Istorie universală

Lucrarea isi propune sa prezinte o mica parte din istoria Republicii Moldova si a Ucrainei pentru a intelege mai bine situatia actuala, iar apoi sa dezbata legislatia privind prevenirea si combaterea coruptiei din cele doua state, facand cunoscute institutiile angrenate in acest proces, si sa continue cu analiza modului de implementare a legislatiei comunitare, avand in vedere faptul ca, din 2024, ambele tari au inceput drumul catre Uniunea Europeana. Analiza modului de implementare a legislatiei Uniunii Europene doreste sa puna in evidenta atat punctele pozitive din acest proces, cat si pe cele negative, in ideea de a sublinia demersurile necesare pentru a compatibiliza si a avea o politica eficienta in prevenirea si combaterea coruptiei. Termenul propus pentru aderare este, relativ, destul de scurt, avand in vedere contextul politic regional, dar si international. In conditiile in care acesta este in viitorul apropiat, reformele in domeniul anticoruptiei trebuie sa fie realizate cu celeritate si fara sincope in adoptare si implementare. - Ciprian Vasile Rus

De-a lungul istoriei, cele mai bune intenții – și uneori cele mai rele – au declanșat evenimente cu rezultate cu totul diferite de cele dorite inițial. În această cronică captivantă și plină de date, William Forstchen și Bill Fawcett explorează momentele decisive ale istoriei care au început ca fiind considerate cele mai bune idei și au sfârșit drept cele mai mari eșecuri.

Un război sfânt – Cruciadele medievale pentru eliberare religioasă se transformă în secole de măcel și distrugere.

Rivalitate între frați – Leif Erikson îi cruță viața surorii sale și amână descoperirea Lumii Noi cu 500 de ani.

Arme grele – Împăratul Constantin al XI-lea refuză să cumpere un supertun care i-ar fi permis să-și domine dușmanii, așa că inventatorul acestuia îl vinde turcilor, care apoi cuceresc Constantinopolul.

Cu umor și perspicacitate subtilă, Cele mai mari gafe ale istoriei ironizează și ne dezvăluie eșecurile istoriei.

„Atâtea decizii proaste, atât de puține pagini. Când studiezi istoria și ai avantajul unei priviri retrospective, ești mereu surprins de deciziile luate de lideri altminteri inteligenți. Stalin a ajutat la instruirea corpului de panzere german, Napoleon l-a refuzat pe Robert Fulton și vapoarele sale cu zbaturi, iar spionii kaizerului l-au introdus pe furiș pe Lenin în Rusia pentru a iniția Revoluția bolșevică.

Există atât de multe exemple de decizii aparent iraționale încât uneori îți pui întrebări despre sănătatea mintală a decidentului, dar și despre numeroasele alte cursuri pe care le-ar fi putut lua istoria. Pentru a fi incluse în acest volum, deciziile trebuie să întrunească o serie de condiții. Mai întâi, trebuie să fie în mod indiscutabil proaste. În plus, decizia trebuie să aibă o anumită importanță, având impact asupra a mii, poate chiar a milioane de oameni.[...] În cele din urmă, date fiind informațiile disponibile și modul în care se proceda la acea vreme, decizia trebuie să fi părut o idee bună, chiar cea mai bună dintre toate opțiunile posibile, dar din cauza unei mici greșeli de logică sau a unei posibile circumstanțe trecute cu vederea se va dovedi în cele din urmă catastrofală.

Așadar bucurați-vă de o incursiune în erorile istoriei, cu șansa de a vă simți superiori unora dintre cei mai mari lideri din trecut. Dar opriți-vă din când în când și întrebați-vă care dintre deciziile luate astăzi de liderii noștri, cele care par cât se poate de raționale, vor fi incluse în ediția din 2099 a acestei cărți.“ BILL FAWCETT

WILLIAM R. FORSTCHEN, autor a zeci de cărți în domeniile science-fiction, istorie și ficțiune istorică, locuiește în vestul Carolinei de Nord. Are un doctorat în istorie de la Universitatea Purdue și este profesor de istorie la Montreat College. Printre operele sale se numără seria bestseller New York Times Gettysburg, scrisă împreună cu Newt Gingrich, seria Lost Regiment și romanul premiat We Look Like Men of War, bazat pe teza sa de doctorat despre un regiment afro-american din Războiul Civil. Își petrece majoritatea verilor în Mongolia, unde se ocupă de cercetări arheologice și istorice, iar hobbyul său actual este restaurarea și pilotarea unei replici a avionului de vânătoare P-51 Mustang.

BILL FAWCETT a fost profesor, director de corporație și decan de colegiu și este autorul sau coautorul mai multor cărți, incluzând 100 de greșeli care au schimbat istoria, Alte 100 de greșeli care au schimbat istoria (ambele bestsellere apărute la Editura Litera) și 101 Stumbles in the March of History. Deține compania Bill Fawcett & Associates și este unul dintre fondatorii Mayfair Games, o companie care produce jocuri.

Prezentarea detaliată a operațiunii de invadare a Uniunii Sovietice de către Germania nazistă, începută în iunie 1941, și a desfășurării acesteia până la sfârșitul anului 1941. În zorii zilei de 22 iunie 1941 s-a declanșat cel mai vast război terestru din istorie: Germania nazistă a atacat Uniunea Sovietică, acțiune ce avea să fie cunoscută drept Operațiunea Barbarossa. Cele mai puternice și mai brutale regimuri au fost puse față în față, într-o confruntare unică și cu atât mai tensionată, cu cât planurile erau inepte, iar armatele, mult sub așteptările misiunilor lor. În timpul luptei, dar și al ocupației, Wehrmachtul a combinat ideologia nazistă de exterminare cu cea a propriei culturi militare, împingând a împins teroarea spre paroxism. Armata Roșie a sângerat până la moarte, prinsă între focul unui inamic lipsit de orice norme de conduită umană și represiunea sălbatică a bolșevismului stalinist.

Biografia lui Kublai, nepot al lui Genghis-han si fondator al dinastiei Yuan, si modul in care acesta a cucerit intreaga China si a intreprins mai multe expeditii pe mare. Marele Genghis-han a cladit un imperiu terestru formidabil, dar nepotul sau, Kubilai-han, avea sa devina stapanul marii. Unul dintre cele mai fascinante personaje ale istoriei, mongolul Kubilai a unificat China, a fondat dinastia Yuan, a adus la curtea sa matematicieni straluciti, ale caror aplicatii practice s-au regasit in domenii precum topografie, constructii, agricultura ori navigatie, a incurajat dezvoltarea artistica si a impus folosirea bancnotelor de hartie in schimburile comerciale.

Istoria este memoria unui popor, dar din moment ce poporul este o abstractizare formată din indivizi, respectiva memorie este întotdeauna construită și indusă. Construită de câțiva și inserată pe neobservate în mințile celorlalți prin repetare constantă, în acel proces numit în mod eronat educație. Cine ne‑a modelat memoria? Cu ce drept? Cu ce scop deloc nevinovat?

O poveste despre tradare, supravietuire si speranta la granitele Israelului Descrierea atacului gruparii Hamas impotriva Israelului, din 7 octombrie 2023, relatata de un jurnalist israelian, martor al evenimentului, precum si o istorie a conflictului din Gaza. Un volum despre istoria recenta care pune intrebari esentiale despre securitate, responsabilitate si umanitate in fata terorii.

O istorie de dimensiuni epice a revoluțiilor care au cuprins Europa în 1848 și a figurilor carismatice care au impulsionat aceste mișcări, semnată de reputatul profesor de la Cambridge Christopher Clark

Din punct de vedere istoric, revoluțiile de la 1848 au fost eclipsate de Revoluția Franceză din 1789 și de revoluțiile produse în Rusia la începutul secolului XX. Totuși în 1848 aproape toată Europa a fost cuprinsă de flăcările conflictului. Tulburările politice s-au răspândit ca un incendiu de vegetație pe întreg continentul, provocând schimbări semnificative, care continuă să modeleze lumea chiar și azi.

„O realizare remarcabilă... Îmbogățește considerabil felul cum înțelegem anul 1848 ca fenomen politic“ – The New York Times

„Christopher Clark este o personalitate rar întâlnită: un istoric de anvergură, dar totodată un povestitor strălucit, capabil să contureze scene și personaje memorabile din doar câteva tușe fine. Primăvara Revoluțiilor este o relatare detaliată și superb scrisă a unui moment istoric care rimează și rezonează, în multe moduri stranii, cu propria noastră epocă de tulburări și instabilitate.“ – Amitav Ghosh

„Palpitante, eroice, îngrozitoare și tragice – evenimentele produse în Europa la mijlocul secolului al XIX-lea invită la o repovestire inspirată... Noua carte a lui Christopher Clark este, probabil, cea mai bună de până acum... minuțios documentată, densă, captivantă și incitantă din punct de vedere intelectual. În prezent, nu există o sursă mai potrivită către care să-și poată îndrepta atenția cititorii dornici să se afunde în această perioadă istorică și să reflecteze asupra felului cum ea rezonează cu lumea de azi.“ – Literary Review

Alegerea editorilor de la New York Times Book Review

DECLARATĂ UNA DINTRE CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI de către The New Yorker, The Economist și Financial Times

Christopher Clark este profesor de istorie modernă a Europei și membru al St. Catharine' College din cadrul Universității Cambridge. El este autorul volumelor The Sleepwalkers, Time and Power, Iron Kingdom și al altor lucrări de succes. 

Ce ne poate învăța căderea Romei despre declinul Occidentului de astăzi? Un istoric și un economist politic, ambii experți în domeniul lor, încearcă să ne răspundă.

În ultimele trei secole, Occidentul a ajuns să domine planeta. Apoi, brusc, la începutul mileniului, roata istoriei s-a întors. Confruntat cu stagnarea economică și diviziunile politice interne, Occidentul s-a trezit într-un declin rapid.

Nu este prima dată când ordinea mondială este martoră la o ascensiune și la o cădere atât de dramatice. Imperiul Roman a urmat un parcurs similar, de la putere amețitoare la dezintegrare – un fapt care este mai mult decât o coincidență istorică ciudată. În De ce se prăbușesc imperiile, istoricul Peter Heather și economistul politic John Rapley folosesc acest trecut roman pentru a reflecta într-un mod inedit asupra Occidentului contemporan, asupra stării sale de criză și asupra căilor pe care le-am putea urma pentru a ieși din ea.

În această intervenție excepțională și transformatoare, Heather și Rapley explorează paralelele stranii – și diferențele utile, care pot duce la nașterea unor idei noi – dintre cele două cazuri, depășind locurile comune ale invaziei barbarilor și decăderii civilizației pentru a învăța noi lecții din istoria antică. Din 399 până în 1999, ciclurile de viață ale imperiilor, susțin ei, au semănat semințele distrugerii lor inevitabile. Era dominației globale occidentale a ajuns la sfârșit – ce va urma?

„Fascinant, plin de informații și profund.“ Financial Times

„Acest eseu mi-a schimbat viziunea atât asupra trecutului, cât și asupra prezentului.“ The Observer

„O introducere utilă, în stilul lui Gibbon, despre motivele pentru care lucrurile au mers prost pentru romani – erudiția lui Heather strălucește în toate paginile... o polemică interesantă.“ Daily Telegraph

„[O] carte de mici dimensiuni, dar provocatoare... cu o răsturnare de situație neașteptată.“ The Economist

„O carte fascinantă.“ Financial Times

„O relatare scurtă, sobră (și care dă de gândit) despre locul în care ne aflăm acum și încotro ne îndreptăm... lucidă și captivantă... fapte și cifre uluitoare.“ Times Literary Supplement

„Acest eseu mi-a schimbat viziunea atât asupra trecutului, cât și asupra prezentului... Este convingător și relevant pentru Occidentul de astăzi.“ Carlo Rovelli, The Observer

„Doi cercetători experimentați se angajează în mod lucid în dezbateri despre viitorul Occidentului și paralelele sale cu Imperiul Roman. Un exemplu de istorie comparativă de cea mai bună calitate.“ David Potter, autor al Disruption: Why Things Change

„Revelator... Cartea lui Heather și Rapley nu este pesimistă. Nu prezice un colaps al Occidentului similar cu colapsul tragic al Romei din secolul al V-lea. Dimpotrivă, oferă o analogie istorică pătrunzătoare ca instrument de interpretare a prezentului, astfel încât să ne ajute să evităm greșelile politice ale imperiului târziu.“ Carlo Rovelli, Corriere della Sera

Evreii, lumea si banii. Istoria econimica a poporului evreu Aceasta este istoria raporturilor poporului evreu cu lumea si banii. Subiectul este unul foarte delicat. A declansat atatea polemici si a provocat atatea masacre, incat a devenit aproape un fel de tabu, ce nu trebuie amintit sub nici un pretext, de teama sa nu fie rascolita vreo catastrofa imemoriala. - Jacques Attali

George Maior, descris de politologul George Friedman drept „un profesor existential" si „un om de stat care reuseste sa se pozitioneze ca un adevarat ghid", isi lanseaza cartea Manageri ai istoriei.

Studii si eseuri despre teoria si practica puterii in istorie, inainte de inteligenta artificiala.

Diplomatul analizeaza critic in noua sa carte rolul puterii in istorie, atat conceptual si filozofic, cat si ca exercitare a acesteia in mod practic, la nivel societal, statal sau international.

Ediţie, prefaţă şi dosar de Pierre Nora  

Democrația în America a lui Tocqueville și Rusia în 1839 a lui Custine, observă Pierre Nora în prefața acestui volum, sunt două cărți care marchează un moment important: după apariția lor, nu se va mai vorbi nici despre America, nici despre Rusia ca înainte. Prin exemplul american, Tocqueville a surprins mișcarea fundamentală a tuturor societăților moderne. Prin autocrația rusă, Custine a caracterizat toate formele de dictatură bolșevică.

Cartea marchizului a fost un adevărat bestseller al secolului XIX. „Cea mai inteligentă carte despre Rusia scrisă vreodată de un străin“, s-a spus despre ea în Rusia, unde a fost de altfel interzisă și până la Revoluția din 1917, și sub comuniști, fără să înceteze să circule clandestin. În Occident, Custine a fost reînviat de Războiul Rece. În Europa de Est, a devenit publicabil abia după căderea comunismului.

Rusia în 1839 nu poate fi citită, de fapt, decât cu ochii de astăzi, scrie mai departe Pierre Nora. Marchizul pare să fi anticipat cu un secol critica totalitarismului comunist, spunând tot ori aproape tot înainte de Suvarin, de Troțki, de Koestler în Întuneric la amiază sau de disidenții sovietici.

„Aproape nici o carte scrisă de un străin nu a scandalizat publicul rus în secolul al XIX-lea la fel de mult ca jurnalul de călătorie al lui Astolphe de Custine, Rusia în 1839. Custine a dezvăluit cu un ochi ascuțit esența imperiului țarist sub Nicolae I: un regim despotic care se baza pe Biserică și Ortodoxie ca resursă ideologică de putere. Rusia nu era, așa cum visase țarul Alexandru I după victoria asupra lui Napoleon I, puterea monarhică ordonatoare de pe continentul european, care ar fi depășit haosul războaielor de cucerire franceze. Ea reprezenta mai degrabă o amenințare la adresa Europei civilizate. Nu degeaba cartea lucidă a lui Custine a fost interzisă în Rusia până la sfârșitul regimului țarist.“ — OLIVER JENS SCHMITT

„O mare parte a popularității Rusiei în 1839 s-a datorat, fără nici o îndoială, criticii sarcastice și prozei flamboaiante a lui Custine. De-a lungul anilor…, a rămas una dintre cele mai celebre prezentări ale perioadei țariste.“ — San Francisco Chronicle

Scrisori din Rusia ne înfățișează Rusia așa cum nu a mai fost zugrăvită înainte, sau de atunci încoace… Acest scriitor cu mare simț de observație descrie peisajele nordice și balurile din capitală, Kremlinul de la Moscova și veșmintele oamenilor de rând. Forța scrisorilor lui Custine ca operă unitară se află în dramatismul lor intern. — VICTOR EROFEEV, The New York Review of Books

„Cea mai bună descriere a unui coșmar al istoriei care durează de secole. O carte căreia posteritatea îi confirmă cumplita actualitate.“ — GABRIEL LIICEANU

Descoperă lumea împăratului roman Marcus Aurelius și provocările enorme cu care s-a confruntat și pe care le-a depășit cu ajutorul filosofiei stoice.

Această nouă biografie îl readuce la viață pe Marcus Aurelius (121–180 d.Hr.) pentru o nouă generație de cititori, explorând fascinanta călătorie psihologică a împăratului roman.

Donald Robertson examinează relațiile lui Marcus Aurelius cu figurile-cheie din viața sa, precum mama sa, Domitia Lucilla, și împăratul Hadrian, precum și cu maeștrii lui stoici. Autorul se bazează în mare măsură pe propriile meditații ale împăratului și pe corespondența acestuia, examinându-i deopotrivă acțiunile, așa cum sunt descrise în Istoria Augusta și în alte texte antice.

Marcus Aurelius s-a străduit să reconcilieze filosofia și valorile morale cu presiunile politice la care era supus ca împărat la apogeul puterii romane. Robertson examinează atitudinea lui Marcus față de sclavie și dilema morală pusă de capturarea inamicilor în război, dar și aspecte precum atitudinea sa față de femei, rolul stoicismului în reacția față de amenințarea războiului civil, tratamentul creștinilor sub domnia sa și numirea ca succesor a fiului său Commodus.

Pe parcursul cărții, Meditațiile sunt folosite pentru a clarifica din surse directe mentalitatea împăratului – caracterul, valorile și motivele sale – în timp ce Robertson împletește cu măiestrie călătoria interioară a lui Marcus Aurelius ca filosof cu evenimentele exterioare din viața sa de împărat roman.

DONALD ROBERTSON este psihoterapeut, specializat, printre altele, în terapie cognitiv-behavioristă, în filosofie stoică şi în hipnoză clinică. A tratat pacienţi cu probleme legate de anxietate. Este autorul a zeci de articole publicate în reviste de specialitate, dar şi al volumelor The Philosophy of Cognitive-Behavioural Therapy şi The Practice of Cognitive-Behavioural Hypnotherapy.

NEW YORK TIMES BESTSELLER

LOS ANGELES TIMES BESTSELLER

NEWSWEEK FAVORITE BOOK OF THE YEAR

FINALISTĂ A BAILLIE GIFFORD PRIZE

Există un singur scenariu, în afară de impactul unui asteroid, care ar putea distruge lumea așa cum o știm, în doar câteva ore: războiul nuclear. Iar unul dintre factorii declanșatori ai acestui război ar fi o rachetă nucleară îndreptată spre Statele Unite.

În fiecare generație a existat cel puțin un jurnalist care a analizat în profunzime instituțiile militare nucleare: tehnologiile, măsurile de siguranță, planurile și riscurile. Aceste investigații sunt esențiale pentru a înțelege cu adevărat lumea în care trăim, în care o rachetă nucleară va duce la o altă rachetă, coregrafia sfârșitului lumii necesitând decizii importante luate în câteva secunde, pe baza informațiilor pe care le avem la dispoziție.

Finalistă a Premiului Pulitzer, Annie Jacobsen explorează acest scenariu în cartea sa bazată pe zeci de interviuri exclusive cu experți militari și civili care au construit armele nucleare, au avut acces la planurile de răspuns și au fost responsabili de luarea deciziilor în cazul în care acestea ar fi fost necesare. Războiul nuclear. Un scenariu examinează cele câteva minute care urmează după lansarea unei rachete nucleare. Este o lectură esențială, diferită de orice altă carte prin profunzimea și urgența sa.

„În Războiul nuclear. Un scenariu, Annie Jacobsen ne oferă o imagine vie a ceea ce s-ar putea întâmpla dacă apărătorii noștri nucleari ar eșua... Înfricoșător.“ Wall Street Journal

„Captivant... esențial dacă doriți să înțelegeți detaliile complexe și tulburătoare care stau la baza unei decizii care va duce la distrugerea civilizației, aceea de a arunca bomba asupra inamicului... Jacobsen și-a făcut temele. A petrecut mai mult de un deceniu intervievând zeci de experți și studiind literatura bogată pe această temă, o parte din ea fiind desecretizată abia în ultimii ani.“ New York Times Book Review

„Atemporal, magistral... Un thriller geopolitic care îți strânge stomacul, cu multiple perspective și cu un ritm alert. Cu o prezentare aproape romanescă, Războiul nuclear. Un scenariu este echivalentul unei alarme de trezire, o amintire inconfortabilă și necesară a cât de fragile devin toate comoditățile secolului XXI în fața unui fulger orbitor și a unei unde de șoc aproape instantanee. Cercetată exhaustiv și conținând interviuri cu profesioniști care înțeleg cu adevărat cât de aproape suntem de anihilarea termonucleară, Războiul nuclear. Un scenariu ar trebui să fie lectură obligatorie pentru toți, în special pentru politicienii și factorii de decizie care țin literalmente în mâinile lor soarta precară a speciei noastre.“ Forbes

„Metodic și viu în același timp. În documentarea detaliilor apocalipsei, scrierea amintește de «Hiroshima», un articol-cult al lui John Hersey publicat în revista New Yorker în 1946.“ The Economist

„Războiul nuclear schițează un război nuclear global cu o precizie înspăimântătoare pentru toate cele 72 de minute dintre lansarea primei rachete și sfârșitul lumii. ... Scenariul este construit pe baza a zeci de interviuri și documente, unele dintre ele recent desecretizate, ca fundament factual pentru a descrie ceea ce s-ar putea întâmpla.“ Politico

„O avertizare urgentă care va provoca cu siguranță coșmaruri.“ Kirkus Reviews

Intre imperiile Antichitatii, Egiptul, Babilonul, Sumerul, Asiria sau Fenicia au reprezentat forme speciale de agregare a societatii, care au creat deopotriva mituri seducatoare si structuri politico-militare solide, apte sa sustina civilizatii infloritoare, trasand evolutia umanitatii intre Mesopotamia si Valea Nilului.

Devenita mare putere europeana în urma victoriei obținute în Batalia de la Poltava (1709) asupra lui Carol al XII-lea al Suediei, Rusia nu a încetat niciodata sa urmareasca obiectivul expansiunii sale spre vest și sud-vest, țintind în mod special Europa Centrala, Balcanii, Dardanelele și țarmurile Marii Adriatice. Chiar daca istoricii considera așa-zisul Testament al lui Petru cel Mare (1725) un fals menit sa serveasca propaganda adversarilor sai, activitate intensificata în timpul Razboiului Crimeei (1854–1856), ideile ce i-au fost atribuite apocrif în acest text se regasesc în mod tulburator în acțiunile ulterioare ale Imperiului Țarist, ale Uniunii Sovietice și ale Federației Ruse.

Volumul Douăsprezece zile reconstituie desfășurarea unui eveniment istoric marcant din perioada Războiului Rece – Revoluția Ungară din toamna anului 1956. Intensă și reprimată cu brutalitate, a reprezentat un puternic moment de contestare a stăpânirii sovietice asupra țărilor Europei de Est.

Victor Sebestyen, jurnalist a cărui familie a fugit din Ungaria, oferă o nouă perspectivă istorică, folosind documente oficiale recent desecretizate, jurnale din propria familie și mărturii ale unora dintre participanți. 

Astfel, sunt descrise zilele de început ale Revoluției, când, înarmați doar cu câteva puști, cocktailuri Molotov și cu un curaj disperat, locuitorii Budapestei s-au răsculat împotriva ocupanților sovietici și aproape că au reușit să-i alunge. În timp ce lumea întreagă urmărea cu uimire confruntarea, maghiarii păreau încrezători în victoria asupra Imperiului Roșu. Numai că sovieticii nu au ezitat să recurgă la acțiuni violente, trecute cu vederea de puterile occidentale, implicate în Criza Suezului.

Dinamic și cutremurător, Douăsprezece zile este un volum de neratat pentru cei interesați de istorie și care vor să afle mai multe despre un episod istoric crucial din a doua jumătate a secolului al XX-lea, petrecut la granița cu România.

„Această carte captivantă poate fi citită ca roman de aventură, dar și ca descriere a unor fapte de o calitate morală înălțătoare.” - ANDREW ROBERTS, Evening Standard

„Victor Sebestyen a scris o relatare magistrală, pe deplin captivantă și originală despre nobila, violenta și condamnata Revoluție Ungară. Este o poveste despre crime și bătălii pe străzile din Budapesta și din temnițele KGB-ului, cu intrigi de la Casa Albă până la Kremlin. Mai presus de toate, reprezintă o mărturie a curajului și demnității poporului maghiar.” - SIMON SEBAG MONTEFIORE, autorul cărții Stalin. Curtea țarului roșu

„Aceasta este o relatare vie, sfâșietoare, despre zdrobirea brutală a primei insurecții armate împotriva ocupației sovietice. Douăsprezece zile devine, astfel, o lectură obligatorie pentru a înțelege marile riscuri pe care oamenii și le pot asuma în numele libertății.” - KATI MARTON, autoarea cărții The Great Escape

„Sebestyen reușește să aducă desăvârșit la viață momentul Revoluției.” - STEFAN WAGSTYL, Financial Times

Cuvânt-înainte la ediția în limba română de Francesco Santi Studierea Evului Mediu prin prisma literaturii pe care a produs-o poate modifica radical nedreapta percepție comună asupra acestui mileniu de istorie. „Pe umerii giganților”, potrivit unei expresii atribuite lui Bernard de Chartres, adică exploatând valorile Antichității greco-latine, autorii Evului Mediu au creat opere originale în care varietatea temelor și a perspectivelor de abordare ține pasul cu mutațiile sociopolitice ale vremii și cu preferințele diverse și schimbătoare ale unui public răspândit pe aproape tot cuprinsul Europei. Cu un canon de autori greu de definit, literatura latină medievală surprinde și fascinează în același timp prin complexitate: genurilor consacrate în Antichitatea clasică li s-au adăugat altele, iar tendinței tenace de a interpreta și a reprezenta lumea prin autoritatea primilor gânditori creștini i s-au alăturat cu timpul puncte de vedere mai raționale și mai realiste. Realizat de un colectiv de reputați medieviști, Manualul propus de Società Internazionale per lo Studio del Medio Evo Latino oferă o perspectivă sintetică și integratoare asupra producției literare medievale de limbă latină: genuri, opere, autori, curente și școli de gândire jalonează întreaga evoluție, divizată pe secole, a literaturii din epocă. Adresat în primul rând profesorilor, cercetătorilor și studenților din toate ciclurile de studiu ale disciplinelor umaniste, dar și unui public mai larg interesat de istoria patrimoniului cultural european, Manualul oferă informații fundamentale cu privire la evoluția și semnificația unei literaturi care exaltă latina atât ca limbă de creație, cât și ca vehicul de transmitere a cunoașterii.

William Mitchell, cercetator literar american, si Gottfried Boehm, istoric de arta german, au initiat in urma cu trei decenii asa-numitul iconic turn. Este vorba despre "intoarcerea la icoa­na" sau "intoarcerea la imagine" care a cuprins in ultimele trei decenii toate domeniile de cercetare: stiintele umaniste, stiintele naturii, stiintele vietii, arta etc. Cercetatorii au inteles ca chiar discursul vorbit sau textul literar, pentru a putea fi intelese, sunt transformate in imagini la nivelul creierului. Cuvantul si imagi­nea au intrat astfel intr-o interrelatie, care arata ca prin fiecare cuvant rostit sau scris se realizeaza o comunicare simbolica, iar prin fiecare imagine se transmite un sens abstract. In anul 2023 a fost intemeiata la Graz, in Austria, Reteaua Europeana de cercetare pentru iconic turn in confesiunile crestine, care isi pro­pune, intre altele, sa cerceteze si istoria si evolutia artei crestine, in special a icoanei.

„Autoarea a strâns un buchet de hărți vechi pe care le prezintă pe înțelesul tuturor, încercând să atragă un public cât mai divers spre muzeul în care activează. Volumul de față ilustraza perfect nu numai dimesiunea științifică, dar și pe cea educațională a Muzeului Hărților din București, singurul muzeu cu profil cartografic din România.” Prof. univ. dr. Laurențiu Rădvan, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași

„Cartea și cercetarea științifică din spatele acesteia sunt excelente. Ele oferă publicului larg o perspectivă culturală asupra hărților, traducând câteva dintre ideile esențiale ale cercetării cartografice contemporane într-o poveste accesibilă, captivantă și plăcută.” Prof. univ. dr. Ingrid Baumgärtner, Universitatea din Kassel, Germania

IOANA ZAMFIR este muzeografă la Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi din București. A urmat studii de Istoria Artei, continuând cu specializări în Studii Culturale. A beneficiat de burse Erasmus și DAAD la universități din Tübingen, Paris și Kassel și este doctor în Filologie. A avut intervenții la conferințe prestigioase dedicate cartografiei istorice, precum ICHC sau ISHMap, și prezentări la instiutuții precum Biblioteca Națională a Franței (Departamentul de Hărți și Planuri). A participat la expoziții care valorifică dimensiunea culturală a hărților vechi, aducând-o în dialog cu alte domenii ale patrimoniului material sau imaterial. Printre acestea menționăm curatorierea mai multor expoziții la muzee naționale, printre care „Orașul nevăzut. Cristina Bobe” (Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi, 2024-2025) sau „Hărțile Naturii” (Muzeului Național de istorie Naturală „Grigore Antipa”, 2022), și contribuția în calitate de cercetătoare la proiecte expoziționale internaționale precum „Human Scale”, care a reprezentat România la Bienala de Arhitectură de la Veneția în 2025.

O relatare uimitoare despre modul în care un mic oraș-stat din Grecia Antică a devenit cea mai influentă civilizație din istorie, de la autorul bestsellerului Roma. Nașterea unei mari puteri

Plină de povești cu aventuri și de răsturnări uimitoare de situație, Atena. Povestea celei mai mari civilizații a lumii celebrează orașul-stat care a transformat lumea – de la revoluția democratică ce i-a marcat începutul, prin Epoca de Aur politică și culturală a cetății, la declinul spre echivalentul antic al unui oraș universitar din epoca modernă.

Anthony Everitt își construiește istoria cu portrete de neuitat ale atenienilor talentați, șireți, ambițioși și lipsiți de scrupule care au contribuit la ascensiunea cetății: Temistocle, genialul strateg naval care i-a condus pe greci spre victoria decisivă împotriva inamicilor perși; Pericle, fără îndoială cel mai mare om de stat atenian, și șiretul Alcibiade, care a schimbat tabăra de câteva ori în timpul Războiului Peloponesiac – și a murit sub o ploaie de săgeți asasine. Și nu sunt singurele povestiri care te fac să te simți în mijlocul acțiunii, căci nu sunt uitate nici bătăliile decisive care au definit lumea greacă: Termopile, Salamina și Maraton. Povestitor fără egal, Everitt combină analiza istorică erudită, plină de substanță, cu episoade narative impresionante care captează lumea plină de culoare, emoție și dramatism a Greciei Antice.

Deși istoria Atenei este mai puțin cunoscută decât cea a altor imperii ale lumii, alura orașului-stat îi va inspira pe Alexandru cel Mare, pe romani și chiar pe Părinții Fondatori ai Americii. Nu este exagerat să spunem că atenienii au făcut posibilă lumea în care trăim azi. În paginile acestui volum, Anthony Everitt readuce la viață străvechea poveste a Atenei.

„O istorie inestimabilă a unei civilizații fundamentale... combinând cunoștințele savantului cu arta narativă a scriitorului.“ Booklist

„Fascinantă... o povestire cuprinzătoare și plăcută despre una dintre cele mai inovative societăți din istoria occidentală... Everitt explică momentele de vârf ale istoriei Greciei cu fler și aplomb.“ Shelf Awareness

„O lectură extrem de plăcută… Everitt știe să te țină mereu în priză.“ Kirkus Reviews

Fără să-și dea seama de acest lucru decât în veacurile din urmă, omul a fost nevoit să conviețuiască încă de la început cu un dușman invizibil cu ochiul liber, care se găsește nu doar peste tot în lumea înconjurătoare, ci chiar și în trupul său. Este vorba despre nenumărații agenți patogeni (bacterii, virusuri) în fața cărora armate redutabile s-au recunoscut învinse și din pricina cărora s-au prăbușit imperii întregi. Evenimentele majore din istoria omenirii au fost de multe ori determinate de această mulțime tăcută și omniprezentă a microbilor: dispariția omului de Neanderthal, ascensiunea creștinismului, expansiunea islamului, trecerea de la feudalism la capitalism, prăbușirea sistemului colonial european și abolirea sclaviei. Epidemiile catastrofale analizate în paginile acestei cărți au decimat populații întregi, dar i-au și silit pe oameni să vină cu idei noi, care au dus la îmbunătățirea stării de sănătate și a vieții sociale a omului.

„Superb scrisă... Kennedy împletește la perfecție cercetarea științifică cu istoria, iar vocea sa de autor stăpân pe sine îi va încânta cu siguranță pe cititorii lui Yuval Noah Harari sau Rutger Bregman.” (The Times)

„Kennedy transpune o varietate uimitoare de informații într-o carte scrisă într-un stil simplu și accesibil pe care chiar și cititorii familiarizați cu subiectul o vor găsi fascinantă. Patogeneza ne arată locul modest pe care îl ocupăm în univers, în timp ce această lume mare, impunătoare – și terifiantă uneori – continuă să se învârtă. Dar, ne reamintește Kennedy, nu suntem neputincioși.” (The Washington Post) 

„Plină de informații uimitoare, Patogeneza nu acoperă doar mii de ani de istorie, ci încearcă și să schimbe radical felul în care vede cititorul multe dintre evenimentele (adesea foarte cunoscute) descrise în ea.” (The Guardian) 

Virusurile paleolitice și ascensiunea oamenilor moderni • Cea mai proastă decizie din istoria omenirii? • Moartea Neagră Neolitică • Germenii sunt mai redutabili decât germanii • Învierea lui Hristos • Ciuma se întoarce • Noii barbari • Moartea Neagră și spiritul capitalismului • Sclavia și epidemiologia • Iacobinii negri și febra galbenă • De la economia pieței libere la „socialismul gazului și apei” • Sindromul vieții de doi bani • Ce înseamnă să fii om în era microbilor

„Publicarea Cărţii negre a comunismului a iscat o violentă polemică în Europa Occidentală, scoţând la iveală fractura memoriei, ignoranţa istorică şi persistenţa puternicei propagande leniniste şi staliniste. Comuniştii, troţkiştii, maoiştii şi chiar mulţi socialişti nu au suportat să-şi vadă «iluziile» spulberate odată pentru totdeauna. Au refuzat mai ales să accepte că Holodomorul (marea foamete deliberată) şi regimul khmerilor roşii ar putea fi calificate drept genocid. Şi, mai ales, că ar putea fi trasată o comparaţie între regimul comunist şi cel nazist. Au refuzat să admită că acestea erau «totalitare».”

Stéphane Courtois

„Pentru a ajunge la putere și pentru a se menține, partidele comuniste din Rusia/URSS, Europa Central-Estică, Asia, America Latină și Africa au utilizat de-a lungul secolului al XX-lea o gamă largă de metode: au provocat tulburări și violențe, lovituri de stat sângeroase, războaie de amploare și teroare extinsă. Milioane de oameni au fost afectați în modul cel mai brutal, au fost spoliați, arestați, întemnițați, deportați, maltratați și/sau uciși. Cartea neagră a comunismului pune în fața publicului o oglindă a răului ideologic și politic.”

Dorin Dobrincu

„Cartea neagră a comunismului este o bornă, poate cea mai importantă, în evoluția cercetărilor privind istoria regimurilor comuniste. A relansat acest domeniu în Occident și a influențat decisiv paradigma în care a fost analizat trecutul totalitar în fostele țări socialiste. Publicarea Cărții negre în România a impulsionat studiile de istoria comunismului și oferă încă, la mai bine de două decenii și jumătate de la apariție, cheia de înțelegere a totalitarismului comunist. Iar această nouă ediție a Cărții negre va contribui la consolidarea studiilor de istorie recentă în România și la pregătirea unor noi generații de cercetători, muzeografi și profesori.”

Armand Goșu

Biografia țarului rus Ivan al IV-lea, supranumit „cel Groaznic”. Acesta a lucrat la reorganizarea țării și la expansiunea ei prin lupte necontenite împotriva polonezilor, suedezilor și a tătarilor.

Născut la Moscova la 25 august 1530, Ivan al IV-lea a fost încoronat țar în 1547 și a murit în 1584, după o domnie marcată de crime și masacre.

Deopotrivă sadic și religios, Ivan se considera trimisul lui Dumnezeu pe pământ și credea că va fi iertat pentru toate excesele sale. Paranoia lui bolnăvicioasă l-a făcut să vadă peste tot spioni și trădători, iar cei mai devotați colaboratori ai săi au pierit, unul după altul, în urma unor chinuri atroce. În genunchi, între două rugăciuni, a dat cele mai crunte porunci și s-a căsătorit de opt ori.

Cu toate acestea, nu și-a pierdut din vedere misiunea politică și a lucrat la reorganizarea țării și la expansiunea ei prin lupte necontenite împotriva polonezilor, suedezilor și a tătarilor.

Această biografie concisă readuce la viață un personaj extraordinar și constituie o lectură fascinantă pentru cei care doresc să afle cine a fost Ivan cel Groaznic.

„Cartea pe care venerabilul prozator francez de origine rusă Henri Troyat – membru al Academiei Franceze vreme de o jumătate de veac, din 1958 până la dispariția sa în 2007 – o consacră acestui sumbru personaj este fascinantă tocmai fiindcă reușește nu doar să reflecte mulțimea de aspecte cât se poate de contradictorii ale acestui complicat personaj, ci și să-i restituie acestuia o coerență și o autenticitate greu de bănuit la prima vedere.” - Prof. univ. dr. ZOE PETRE

Când avocatul specializat în drepturile omului Philippe Sands primește invitația de a ține o conferință în orașul ucrainean Lviv, începe să descopere o serie de coincidențe istorice extraordinare. Acestea îl trimit într-o căutare care îl va purta prin jurul lumii, explorând originile dreptului internațional și căutând propria istorie secretă de familie, începând și terminându-se cu ultima zi a proceselor de la Nürnberg.

În cartea Războiul prin ochii unui scriitor, Beevor și Vinogradova au recompus o narațiune din articolele și scrisorile lui Vasili Grossman. Rezultatul este un excepțional volum de reportaje de război.
Antony Beevor a descoperit caietele lui Vasili Grossman în timp ce lucra la propria sa carte, Stalingrad, care a primit Premiul Samuel Johnson, Premiul Wolfson pentru Istorie și Premiul Hawthorn­den. Este și autorul volumului Berlin: Căderea 1945, carte tradusă în 25 de limbi, iar recent a scris The Mystery of Olga Chekhova. În prezent este președintele Societății Autorilor.
Dr. Liuba Vinogradova, cercetătoare, traducătoare și jurnalistă independentă, a studiat biolo­gia la Universitatea din Moscova și are
studii de engleză și germană. A obținut un doctorat în microbiologie în anul 2000. În ultimii 10 ani, a lucrat cu Antony Beevor la trei din cele mai recente cărți ale sale, dar a colaborat și cu alți istorici britanici și americani.

„Memorabil… Antony Beevor și Liuba Vinogradova au recuperat o adevărată capodoperă, reportaje pe care le crezusem pierdute.” Sean McCarthy, Scotsman

Vasili Grossman s-a născut în 1905 în orașul Berdîciv din Ucraina. În 1941, a devenit corespondent de război pentru ziarul Armatei Roșii, Krasnaia Zvezda (Steaua Roșie), și a ajuns să fie considerat un erou legendar, după ce a transmis știri despre
apărarea Stalingradului, căderea Berlinului și despre consecințele Holocaustului. Viață și destin, capodopera pe care a finalizat-o în 1960, a fost socotită o amenințare la adresa regimului totalitar, astfel că i s-a comunicat că nu există nicio șansă ca lucrarea să fie
publicată în următorii 200 de ani. Grossman a murit în 1964.

Bazându-se pe documente inedite și pe numeroase mărturii ale supraviețuitorilor, medicul Bruno Halioua reconstituie magistral
povestea puțin cunoscută a medicilor de la Auschwitz și încearcă să le înțeleagă psihologia. O carte înfricoșătoare, dar mai ales
esențială, pentru că descrie în detaliu rolul jucat de medicii SS în aplicarea Soluției finale.

„În conflictul dintre Bine și Rău din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, infamii medici naziști au jucat un rol crucial. Ei iau precedat pe torționari și asasini în știința cruzimii organizate pe care o numim Holocaust.

Există un proverb talmudic, destul de neliniștitor, care li se aplică: Tov she-barofim le-gehinom – Cei mai dăruiți doctori sunt sortiți iadului. Medicii naziști au zămislit iadul.“ Elie Wiesel

„Cu ajutorul lui Bruno Halioua intrăm în universul mental și sufletesc al unor oameni și nonoameni din spațiul concentraționar de la Auschwitz.” Alexandru Florian, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel” 

Bruno Halioua este dermatolog, cu o diplomă postuniversitară în istorie contemporană, lector la Universitatea ParisSorbonne și editorialist la France 5. Este autorul a aproximativ o sută de articole despre istoria medicinei. Printre publicațiile sale se numără Blouses blanches, étoiles jaunes (2000), Le Procès des médecins de Nuremberg (2007), Les 948 jours du ghetto de Varsovie (2018) și Leur Seconde Guerre mondiale (2020).

O forță a naturii umane, Petru I, pe care Ecaterina cea Mare îl considera precursorul și maestrul ei, s-a abătut asupra propriei țări ca o tornadă.

Cu o energie și o ferocitate incredibile, el a schimbat fața Rusiei, bulversându-și compatrioții. A răsturnat tradiții, a tăiat bărbi și… capete, a impus veșminte și idei în manieră europeană, a învățat el însuși tot felul de meșteșuguri, mânuind compasul și securea. A luptat necontenit împotriva Turciei, Suediei, repurtând victorii răsunătoare. A sacrificat mii de supuși ca să construiască Sankt Petersburg, a pus zăgaz dominației Bisericii, înlesnind o modernizare binevenită a moravurilor și a credinței.

În Petru cel Mare se găsește un amestec de geniu și nebunie, de bufonerie și orgoliu, ceea ce face din el un personaj fascinant, care se înalță în toată măreția lui pe fundalul barbar și misterios al vechii Rusii.

Cu toate că am realizat atâtea lucruri în lumea modernă, liniștea sufletească este greu de găsit. Într-o epocă tot mai complexă și împovărată de conflicte, ni se spune că starea noastră de bine depinde de conectarea cu prezentul. Dar dacă, până la urmă, cheia pentru a fi prezent se află în trecut?

În volumul Din înțelepciunea veacurilor îndepărtate, Neil Oliver ne duce înapoi în timp pentru a ne însuși ideile îngropate în culturi uitate și civilizații timpurii. De la urmele de pași din Laetoli, Tanzania, până la ritualurile culturii Kerala, cercurile de piatră și picturile rupestre, autorul ne poartă într-o călătorie globală prin antichitate. Un maestru al poveștilor, care se bazează pe cunoștințe vaste despre trecutul nostru străvechi, el distilează această înțelepciune în douăsprezece mesaje care au trecut testul timpului și ne invită să ne gândim la modul în care acestea s-ar putea aplica vieții noastre de astăzi. Rezultatul este puternic și inspirațional, emoționant și profund.