo, deveniți personaje în roman. De copiii din orfelinate mă leagă o poveste de peste treizeci de ani. La redarea scenelor sensibile m-au ajutat și cei cincisprezece ani de comunicare cu oameni din penitenciare. A scrie despre cele văzute și trăite împreună cu acești oameni respinși am considerat că este o datorie morală. E cea mai tulburătoare, poetică, veselă, tristă, frumoasă și urîtă carte a mea.  SAVATIE BAȘTOVOI 

Chiar şi pentru cineva care cunoaşte bine peisajul uman şi social post-sovietic din ­Moldova lectura acestui roman poate fi un şoc. În orice caz, este imposibil să termini cartea fără să nu simţi un gust amar. De la primele rînduri cititorul înţelege că întîmplările narate de Savatie Baştovoi nu ţin de ficţiune, ci de o lume pe care o cunoaşte bine, pe care o observă şi pe care o „zugrăveşte” cu ajutorul cuvintelor, aşa cum alţii au pictat scene ale infernului pe ziduri de mănăstiri cu pensule şi culori. 
Savatie Baştovoi a mai publicat un roman la Editura pariziană Jacqueline Chambon, în 2012, este vorba de "Iepurii nu mor", şi are toate şansele să intre treptat în circuitul autorilor „gustaţi” de marele public francez. Îl consider de altfel pe Savatie Baştovoi ca fiind la fel de puternic şi interesant precum Andrei Kurkov, scriitor ucrainean de limbă rusă, care a avut un mare succes în Occident cu romanele sale. MATEI Vișniec / Radio France International 

Nu este permis să fie abuzați copiii. Adulții sînt deja incorigibili. Poate tocmai de aceea Baștovoi a preferat societății lor chemarea Cerului. Le Point / SYLVAIN TESSON (Laureat al premiului Goncourt pentru literatură) 

Îmi place Savatie Baştovoi, un român din Republica Moldova. E şi ieromonah. Sper că va înţelege că rolul său este de a scrie în continuare, pentru că cel mai mare teoretician al teologiei din secolul al XIX‑lea era Dostoievski. Deci, de ce nu un călugăr venit din Moldova pentru acest secol? RFI / JEAN‑FRANÇOIS COLOSIMO / Președintele Centrului Național al Cărții din Franța 

Un geniu polivalent care scrie o operă deopotrivă poetică, romanescă și dramatică. Astrid de Larminat / Le Figaro 

Subiectul acestui roman pornește de la o întîmplare reală petrecută într-un orfelinat din Moldova pe care mi-au povestit-o doi copii de acolo, deveniți personaje în roman. De copiii din orfelinate mă leagă o poveste de peste treizeci de ani. La redarea scenelor sensibile m-au ajutat și cei cincisprezece ani de comunicare cu oameni din penitenciare. A scrie despre cele văzute și trăite împreună cu acești oameni respinși am considerat că este o datorie morală. E cea mai tulburătoare, poetică, veselă, tristă, frumoasă și urîtă carte a mea.  SAVATIE BAȘTOVOI 

Chiar şi pentru cineva care cunoaşte bine peisajul uman şi social post-sovietic din ­Moldova lectura acestui roman poate fi un şoc. În orice caz, este imposibil să termini cartea fără să nu simţi un gust amar. De la primele rînduri cititorul înţelege că întîmplările narate de Savatie Baştovoi nu ţin de ficţiune, ci de o lume pe care o cunoaşte bine, pe care o observă şi pe care o „zugrăveşte” cu ajutorul cuvintelor, aşa cum alţii au pictat scene ale infernului pe ziduri de mănăstiri cu pensule şi culori. 
Savatie Baştovoi a mai publicat un roman la Editura pariziană Jacqueline Chambon, în 2012, este vorba de "Iepurii nu mor", şi are toate şansele să intre treptat în circuitul autorilor „gustaţi” de marele public francez. Îl consider de altfel pe Savatie Baştovoi ca fiind la fel de puternic şi interesant precum Andrei Kurkov, scriitor ucrainean de limbă rusă, care a avut un mare succes în Occident cu romanele sale. MATEI Vișniec / Radio France International 

Nu este permis să fie abuzați copiii. Adulții sînt deja incorigibili. Poate tocmai de aceea Baștovoi a preferat societății lor chemarea Cerului. Le Point / SYLVAIN TESSON (Laureat al premiului Goncourt pentru literatură) 

Îmi place Savatie Baştovoi, un român din Republica Moldova. E şi ieromonah. Sper că va înţelege că rolul său este de a scrie în continuare, pentru că cel mai mare teoretician al teologiei din secolul al XIX‑lea era Dostoievski. Deci, de ce nu un călugăr venit din Moldova pentru acest secol? RFI / JEAN‑FRANÇOIS COLOSIMO / Președintele Centrului Național al Cărții din Franța 

Un geniu polivalent care scrie o operă deopotrivă poetică, romanescă și dramatică. Astrid de Larminat / Le Figaro 

Subiectul acestui roman pornește de la o întîmplare reală petrecută într-un orfelinat din Moldova pe care mi-au povestit-o doi copii de acolo, deveniți personaje în roman. De copiii din orfelinate mă leagă o poveste de peste treizeci de ani. La redarea scenelor sensibile m-au ajutat și cei cincisprezece ani de comunicare cu oameni din penitenciare. A scrie despre cele văzute și trăite împreună cu acești oameni respinși am considerat că este o datorie morală. E cea mai tulburătoare, poetică, veselă, tristă, frumoasă și urîtă carte a mea.  SAVATIE BAȘTOVOI 

Chiar şi pentru cineva care cunoaşte bine peisajul uman şi social post-sovietic din ­Moldova lectura acestui roman poate fi un şoc. În orice caz, este imposibil să termini cartea fără să nu simţi un gust amar. De la primele rînduri cititorul înţelege că întîmplările narate de Savatie Baştovoi nu ţin de ficţiune, ci de o lume pe care o cunoaşte bine, pe care o observă şi pe care o „zugrăveşte” cu ajutorul cuvintelor, aşa cum alţii au pictat scene ale infernului pe ziduri de mănăstiri cu pensule şi culori. 
Savatie Baştovoi a mai publicat un roman la Editura pariziană Jacqueline Chambon, în 2012, este vorba de "Iepurii nu mor", şi are toate şansele să intre treptat în circuitul autorilor „gustaţi” de marele public francez. Îl consider de altfel pe Savatie Baştovoi ca fiind la fel de puternic şi interesant precum Andrei Kurkov, scriitor ucrainean de limbă rusă, care a avut un mare succes în Occident cu romanele sale. MATEI Vișniec / Radio France International 

Nu este permis să fie abuzați copiii. Adulții sînt deja incorigibili. Poate tocmai de aceea Baștovoi a preferat societății lor chemarea Cerului. Le Point / SYLVAIN TESSON (Laureat al premiului Goncourt pentru literatură) 

Îmi place Savatie Baştovoi, un român din Republica Moldova. E şi ieromonah. Sper că va înţelege că rolul său este de a scrie în continuare, pentru că cel mai mare teoretician al teologiei din secolul al XIX‑lea era Dostoievski. Deci, de ce nu un călugăr venit din Moldova pentru acest secol? RFI / JEAN‑FRANÇOIS COLOSIMO / Președintele Centrului Național al Cărții din Franța 

Un geniu polivalent care scrie o operă deopotrivă poetică, romanescă și dramatică. Astrid de Larminat / Le Figaro 

Subiectul acestui roman pornește de la o întîmplare reală petrecută într-un orfelinat din Moldova pe care mi-au povestit-o doi copii de acolo, deveniți personaje în roman. De copiii din orfelinate mă leagă o poveste de peste treizeci de ani. La redarea scenelor sensibile m-au ajutat și cei cincisprezece ani de comunicare cu oameni din penitenciare. A scrie despre cele văzute și trăite împreună cu acești oameni respinși am considerat că este o datorie morală. E cea mai tulburătoare, poetică, veselă, tristă, frumoasă și urîtă carte a mea.  SAVATIE BAȘTOVOI 

Chiar şi pentru cineva care cunoaşte bine peisajul uman şi social post-sovietic din ­Moldova lectura acestui roman poate fi un şoc. În orice caz, este imposibil să termini cartea fără să nu simţi un gust amar. De la primele rînduri cititorul înţelege că întîmplările narate de Savatie Baştovoi nu ţin de ficţiune, ci de o lume pe care o cunoaşte bine, pe care o observă şi pe care o „zugrăveşte” cu ajutorul cuvintelor, aşa cum alţii au pictat scene ale infernului pe ziduri de mănăstiri cu pensule şi culori. 
Savatie Baştovoi a mai publicat un roman la Editura pariziană Jacqueline Chambon, în 2012, este vorba de "Iepurii nu mor", şi are toate şansele să intre treptat în circuitul autorilor „gustaţi” de marele public francez. Îl consider de altfel pe Savatie Baştovoi ca fiind la fel de puternic şi interesant precum Andrei Kurkov, scriitor ucrainean de limbă rusă, care a avut un mare succes în Occident cu romanele sale. MATEI Vișniec / Radio France International 

Nu este permis să fie abuzați copiii. Adulții sînt deja incorigibili. Poate tocmai de aceea Baștovoi a preferat societății lor chemarea Cerului. Le Point / SYLVAIN TESSON (Laureat al premiului Goncourt pentru literatură) 

Îmi place Savatie Baştovoi, un român din Republica Moldova. E şi ieromonah. Sper că va înţelege că rolul său este de a scrie în continuare, pentru că cel mai mare teoretician al teologiei din secolul al XIX‑lea era Dostoievski. Deci, de ce nu un călugăr venit din Moldova pentru acest secol? RFI / JEAN‑FRANÇOIS COLOSIMO / Președintele Centrului Național al Cărții din Franța 

Un geniu polivalent care scrie o operă deopotrivă poetică, romanescă și dramatică. Astrid de Larminat / Le Figaro 

Subiectul acestui roman pornește de la o întîmplare reală petrecută într-un orfelinat din Moldova pe care mi-au povestit-o doi copii de acolo, deveniți personaje în roman. De copiii din orfelinate mă leagă o poveste de peste treizeci de ani. La redarea scenelor sensibile m-au ajutat și cei cincisprezece ani de comunicare cu oameni din penitenciare. A scrie despre cele văzute și trăite împreună cu acești oameni respinși am considerat că este o datorie morală. E cea mai tulburătoare, poetică, veselă, tristă, frumoasă și urîtă carte a mea.  SAVATIE BAȘTOVOI 

Chiar şi pentru cineva care cunoaşte bine peisajul uman şi social post-sovietic din ­Moldova lectura acestui roman poate fi un şoc. În orice caz, este imposibil să termini cartea fără să nu simţi un gust amar. De la primele rînduri cititorul înţelege că întîmplările narate de Savatie Baştovoi nu ţin de ficţiune, ci de o lume pe care o cunoaşte bine, pe care o observă şi pe care o „zugrăveşte” cu ajutorul cuvintelor, aşa cum alţii au pictat scene ale infernului pe ziduri de mănăstiri cu pensule şi culori. 
Savatie Baştovoi a mai publicat un roman la Editura pariziană Jacqueline Chambon, în 2012, este vorba de "Iepurii nu mor", şi are toate şansele să intre treptat în circuitul autorilor „gustaţi” de marele public francez. Îl consider de altfel pe Savatie Baştovoi ca fiind la fel de puternic şi interesant precum Andrei Kurkov, scriitor ucrainean de limbă rusă, care a avut un mare succes în Occident cu romanele sale. MATEI Vișniec / Radio France International 

Nu este permis să fie abuzați copiii. Adulții sînt deja incorigibili. Poate tocmai de aceea Baștovoi a preferat societății lor chemarea Cerului. Le Point / SYLVAIN TESSON (Laureat al premiului Goncourt pentru literatură) 

Îmi place Savatie Baştovoi, un român din Republica Moldova. E şi ieromonah. Sper că va înţelege că rolul său este de a scrie în continuare, pentru că cel mai mare teoretician al teologiei din secolul al XIX‑lea era Dostoievski. Deci, de ce nu un călugăr venit din Moldova pentru acest secol? RFI / JEAN‑FRANÇOIS COLOSIMO / Președintele Centrului Național al Cărții din Franța 

Un geniu polivalent care scrie o operă deopotrivă poetică, romanescă și dramatică. Astrid de Larminat / Le Figaro 

Subiectul acestui roman pornește de la o întîmplare reală petrecută într-un orfelinat din Moldova pe care mi-au povestit-o doi copii de acolo, deveniți personaje în roman. De copiii din orfelinate mă leagă o poveste de peste treizeci de ani. La redarea scenelor sensibile m-au ajutat și cei cincisprezece ani de comunicare cu oameni din penitenciare. A scrie despre cele văzute și trăite împreună cu acești oameni respinși am considerat că este o datorie morală. E cea mai tulburătoare, poetică, veselă, tristă, frumoasă și urîtă carte a mea.  SAVATIE BAȘTOVOI 

Chiar şi pentru cineva care cunoaşte bine peisajul uman şi social post-sovietic din ­Moldova lectura acestui roman poate fi un şoc. În orice caz, este imposibil să termini cartea fără să nu simţi un gust amar. De la primele rînduri cititorul înţelege că întîmplările narate de Savatie Baştovoi nu ţin de ficţiune, ci de o lume pe care o cunoaşte bine, pe care o observă şi pe care o „zugrăveşte” cu ajutorul cuvintelor, aşa cum alţii au pictat scene ale infernului pe ziduri de mănăstiri cu pensule şi culori. 
Savatie Baştovoi a mai publicat un roman la Editura pariziană Jacqueline Chambon, în 2012, este vorba de "Iepurii nu mor", şi are toate şansele să intre treptat în circuitul autorilor „gustaţi” de marele public francez. Îl consider de altfel pe Savatie Baştovoi ca fiind la fel de puternic şi interesant precum Andrei Kurkov, scriitor ucrainean de limbă rusă, care a avut un mare succes în Occident cu romanele sale. MATEI Vișniec / Radio France International 

Nu este permis să fie abuzați copiii. Adulții sînt deja incorigibili. Poate tocmai de aceea Baștovoi a preferat societății lor chemarea Cerului. Le Point / SYLVAIN TESSON (Laureat al premiului Goncourt pentru literatură) 

Îmi place Savatie Baştovoi, un român din Republica Moldova. E şi ieromonah. Sper că va înţelege că rolul său este de a scrie în continuare, pentru că cel mai mare teoretician al teologiei din secolul al XIX‑lea era Dostoievski. Deci, de ce nu un călugăr venit din Moldova pentru acest secol? RFI / JEAN‑FRANÇOIS COLOSIMO / Președintele Centrului Național al Cărții din Franța 

Un geniu polivalent care scrie o operă deopotrivă poetică, romanescă și dramatică. Astrid de Larminat / Le Figaro 

Subiectul acestui roman pornește de la o întîmplare reală petrecută într-un orfelinat din Moldova pe care mi-au povestit-o doi copii de acolo, deveniți personaje în roman. De copiii din orfelinate mă leagă o poveste de peste treizeci de ani. La redarea scenelor sensibile m-au ajutat și cei cincisprezece ani de comunicare cu oameni din penitenciare. A scrie despre cele văzute și trăite împreună cu acești oameni respinși am considerat că este o datorie morală. E cea mai tulburătoare, poetică, veselă, tristă, frumoasă și urîtă carte a mea.  SAVATIE BAȘTOVOI 

Chiar şi pentru cineva care cunoaşte bine peisajul uman şi social post-sovietic din ­Moldova lectura acestui roman poate fi un şoc. În orice caz, este imposibil să termini cartea fără să nu simţi un gust amar. De la primele rînduri cititorul înţelege că întîmplările narate de Savatie Baştovoi nu ţin de ficţiune, ci de o lume pe care o cunoaşte bine, pe care o observă şi pe care o „zugrăveşte” cu ajutorul cuvintelor, aşa cum alţii au pictat scene ale infernului pe ziduri de mănăstiri cu pensule şi culori. 
Savatie Baştovoi a mai publicat un roman la Editura pariziană Jacqueline Chambon, în 2012, este vorba de "Iepurii nu mor", şi are toate şansele să intre treptat în circuitul autorilor „gustaţi” de marele public francez. Îl consider de altfel pe Savatie Baştovoi ca fiind la fel de puternic şi interesant precum Andrei Kurkov, scriitor ucrainean de limbă rusă, care a avut un mare succes în Occident cu romanele sale. MATEI Vișniec / Radio France International 

Nu este permis să fie abuzați copiii. Adulții sînt deja incorigibili. Poate tocmai de aceea Baștovoi a preferat societății lor chemarea Cerului. Le Point / SYLVAIN TESSON (Laureat al premiului Goncourt pentru literatură) 

Îmi place Savatie Baştovoi, un român din Republica Moldova. E şi ieromonah. Sper că va înţelege că rolul său este de a scrie în continuare, pentru că cel mai mare teoretician al teologiei din secolul al XIX‑lea era Dostoievski. Deci, de ce nu un călugăr venit din Moldova pentru acest secol? RFI / JEAN‑FRANÇOIS COLOSIMO / Președintele Centrului Național al Cărții din Franța 

Un geniu polivalent care scrie o operă deopotrivă poetică, romanescă și dramatică. Astrid de Larminat / Le Figaro 

Petronela Rotar (născută în 1977, Brașov) este scriitoare, psiholog și blogger. A fost jurnalist vreme de 18 ani, lucrând ca reporter, editor și prezentator la ProTV, Antena 1, Realitatea. Blogul ei, petronelarotar.ro, este unul unde spune lucrurilor pe nume, din suflet, cu curaj și fără perdea. Petronela are doi copii și în prezent se pregătește să devină psihoterapeut. Petronela Rotar a debutat în 2014 cu un volum de poezie, O să mă știi de undeva, și a publicat de atunci încă șase cărți, fie poezie, fie proză scurtă, fie roman, cea mai recentă, Ajuta-mă să nu dispar, apărând în 2019. Orbi este primul ei roman, publicat prima dată în 2017 și devenit rapid cea mai vândută carte a anului. Aceasta este ediția a doua, revizuită.

Marius Albert Neguț (n. 22 ian. 1976) - romancier și poet.
A debutat în anul 2016, la editura brașoveană Libris, cu romanul „Îngeri rătăciți” - roman distins în anul 2017 cu Premiul Special al Concursului Național de Creație Literară „Vasile Voiculescu”. Al doilea roman al autorului - „Inocența păcatului”, a apărut în anul 2017, la aceeași editură - Libris. În 2018, Marius Albert Neguț a publicat romanul „Din altă viață - Jurnal de copil”, roman urmat, în 2019, de „Din altă viață - C.V. de golan”. În 2020, la editura Polirom, a apărut romanul „Cerberus”. În același an, la editura Creator - fostă Libris -, a apărut „Din altă viață - Teleleu”.

Alec Blenche a făcut studii de Drept și Pedagogie Muzicală, dar și-a descoperit adevărata vocație o dată cu scrierea și publicarea cărților din seria Călătoriile lui Erus, care au devenit un adevărat fenomen, transformându-l în cel mai citit autor de cărți pentru copii din România, cu 31de titluri publicate. Seriile Jup, un pisoi de soi și Cronicile Pădurii au fost la fel de îndrăgite de micii cititori, ca și Lecții de la Sami, Pe tine ce te face fericit?,  Pe tine ce te face să râzi?, Aventuri în Țara Virtuților, Aventuri în Țara Nevirtuților, Zăpardul și alte povești albe, Pac și Mac, o aventură urecheată, Orașul verde și povestea culorilor, Prințul Păpădie și Regatul Florilor.