Istorie universală

Al Doilea Război Mondial a fost cel mai devastator conflict din istoria omenirii și a oferit nenumărate lecții – militare, politice și morale. Pe tot globul, din cauza încleștării într-un război total, soldați și civili deopotrivă au îndurat suferințe la o scară nemaivăzută anterior.

Scrisă de nouă istorici eminenți și ilustrată cu peste 250 de fotografii și de hărți color, această carte examinează fiecare aspect al războiului, de la marile strategii folosite de fiecare națiune și deciziile luate de comandanți, la soldații care au luptat pe uscat, pe mare și în aer și la civilii de pe frontul de acasă. Făcând apel la o documentație contemporană abundentă și bazându-se pe o minuțioasă documentare istorică, volumul prezintă o imagine completă a celui de al Doilea Război Mondial.

SHABTAI SHAVIT are peste 50 de ani de experiență în domeniul securității internaționale și al contraterorismului și este o autoritate recunoscută la nivel mondial. A servit în Mossad, prestigioasa agenție de informații a Israelului, vreme de 32 de ani, ajungând până la urmă în postul de director. Anterior, a lucrat în Forțele de Apărare ale Israelului, retrăgându-se după o carieră deosebită în Sayeret Matkal, forțele speciale de elită și echipa SWAT a Israelului.

John Lewis Gaddis este profesor de istorie „Robert A. Lovett” la Yale University şi directorul fondator al Brady-Johnson Program in Grand Strategy. Dintre lucrările sale amintim The United States and the Origins of the Cold War: 1941-1947 (1972), Strategies of Containment: A Critical Appraisal of American National Security Policy during the Cold War (1982), The Landscape of History: How Historians Map the Past (2002) şi Surprise, Security and the American Experience (2004). The New York Times l-a numit „decanul istoricilor Războiului Rece”. A primit două distincţii pentru activitatea sa didactică la Yale, iar în 2005 i s-a decernat medalia National Humanities. În 2012, studiul său George F. Kennan: An American Life a primit premiul Pulitzer pentru biografie. La Editura Polirom i-a mai apărut Despre marea strategie (2020).

„Să ucizi SS", o carte de non-ficțiune care spune povestea vânătorilor de naziști ajunși în această postură din cauza circumstanțelor internaționale, unde Vaticanul, Crucea Roșie și, nu în ultimul rând, Statele Unite ale Americii au fost verigi principale în lanțul numit „calea șobolanilor", drumul prin care o serie de naziști de frunte au scăpat temporar sau definitiv de justiție.

Începând chiar de la Procesul de la Nürnberg și ajungând până în zilele noastre, acești „vânători de naziști" și-au predat unii altora ștafeta căutărilor, de-a lungul generațiilor, și ei reușesc încă să mai descopere în viață naziști/naziste care au reprezentat niște figuri sinistre ale lagărelor de concentrare.

Neil MacGregor a fost director al National Gallery de la Londra între 1987 și 2002, director al British Museum între 2002 și 2015 și președinte al Comitetului Director al Forumului Humboldt de la Berlin între 2015 și 2018. A mai publicat A History of the World in 100 Objects [O istorie a lumii în 100 de obiecte], Shakespeare’s Restless World [Lumea neobosită a lui Shakespeare] și Germany: Memories of a Nation [Germania: Memorii ale unei națiuni], traduse în peste 12 limbi. În 2010 a primit Ordinul pentru Merite Deosebite, cea mai înaltă distincție civilă a Marii Britanii. În 2015, a primit Medalia Goethe și Premiul Național German. În 2018, emisiunea radiofonică Living with Gods a primit Premiul Sandford Saint Martin pentru Transmisiuni Religioase.

RUTGER BREGMAN, istoric și colaborator la Correspondent, este unul dintre cei mai importanți tineri gânditori europeni. Ultima sa carte, Utopie pentru realiști, apărută în 2020 la Editura Litera, a fost bestseller Sunday Times și New York Times și a fost tradusă în 32 de limbi. De asemenea, Istoria progresului a câştigat Premiul belgian Liberales pentru cea mai bună carte de non-ficţiune în 2013, Bregman fiind nominalizat de două ori pentru prestigiosul Premiu al Presei Europene pentru activitatea sa jurnalistică de la Correspondent. Bregman trăiește în Olanda.

Aja Raden a studiat istoria antică și fizica la University of Chicago și a fost coordonatoarea diviziei de licitații a faimoasei House of Kahn Estate Jewelers. Timp de peste șapte ani a lucrat ca designer pentru compania de bijuterii fine Tacori, cu sediul la Los Angeles, fiind unul dintre cei mai buni experţi în domeniu. Locuiește în Beverly Hills, California.

Jonathan Harris revizitează istoria Bizanțului dintr-o perspectivă nouă și poate nu întâmplător extrem de actuală. Imperiul din răsăritul Europei a fost excepțional de longeviv. Care să fie explicația? – se întreabă istoricul englez. Peste Constantinopol au venit valuri de populații, de multe ori puternice și agresive, cu armate capabile să distrugă orice împotrivire. Şi se pare că soluția salvatoare a fost de cele mai multe ori abila transformare a dușmanilor în aliați și apoi integrarea lor în imperiu. Autorul este profesor de istorie a Bizanțului la University of London.

Oleg Gordievski s-a născut la Moscova, în 1938. A absolvit Institutul de Stat de Relații Internaționale, specializându-se în limba germană. În august 1961, a fost trimis în Berlinul de Est pentru a-și face ucenicia în domeniul diplomației. La două zile de la sosirea sa la post, a fost ridicat Zidul Berlinului. În 1962, a intrat în KGB, fiind trimis la Copenhaga și la Londra. Din 1974, a lucrat ca agent dublu vreme de 11 ani, până la dramatica sa fugă în Occident, petrecută în 1985. Este autorul mai multor cărți de succes despre serviciul secret sovietic: KGB: The Inside Story (1990), Instructions from the Centre: Top Secret Files on KGB Foreign Operations, 1975–85 (1991), More Instructions from the Centre: Top Secret Files on KGB Foreign Operations, 1975–85 (1992). În 2007, regina Elisabeta a II‑a l‑a decorat cu Ordinul „St Michael and St George” pentru „serviciile aduse securității Marii Britanii”.

Barry Strauss este profesor de istorie la Cornell University. A susţinut un doctorat la Yale University şi a primit premiul Clark pentru excelenţă didactică la Cornell. Este expert în istorie militară antică şi autor a numeroase cărţi, printre care: Athens after the Peloponnesian War: Class, Faction and Policy, 403-386 B.C. (1987); The Battle of Salamis: The Naval Encounter That Saved Greece – and Western Civilization (2004); The Trojan War: A New History (2006); The Spartacus War (2009); Masters of Command: Alexander, Hannibal, Caesar, and the Genius of Leadership (2012); The Death of Caesar: The Story of History’s Most Famous Assassination (2015). Este pasionat de canotaj, a apărut în numeroase filme documentare pentru televiziune şi a colaborat la diverse publicaţii, cum ar fi The Washington Post, Los Angeles Times, USA Today ş.a. În prezent locuieşte în Ithaca (New York). La Editura Polirom, a apărut în traducere cartea sa Mari comandanţi. Alexandru, Hannibal, Cezar şi arta conducerii (2012).

CĂTĂLIN PAVEL (n. 1976) este doctor în arheologie și scriitor. A participat la săpături arheologice în țară, în Germania, Franța, Anglia, Maroc, Israel și în special în Turcia (la Milet, Troia și Gordion). Burse doctorale și post-doctorale la Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne, Universitatea din Oxford, Institutul Arheologic Albright din Ierusalim și Colegiul Noua Europă din București. Volume academice: Describing and Interpreting the Past (Editura Universității din Bucureşti, 2010) și Dicţionar de mitologie greco-romană (coautor, Corint, 2011). Volume de poezie: Altera pars (A.T.U., 2013, Premiul „Mircea Ivănescu“), Tulburarea la ființele vii (Limes, 2014), Doi oameni într-o poză (Limes, 2015) și Adagietto (FrACTalia, 2016). Romane: Aproape a șaptea parte din lume (Humanitas, 2010, tr. franceză La septième partie du monde, Non Lieu, Paris, 2017), Nici o clipă Portasar (Cartea Românească, 2015), Trecerea (Cartea Românească, 2016, Premiul „Ziarul de Iași“, nominalizată la premiile USR) și Chihlimbar, Polirom, 2017. Din 2016 ține rubrica săptămânală de arheologie din Dilema veche.

Douglas A. Howard este profesor de istorie la Calvin College, unde predă din 1988. Este autorul lucrării The History of Turkey (ed. a II‑a, 2016) şi a publicat articole despre istoria armatei şi a literaturii otomane în reviste precum Acta Orientalia, Archivum Ottomanicum, Fides et Historia, Journal of Asian History şi Journal of Turkish Studies. A fost, de asemenea, editor al Turkish Studies Association Bulletin.

ANDREW BACEVICH este profesor emerit de istorie și relații internaționale la Universitatea din Boston și cofondator al Institutului Quincy pentru Guvernare Responsabilă. Absolvent al Academiei Militare a SUA și al Universității Princeton, el a servit în armata americană timp de 23 de ani. Printre cele mai recente lucrări ale sale se numără Breach of Trust, The Limits of Power, America’s War for the Greater Middle East și Twilight of the American Century. Articolele lui au apărut în New York Times, London Review of Books și American Conservative, printre altele.

KARA COONEY este profesor de egiptologie la UCLA. Activitatea sa aca demică se concentrează pe pregătirile funerare, credințele în viața de apoi și studii de gen. În prezent, studiază reutilizarea sarcofagelor în perioada de declin a Epocii Bronzului, subiectul permițându-i să examineze obiectele funerare din zeci de muzee din întreaga lume, inclusiv din Muzeul Egiptean din Cairo, Luvru din Paris, British Museum din Londra și Metropolitan Museum of Art din New York. A apărut în calitate de expert pe canalul Discovery, în programul special The Secrets of Egypt's Lost Queen și este creatoarea și gazda emisiunii Out of Egypt. Cartea sa The Woman Who Would Be King a fost publicată în 2014. Cooney locuiește în Los Angeles.

OWEN MATTHEWS a studiat istoria modernă la Universitatea Oxford înainte de a-și începe cariera de jurnalist în Bosnia. A scris pentru Moscow Times, The Times, Spectator și Independent. În 1997, a devenit corespondent al Newsweek la Moscova, de unde a relatat despre cel de al doilea război din Cecenia, Afghanistan, Irak și despre conflictul din estul Ucrainei. Prima sa carte despre istoria Rusiei, Copiii lui Stalin, a fost tradusă în 28 de limbi și a fost nominalizată pentru The Guardian First Books Award și Prix Médicis.

ERIK LARSON este autorul cărților Siajul morții (Editura Litera, 2019), Diavolul din oraşul alb, Thunderstruck, Isaac’s Storm și al multor alte lucrări de nonficțiune. A scris pentru diverse publicații naționale și a fost redactor la revistele The Wall Street Journal și Time. Locuiește în Seattle împreună cu soția sa, trei fiice și o mașină sport britanică de epocă pe nume Mrs. Peel.

PETER BURKE este profesor emerit de istorie culturală la Universitatea Cambridge. Este autorul multor cărți, printre care A Social History of Knowledge, Eyewitnessing și What is Cultural History? Cărțile sale au fost traduse în peste 30 de limbi.

Thomas Piketty, născut în suburbia pariziană Clichy pe 7 mai 1971, este unul dintre cei mai importanţi și apreciaţi economiști francezi contemporani. Este director de studii la École des hautes etudes en science sociale (Școala de Înalte Studii în Știinţe Sociale – EHESS) și profesor la École d'économie (Școala de Economie ) din Paris.

Lucrările lui se focalizează pe economia publică, mai ales pe inegalitatea de venituri și de bunăstare. Este autorul bestsellerului Capitalul în secolul XXI (2013), carte tradusă în 40 de limbi, printre care și în română (Editura Litera 2015), și vândută în peste două milioane și jumătate de exemplare. Cartea de faţă, apărută la sfârșitul anului 2019 și care este într-o oarecare măsură continuarea celei dintâi, are în vedere în primul rând inegalităţile de venituri în diferite societăţi de-a lungul istoriei.

Lucrări de Thomas Piketty:

• Les hauts revenus face aux modifications des taux marginaux supérieurs de l’impôt sur le revenu en France, 1970–1996

• Inégalités économiques: report to the Counsel of Economic Analysis (14 iunie 2001), împreună cu Tony Atkinson, Michel Godet și Lucile Olier

• Les hauts revenus en France au XXème siècle, Inégalités et redistribution, 1901–1998 (Grasset, septembrie 2001)

• Fiscalité et redistribution sociale dans la France du XXe siècle (octombrie 2001)

• L'économie des inégalités (La Découverte, aprilie 2004)

• Vive la gauche américaine! : Chroniques 1998–2004 (Éditions de l'Aube, septembrie 2004)

• Pour un nouveau système de retraite: Des comptes individuels de cotisations financés par répartition (Éditions Rue d'Ulm/ CEPREMAP, 2008), împreună cu Antoine Bozio

• On the Long Run Evolution of Inheritance. France, 1820–2050 (PSE Working Paper, 2010)

• Pour une révolution fiscale (Seuil, 2011), împreună cu Emmanuel Saez și Camille Landais

• Peut-on sauver l'Europe? Chroniques 2004–2012 (Les Liens qui Libèrent, 2012)

• Le Capital au XXIe siècle (Seuil, 2013)

BENN STEIL este asociat principal și director de economie internațională în cadrul Consiliului pentru relații internaționale. Este autorul volumului premiat Battle of Bretton Woods: John Maynard Keynes, Harry Dexter White, and the Making of the New World Order. Locuiește în New York împreună cu soția sa și cei doi fii.

JONATHAN HOLSLAG predă politică internațională la Universitatea Liberă din Bruxelles. Este autorul mai multor cărți, printre care China’s Coming War with Asia și Trapped Giant. Este consilier special al vicepreședintelui Comisiei Europene, membru Rockefeller al Comisiei Trilaterale, membru al Consiliului pentru Securitate și Cooperare din Asia Pacific, și membru al Institutului Nobel din Oslo. A avut apariții la CNN, BBC, Bloomberg, CCTV și Al Jazeera, și a scris pentru publicații precum Financial Times și Guardian.

Leszek Kołakowski (n. 23 octombrie 1927, Radom, Polonia; d. 17 iulie 2009, Oxford, Marea Britanie), renumit filosof și istoric al ideilor polonez, a fost profesor de filosofie la Universitatea din Varșovia până în 1968, când a părăsit țara natală. A predat apoi la Universitatea McGill din Montréal (Canada), Universitatea Berkeley din California (SUA), Colegiul All Souls din Oxford (Marea Britanie), Universitatea Yale și Universitatea din Chicago (SUA). A primit numeroase distincții academice pentru lucrările sale și mai multe premii, printre care „Erasmus“ (1983), „Thomas Jefferson“ (1986), „Alexis de Tocqueville“ (1994), iar în 2003, „John W. Kluge“ din partea Bibliotecii Congresului Statelor Unite ale Americii pentru realizările de pe parcursul întregii cariere în domeniul științelor sociale și umaniste.

Principalele curente ale marxismului (publicată prima oară în limba polonă în 1976, apoi în 1978, în limba engleză) este cea mai cunoscută carte a sa.

Leszek Kołakowski (n. 23 octombrie 1927, Radom, Polonia; d. 17 iulie 2009, Oxford, Marea Britanie), renumit filosof și istoric al ideilor polonez, a fost profesor de filosofie la Universitatea din Varșovia până în 1968, când a părăsit țara natală. A predat apoi la Universitatea McGill din Montréal (Canada), Universitatea Berkeley din California (SUA), Colegiul All Souls din Oxford (Marea Britanie), Universitatea Yale și Universitatea din Chicago (SUA). A primit numeroase distincții academice pentru lucrările sale și mai multe premii, printre care „Erasmus“ (1983), „Thomas Jefferson“ (1986), „Alexis de Tocqueville“ (1994), iar în 2003, „John W. Kluge“ din partea Bibliotecii Congresului Statelor Unite ale Americii pentru realizările de pe parcursul întregii cariere în domeniul științelor sociale și umaniste.

Principalele curente ale marxismului (publicată prima oară în limba polonă în 1976, apoi în 1978, în limba engleză) este cea mai cunoscută carte a sa.

Leszek Kołakowski (n. 23 octombrie 1927, Radom, Polonia; d. 17 iulie 2009, Oxford, Marea Britanie), renumit filosof și istoric al ideilor polonez, a fost profesor de filosofie la Universitatea din Varșovia până în 1968, când a părăsit țara natală. A predat apoi la Universitatea McGill din Montréal (Canada), Universitatea Berkeley din California (SUA), Colegiul All Souls din Oxford (Marea Britanie), Universitatea Yale și Universitatea din Chicago (SUA). A primit numeroase distincții academice pentru lucrările sale și mai multe premii, printre care „Erasmus“ (1983), „Thomas Jefferson“ (1986), „Alexis de Tocqueville“ (1994), iar în 2003, „John W. Kluge“ din partea Bibliotecii Congresului Statelor Unite ale Americii pentru realizările de pe parcursul întregii cariere în domeniul științelor sociale și umaniste.

Principalele curente ale marxismului (publicată prima oară în limba polonă în 1976, apoi în 1978, în limba engleză) este cea mai cunoscută carte a sa.

Povești stranii și fapte surprinzătoare din istoria celui mai ortodox imperiu din lume

Autorul a întocmit o colecție de povești, anecdote, dar și de fapte, obiceiuri consemnate în documentele vremii menite să îi fie de folos atât unui academician care ține prelegeri despre Bizanț, cât și unui tânăr aflat în căutarea acelor subiecte controversate care pot declanșa conversații spumoase la petreceri.

Fiecare zi a anului are o poveste de spus. Cine a fost asasinat, cine a urcat pe tron, cine a fugit din țară? Cine s-a născut? Ce armată a fost învinsă în mod neașteptat și în ce loc anume?

Autorii acestui volum au o abordare a istoriei dintr-un unghi mai neașteptat, care prezintă cronologic, structurate pe zilele anului, nu pe anii de desfășurare, evenimente cu impact asupra epocii în care s-au petrecut (și poate chiar asupra epocii noastre) – nașteri, decese, căsătorii, încoronări, asasinări, scandaluri, execuții, bătălii, dueluri sau tratate. Caracterul evenimențial major se împletește cu anecdoticul într-o panoramă a istoriei ca fapte de viață trăită. Adeseori, evenimentele au în centrul lor câte o personalitate marcantă, precum Horatio Nelson sau Lorenzo Magnificul, Robespierre sau Dante. Veți citi în aceste pagini despre ziua în care s-a sinucis feldmareșalul Rommel, supranumit Vulpea Deșertului după strălucita campanie în Africa de Nord, despre cea în care împăratul Napoleon Bonaparte a evadat de pe insula Elba, despre cea în care Galileo Galilei a fost condamnat pentru erezie și despre multe altele care au marcat istoria mondială sau pe cea a României.

O carte captivantă, deopotrivă instructivă și agreabilă, care poate fi citită la rând sau pe sărite, care se adresează tuturor celor interesați de marile evenimente ale istoriei sau de slăbiciunile oamenilor mari din toate epocile.

Scrisă pentru credincioși, dar și pentru atei – și mai ales pentru tinerii cititori – Mică istorie a religiei ne poartă de-a lungul epocilor, de la primele manifestări de credință până în prezent. Fiind un ghid empatic, dar manifestând discernământ în ceea ce privește importanța credinței, Richard Holloway ne introduce în istoria și sistemele de credinţe ale religiilor majore ale omenirii: iudaismul, islamul, creștinismul, budismul și hinduismul. Holloway explorează și explică și proveniența credințelor religioase, modul cum diferențele de credință conduc uneori la ostilitate și violență, ce este o sectă și ce este un cult și nu numai. Pe tot parcursul cărții, autorul încurajează curiozitatea și toleranța, accentuează nuanța și misterul și reface cu calm sentimentul valorii credinței.

O carte bine scrisă, după a cărei lectură mulți dintre noi vor rămâne cu mai multe informații despre religie decât știau înainte... Times

Povestea lui Holloway abundă în fapte surprinzătoare. Financial Times

NICHOLAS REYNOLDS are un doctorat în istorie de la Oxford, a fost colonel în Infanteria Marină americană în anii ’70, iar ulterior ofițer CIA. Studiază de peste 40 de ani istorie militară și istoria serviciilor de informații, devenind și angajat al Muzeului CIA. A mai publicat cărți de istorie și istorie militară. Predă în prezent la Universitatea Johns Hopkins.

Biblioteca lui Hitler însuma circa 16 000 de volume care, în mare parte, au intrat în posesia trupelor americane la încheierea războiului. Reputatul cercetător american Timothy W. Ryback a descoperit şi cercetat în Biblioteca Congresului din Washington D.C. şi în alte centre de documentare din Statele Unite şi din Europa aproximativ 1200 de lucrări care au aparţinut dictatorului, multe dintre ele cu adnotările şi sublinierile lui atente.

De la lucrări clasice ale literaturii universale, cum sunt Don Quijote, Robinson Crusoe ori romanele de aventuri ale lui Karl May şi piesele lui Shakespeare, la scrieri antisemite, ca Evreul internaţional a lui Henry Ford, de la Nietzsche şi Schopenhauer la obscure tratate de ocultism, analiza făcută de autor acestor cărţi oferă o nouă perspectivă asupra transformării micului caporal în Führerul care a declarat război civilizaţiei.

Scrisă cu vervă... Extrem de captivantă... Fascinantă şi înspăimântătoare. The Washington Post Book World

O prezentare captivantă a unui cititor care susţinea că iubeşte cărţile, dar care le-a dat foc. Newsday

Creat de Heinrich Himmler, programul Lebensborn a dus la răpirea a jumătate de milion de copii din toată Europa. Printr-un proces numit germanizare, aceștia trebuiau să devină generația următoare a rasei ariene stapânitoare, în cea de a doua fază a Soluției Finale.

În vara anului 1942, părinților din Iugoslavia ocupată de naziști li s-a cerut să își supună copiii examenelor medicale menite a le evalua puritatea rasială. Erika Matko avea doar nouă luni când doctorii naziști au declarat-o aptă de a fi un „copil al lui Hitler“. Dusă în Germania și plasată unor părinți adoptivi corespunzători din punct de vedere politic, Erika a fost rebotezată Ingrid von Oelhafen. După mulți ani, Ingrid a început să descopere adevărul despre identitatea ei, scoțând la iveală multe documente rare, inclusiv mărturii de la procesele de la Nürnberg despre propria răpire.

Copiii uitați ai lui Hitler este o carte de memorii tulburătoare, dar și o investigație devastatoare despre crimele teribile și despre scopul monstruos ale programului Lebensborn.

Von Oelhafen aduce povestirii o dimensiune umana inegalabila. Kirkus Reviews