Istorie universală

Cum au ajuns doua dintre cele mai mari religii ale lumii sa recomande violenta in numele lui Dumnezeu? De ce atit de multi crestini si musulmani au raspuns apelului la cruciada si la jihad si ce anume a perpetuat ciclul violentei religioase in Orientul Apropiat? A fost prima cruciada un act de agresiune crestina? Ne putem intreba cine si de ce a cistigat razboiul din Tara Sfinta, insa mai important este sa intelegem in ce fel acesta a reconfigurat lumea medievala si a influentat istoria, cu urmari si ecouri pina astazi. E ceea ce face lucrarea lui Thomas Asbridge, o istorie exhaustiva a cruciadelor si totodata a unei parti semnificative din Evul Mediu, ce incepe la sfirsitul secolului al XI-lea, cu indemnurile papei Urban al II-lea la razboiul sfint, si se incheie doua secole mai tirziu, cu batalia pentru Acra cistigata de musulmani. Apelind la surse crestine si musulmane, autorul reconstituie cu remarcabil talent firul epic al evenimentelor, dind la iveala perspectivele ambelor tabere si mentalitatile epocii. O lume populata de eroi legendari precum Richard Inima-de-Leu si Saladin ni se infatiseaza astfel in toata gloria si barbaria sa.

Asbridge are grija, in aceasta analiza erudita a activitatii cruciate medievale din secolele XI-XIII, sa acorde perspectivei musulmane si celei crestine la fel de multa greutate. - Iain Finlayson, The Times

O carte intesata de anecdote pline de culoare pe care doar epoca medievala le poate oferi. Asbridge se indeparteaza radical – si cu succes – de traditie si expune in mod stralucit strategiile si motivatiile musulmane. - James McConnachie, The Sunday Times

Sclipitor, bine documentat si accesibil. Asbridge imbina eruditia fara cusur cu vocea antrenanta a unui povestitor inzestrat. - John L. Esposito, autorul The Future of Islam

O poveste bine construita, clara si palpitanta, care reuseste sa transmita totodata cele mai solide cunostinte moderne in privinta cruciadelor. - Diarmaid MacCulloch, The Guardian

Punind accent pe a treia cruciada, dramatica, si pe adversarii eroici Richard Inima-de-Leu si Saladin, cartea se citeste ca o poveste de aventuri, insa una deopotriva factuala si instructiva. - Publishers Weekly

Thomas Asbridge aduce la viata toata culoarea si drama unei epoci violente, prezentind aceasta ciocnire a civilizatiilor atit din punctul de vedere al crestinilor, cit si al musulmanilor. - The Oxford Times

Aceasta nu este o simpla relatare istorica. Cruciadele spune si o noua poveste, nu mai putin interesanta: cum s-a format memoria cruciadelor in epoca moderna. - The Wall Street Journal

Cu comentarii patrunzatoare legate de motivatiile spirituale ale cruciadelor si perspective preluate din surse islamice contemporane, Asbridge construieste o naratiune cuprinzatoare, sofisticata si captivanta. - Booklist

„Idealistă, extremistă și anarhistă, Evghenia Iaroslavskaia-Markon a avut, se pare, un destin la înălțimea tragică a epocii sale. Acuzată de «propaganda antisovietică», a fost închisă și executată în 1931 în lagărul de muncă din insulele Solovețki, o parte a vastului «Arhipelag Gulag» (cum l-a denumit Soljenițîn) care se va întinde încet, încet de la un capăt la altul al Uniunii Sovietice. Confesiunea, scrisă chiar înainte ca autoarea să fie executată la vârsta de 29 de ani, a fost descoperită în arhivele FSB în anul 1996.” Le Devoir

„Nu e nici scenariu de film, nici ficțiune literară, e o poveste adevărată, reconstituită cu minuție în arhivele rusești. Cartea de față prezintă documentul autobiografic redactat de protagonistă, dimpreună cu o întreagă documentație de arhiva care i s-a alăturat spre completare. O veți citi însă ca pe un roman, iar la sfârșitul lecturii nu veți reuși să o uitați prea curând.” Alina Pavelescu

Hărțile exercită o atracție misterioasă asupra noastră. Fie că sunt pergamente antice sau că sunt abia scoase din torpedoul mașinii sau generate de Google, hărțile ne spun tot ceea ce dorim să știm, nu doar despre unde vrem să mergem, ci și despre lume, în general.
Și, cu toate acestea, când vine vorba de geopolitică, mare parte din ceea ce ni se spune este emis de analiști și de tot felul de experți autointitulați, care au uitat să consulte harta locului despre care vorbesc.
Toți liderii națiunilor sunt constrânși de geografie. Alegerile lor sunt limitate de munți, fluvii, mări și beton. În volumul Prizonierii geografiei, experimentatul jurnalist Tim Marshall examinează Rusia, China, Statele Unite, America Latină, Orientul Mijlociu, Africa, Europa de Vest, Japonia și Coreea, Groenlanda și zona arctică – climatele lor, mările, munții, fluviile, deșerturile și zonele de granițe – pentru a ne oferi un context care lipsește adesea din reportajul politic.
În zece hărți actualizate ale fiecărei regiuni, Marshall explică clar și antrenant strategiile geopolitice complete ale acestor zone-cheie ale globului. De ce nu va fi America niciodată invadată? De ce Rusia vrea să aibă flotă, cu toate că are porturi înghețate șase luni pe an? Cum este viitorul Chinei influențat de geografia ei? De ce nu va fi Europa niciodată unită? Răspunsurile sunt geografice. Aruncând o nouă lumină asupra realităților fizice care modelează soarta națiunilor, Prizonierii geografiei este îndrumarul care ne explică unul dintre factorii determinanți majori din afacerile mondiale.
„O modalitate nouă de a privi hărţile – nu doar ca ajutoare în orientare sau ca opere de artă, ci şi ca modalitate de a înţelege relaţiile internaţionale adesea încordate.“
The New York Times Book Review
Tim Marshall a fost corespondent pe probleme de politică externă la televiziunea britanică Sky News. A transmis din 30 de țări, inclusiv din șase zone de război. După 25 de ani de jurnalism pe linia frontului, se ocupă acum de site-ul TheWhatAndTheWhy.com. Locuiește la Londra.

Coordonatorul partii I: Lucian Leustean

În intimitatea copiilor marilor dictatori din istoria secolului XX

Actori fără voie ai unui scenariu pe care nu-l puteau controla, copiii unora dintre dictatorii secolului trecut au fost nevoiţi să-şi sacrifice inocenţa pentru un regim care vedea în ei continuitatea dinastiei. Alţii, dimpotrivă, nu au avut o soartă mai bună decât restul poporului, fiind aduşi în centrul atenţiei pentru a sluji o propagandă dogmatică sau ascunşi, exilaţi, renegaţi pentru a nu-şi lăsa în umbră părintele inaccesibil. Lucrarea de faţă vă propune să pătrundeţi în intimitatea acestor „copii”, să descoperiţi contextul copilăriei lor, precum şi legătura cu tatăl lor şi cu lupta pentru putere.

Oare cum şi-au perceput copiii această descendenţă odată deveniţi adulţi? Au continuat practicile tatălui sau, dimpotrivă, le-au abandonat cu fermitate? Dacă unii dintre aceşti copii îşi asumă şi chiar îşi revendică moştenirea paternă, pentru alţii ea este o povară mult prea grea. Ei se numesc Svetlana, Carmen, Zoia, Edda, Li Na, Alina, Bashar etc. Fii şi fiice de dictatori precum Stalin, Mussolini, Franco, Mao, Ceauşescu, Castro, şahul Iranului, Kim Ir-sen, Hafez al-Assad, Mubarak, viaţa lor vă va fi povestită cu pasiune de mai mulţi istorici şi jurnalişti de prestigiu.

Bine-cunoscutul scriitor chinez Yu Hua, autor al bestsellerurilor În viață și Cronica unui negustor de sânge, ne oferă, pornind de la zece cuvinte-cheie, o perspectivă curajoasă asupra Chinei din ultima jumătate de secol, de la Revoluția Culturală și cultul pentru președintele Mao la protestele din Piața Tian’anmen și boomul economic din zilele noastre. China în zece cuvinte este, pentru cititorul străin, o șansă unică de a înțelege acest colos misterios.

„China în zece cuvinte înfăţişează o naţiune compromisă moral, afectată de şomajul galopant, polarizarea de clasă, corupţia şi risipa endemice. La cele două extreme, ţăranii traversează ţara ca să-şi vândă sângele, în vreme ce multimilionarii îşi construiesc vile care imită Casa Albă. Fiecare eseu e dedicat unui cuvânt anume – originilor sale, sensului apreciativ sau depreciativ –, începând cu «popor» şi sfârşind cu «cacealma», un arc care, pentru Yu Hua, pare să sintetizeze în bună măsură ultima jumătate de secol din istoria Chinei.“ (New York Times)

„Pare imposibil să spui povestea giganticei transformări a Chinei în doar zece cuvinte. Cum să surprinzi consecinţele celei mai rapide revoluţii industriale din istorie, care a avut loc în cea mai populată ţară de pe pământ? Yu Hua a reuşit s-o facă în aceste scurte eseuri caleidoscopice, în care fiecare cuvânt antrenează amintiri personale, reportaje contemporane şi comentarii politice incisive.“ (The Independent)

„Uneori comice, alteori sfâşietoare sau cumplite, aceste zece eseuri mişcătoare şi instructive constituie o mică perspectivă caleidoscopică asupra Chinei contemporane... Scrisă cu ochiul şi flerul narativ ale unui romancier, China în zece cuvinte îl face pe cititor să reconsidere „miracolul chinez“. (Ha Jin)

„Rareori găseşti o carte de ficţiune care să fie când isteric de amuzantă, când profund mişcătoare şi tulburătoare. Cu atât mai neobişnuit este să întâlneşti asemenea calităţi într-o operă de non-ficţiune. China în zece cuvinte este o asemenea lucrare.“ (Los Angeles Review of Books)

Pe copertă: Zhu Yi Yong, Memories of the past series no. 17, ulei pe pânză, 2006

Un tur de forţă. Superb, captivant, magistral. Simon Sebag Montefiore

Dansul Nataşei a fost nominalizată pentru Duff Cooper Prize şi Samuel Johnson Prize (2003). În 2009 a primit prestigiosul Premiu „Przegląd Wschodni” (Polonia) pentru cea mai bună carte străină despre istoria Europei de Est.

O cuprinzătoare istorie culturală a Rusiei, ţesută din poveşti şi personaje extraordinare, Dansul Nataşei acoperă o perioadă ce se întinde de la construirea Sankt-Petersburgului, sub domnia lui Petru cel Mare, şi pînă în anii regimului sovietic. Orlando Figes abordează domenii dintre cele mai diverse, de la arta populară pînă la ritualurile magice ale şamanilor asiatici, de la poezia lui Puşkin pînă la muzica lui Musorgski şi Stravinski sau filmele lui Eisenstein, mobilizînd o impresionantă distribuţie de artişti şi aristocraţi, revoluţionari şi exilaţi, preoţi şi libertini, ţari şi tirani. Titlul volumului este inspirat de o scenă simbolică din Război şi pace, în care tînăra contesă aude o melodie populară şi, instinctiv, începe să danseze. Pornind de la semnificaţia dansului Nataşei, autorul explorează tensiunile dintre cultura înaltă şi cultura populară, dintre componenta europeană şi componenta asiatică ale culturii ruse şi examinează modul în care artiştii, scriitorii şi gînditorii ruşi au construit mitul „sufletului rus”.

Splendidă. O panoramă fascinantă a artei şi vieţii ruseşti. The Independent

Dansul Nataşei are toate calităţile unei tragedii epice. Mail on Sunday

E o lectură atît de plăcută, încît ezit să scriu prea mult, de teamă să nu dezvălui surprizele cărţii. Anne Applebaum

Un reportaj istoric din inima vie a lagărelor Auschwitz-Birkenau, pe care autoarea Lidia Ostałowska și-l asumă fără rest, sfidînd convingerea că nu ar mai fi nimic de spus despre Holocaust.

Acuarelele demonstrează cum se salvau de ținuții de la moarte. Dina Babbit nu le picta ca să supraviețuiască, ci ca să trăiască. Și nu o făcea dintr-­un calcul rece: «Dacă pictez, n-­o să mă omoare». Oricum o puteau ucide. Îi portretiza pe țigani pentru că asta i se cerea să facă. Cum ar fi putut fi altfel?! Cînd Mengele îi spunea: «Pictează-­mi asta», putea ea să­-i răspundă: «Ba nu pictez. Ești SS­-man».

La Oświęcim asemenea lucruri nu se întîmplau. Dacă în lagăr ar fi fost închiși eroi, astăzi nu s-­ar mai fi vorbit despre Auschwitz. Nimeni nu ar mai fi pus nici măcar o floare aici, pentru că toți i­-ar fi împușcat pe nemți. Să faci ce ți s­a ordonat, fără să comentezi și fără să-­i faci rău unui coleg de lagăr – iată care era codul de onoare al deținuților. (fragment)

Imprumutand limbajul tehnic al arheologiei, voi spune ca istoria masoneriei poate fi impartita in doua perioade –una preistorica, iar alta istorica. Prima este traditionala, iar a doua documentara. Intr-o cercetare istorica, fiecare dintre aceste diviziuni trebuie clar definita. Exista si o alta impartire, anume in istorie ezoterica si exoterica. Prima apartine exclusiv arcanei ordinului si, dupa cum am spus, nu poate fi subiectul cercetarii istorice. Cea de-a doua revine in mod adecvat sferei studiului istoric si se supune tuturor legilor criticii istorice.

Atunci cand abordam francmasoneria ca pe una dintre organizatiile sociale ale lumii, ca pe una dintre acele institutii care reprezinta rezultatele civilizatiei si care au aparut pe parcursul evolutiei societatii si, in final, cand analizam care sunt influentele pe care conditiile diferite ale acelei societati le-au produs asupra ei si ce influente a produs la randul ei asupra acestor conditii diferite, ne angajam la gasirea unei solutii pentru o problema istorica si trebuie sa realizam cercetarea folosind o metoda istorica, si nu altfel. Trebuie sa eliminam orice speculatie, pentru ca istoria se ocupa numai de fapte.

 *

Dintre toate obiectele prin care se exprima stiinta masonica, cel mai important, cel mai de pret si, de departe, cel mai relevant este templul din Ierusalim. […] Luati-i Francmasoneriei dependenta de templu, eliminati din ritualul ei orice referire la acel edificiu sacru si la legendele legate de el, si sistemul insusi va fi condamnat la decadenta si moarte grabnica.

Albert Mackey, Istoria francmasoneriei

Personaj emblematic al istoriei japoneze, samuraiul intruchipeaza inainte de toate valorile aristocratice ale perioadei feudale. Insa aceasta figura centrala ne introduce de asemenea in toate aspectele unei civilizatii a onoarei si a efortului de vointa dincolo de morala: o civilizatie a renuntarii si a singuratatii, in care sacrificiul ritual al propriei vieti apare ca un sfarsit inevitabil.

Cavaler sau simplu taran, supus unor reguli de educatie foarte stricte, unei invatari codificate a vietii in comun si a vietii amoroase, tanarul samurai dobandeste statutul sau definitiv la varsta de treizeci de ani, in urma unei ceremonii de initiere in cadrul careia i se confera un nume si  o sabie.

Cartea lui Robert Calvet este o ampla panorama a unei Japonii medievale incarcata de traditii si de credinte, in care accentul cade firesc pe rolul major jucat de samurai, in decursul unei framantate istorii, in modelarea identitatii nipone. Departe de a prezenta o abordare pur istorica, Istoria samurailor ofera perspective sociologice si culturale, abordand pe larg subiecte precum seppuku - sinuciderea rituala -, armele samurailor (la loc de cinste aflandu-se prestigioasa katana), viata personala a razboinicilor niponi, originile temutei organizatii yakuza si misteriosii ninja. Atat pentru admiratorii legendei samurailor, cat si pentru cei pasionati de istoria si cultura nipona, Istoria samurailor este un volum care va sta negresit la loc de cinste.

*

"Cavalerismul este o floare la fel de specifica pamantului Japoniei precum floarea de cires; se poate afirma ca este o caracteristica a unei virtuti antice pastrate in memoria istoriei noastre. El formeaza o putere vie si inaltatoare si, cu toate ca nu se concretizeaza intr o anumita forma, influenteaza atmosfera morala, amintindu ne mereu ca suntem inca sub farmecul sau covarsitor.

Au disparut de mult conditiile sociale care au intretinut spiritul cavalerismului si l au consolidat, dar, intocmai ca acele astre indepartate care, desi s au stins de mult, continua sa si imprastie razele asupra noastra, steaua cavalerismului lumineaza in continuare calea noastra morala, supravietuind institutiei care i a dat nastere."

Inazo Nitobe - Bushido, sufletul Japoniei

Lucrarea, bazată pe o documentare excepţională, relatează extraordinara odisee a uneia dintre cele mai importante Loji masonice italiene şi internaţionale «P2» şi a conducătorului ei, Maestrul Venerabil contele Licio Gelli.

Timp de peste 1000 de ani, cetăţenii din întreaga lume clasică au venit din patru în patru ani la Olimpia, în vestul Greciei, pentru a-i vedea pe atleţii faimoşi concurând pentru cununile de măslin ale Jocurilor Olimpice din Antichitate. Se afirmă uneori că Jocurile Olimpice moderne sunt un vag ecou a ceea ce au fost premergătoarele lor din Antichitate, dar această carte este plină de paralele între Jocurile antice şi cele moderne. În această carte se găseşte ceva pentru fiecare dintre cei care sunt interesaţi de Grecia Antică, de Jocurile Olimpice sau de performanţele sportive.

 Relatările și dezvăluirile care urmează nu constituie decât o anchetă, aș spune jurnalistică, făcută la treizeci de ani de la petrecerea faptelor. Fapte și desfășurări pe care le putem considera drept istorie. De ce atât de târziu? În primul rând, pentru că nu exista accesul la documente, cum de altfel nici astăzi cazul nu se poate cerceta în integralitate.
   Interesul pentru cititorii de astăzi, în afara senzaționalului din epocă, ar putea fi curiozitatea unui fapt intrat în istoria recentă, precum și acela că era vorba și de o româncă situată atunci în centrul evenimentelor. De asemenea, este vorba și de o asociație româno-franceză condusă de același personaj, asociație aflată în Franța.
   În orice caz, dezvăluirea cazului în mass-media franceză și internațională a însemnat un adevărat șoc în opinia publică a timpului. Dinu Zamfirescu

S E D U C Ă T O R ,   M A L I Ț I O S , A R T I Z A N   A L   P L Ă C E R I I ,   D A R   Ș I   A L   E X C E S U L U I, R O D   A L   P Ă M Â N T U L U I   R E V E N D I C A T   D E   V I A Ț Ă

Jean-Robert Pitte este președinte al Academiei Vinului din Franța și președinte al Societății de Geografie, membru al Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice.
Din 2003 până în 2008 a fost preşedintele Universităţii Paris-Sorbona. 
De la Istoria peisajului francez până la Bordeaux-Bourgogne – pasiunile rivale, el realizează de treizeci de ani o amplă cercetare asupra geografiei gastronomiei și vinului.

Cultul vinului și marile religii oglindite în artă și în literatură: în Simpozionul grec sau Dionysos în mijlocul podgoriilor, redat pe o amforă din Villa Giulia de la Roma, în textele lui Euripide (considerate o prefigurare a euharistiei hristice), în Beția lui Noe din Geneză și în Cetatea lui Dumnezeu a Fericitului Augustin.

Nunta din Cana Galileii oferă un alt episod în care apa se transformă în vin, o fascinantă istorie cu ecouri până în râurile de vin din Paradisul lui Allah, celebrate de sufistul Omar Ibn al-Farid.

Cărțile sacre și ritualurile marilor religii ale lumii s-au aflat dintotdeauna într-o relație strânsă cu vinul. Euforia deschide accesul spre divinitate, doar musulmanii trebuie să aștepte să ajungă în Paradis pentru a se bucura de binefacerile ei. Vin, bere, sake, pulque, vin de palmier – în centrul cultelor animiste, politeiste, creștine sau budiste.

Această carte este un portret informativ şi bogat ilustrat al secolului al XIX-lea. Fiecare eveniment important care a avut loc între anii 1800 şi 1900 este descris atât în cuvinte, cât şi în imagini: situaţii politice, progrese în ştiinţă, tehnologie, arte, religie şi filozofie, explorări şi călătorii ale cunoaşterii, sport, schimbări în societate şi în viaţa de zi cu zi. 

Fascinant. O poveste extraordinară. Daily Mail

Cîndva, suprafeţe vaste de pe tot cuprinsul globului erau marcate cu roşu imperial şi Marea Britanie stăpînea nu doar întinsul mărilor, ci şi preriile Americii, stepele Asiei, junglele Africii şi deşerturile Arabiei. Cum a reuşit o insuliţă ploioasă din nordul Atlanticului să conducă lumea? Şi de ce imperiul său, unde soarele nu apunea niciodată, a intrat în declin şi, în cele din urmă, s-a prăbuşit? Apreciatul volum al lui Niall Ferguson deapănă povestea acestuia în toată măreţia şi misterul său, arătînd cum o mînă de corsari şi căutători de aur au sădit sămînţa celui mai mare imperiu din istorie – şi au aşezat lumea pe făgaşul modernităţii.

Ferguson examinează rolul «piraţilor, plantatorilor, misionarilor, mandarinilor, bancherilor şi faliţilor» în crearea celui mai mare imperiu al lumii. Andrew Roberts

O lectură nemaipomenită, un amestec uimitor de istorie politică, militară, socială şi economică, însufleţită cu personaje fascinante şi anecdote. New York Review of Books

Un rezumat remarcabil al întregii istorii imperiale britanice – victorii, trădări, realizări, decenţă, bunăvoinţă, cruzimi şi tot restul. Jan Morris

Această lucrare îşi propune să pună la dispoziţia cititorului un ansamblu de informaţii şi date istorice care să satisfacă atât interesul pentru evenimentele politico-istorice, cât şi pentru cele culturale, spirituale, sociale şi economice. Accesul cititorului la informaţiile istorice este facilitat prin intermediul ilustraţiilor.

Abu Musab Al-Zarqawi este astăzi, după Osama Bin Laden, cel mai căutat om din lume. În Irakul de după Saddam, acest iordanian de 38 de ani face să domnească teroarea, multiplică atentatele sângeroase şi îi decapitează pe ostaticii occidentali. Această anchetă retranşează parcursul noului inamic public nr. 1, dezvăluie adevărata sa faţă şi ne aruncă în mijlocul reţelelor islamiste internaţionale.

Această carte dezvăluie extraordinara poveste a felului în care încercarea de a pătrunde misterul „yardului megalitic”, o unitate de măsură liniară străveche, a dus la descoperirea unor dovezi convingătoare, indicând existenţa unei culturi necunoscute foarte avansată, ce a fost precursoarea celor mai timpurii civilizaţii cunoscute, cum ar fi cea sumeriană şi egipteană. Trebuie să fi existat o primă civilizaţie.

Această carte fascinantă abordează istoria perenă a Egiptului Antic, într-un mod cu adevărat original. Sunt prezentate douăsprezece personaje de referinţă ale acestei civilizaţii, printre care: Imhotep, Leonardo al Egiptului, arhitectul regal al Piramidei în trepte, Hatsepsut, femeia-faraon, dar şi Horemheb, politician, autodidact şi în final rege, spre sfârşitul cărţii ajungând şi pe zeul Osiris, judecător al lumii de apoi, creator al pământului Egiptului, în faţa căruia credeau că vor sta până la sfârşitul vieţii toţi egiptenii.

Primul volum dedicat Americii continuă seria enciclopediilor despre continentele lumii. Dacă primele trei volume au fost dedicate Europei, următoarele vor ilustra restul continentelor: Asia, Africa, Australia, Oceania şi Antarctica.

Romanii reprezintă prima supraputere militară. Succesul lor s-a datorat armatei vaste şi soldaţilor bine antrenaţi şi neîndurători. Descoperiţi cauza datorită căreia armata romană este amintită până în zilele noastre, precum şi stilul de viaţă al unui soldat pe timp de război sau în timpul liber.   

Făcând o sinteză a ultimelor descoperiri cu privire la apariţia noastră ca specie, Istoria completă a evoluţiei umane oferă cea mai corectă şi completă explicaţie posibilă azi cu privire la originea noastră. În slujba acestor eforturi s-au folosit uneltele secolului XX: tehnologia A.D.N., calculele computerizate şi chiar metode inspirate de progresele medicinii legale.

Această carte spune pentru întâia oară povestea completă a formaţiei, urmărind rădăcinile grupului până la circuitul pub-urilor australiene, unde formaţiile în care cântau pe atunci Bon Scott şi Angus şi Malcom Young concertau în cele mai rele guri de iad pe care le avea ţara de oferit. Povestea continuă cu momentul în care Scott şi fraţii Young îşi unesc forţele, şi se formează cu adevărat trupa AC/DC. Circumstanţele stranii care înconjoară moartea lui Bon Scott în anul 1980 sunt investigate în mod amănunţit. Mai mult, sunt prezentate informaţii care nu au mai fost publicate niciodată până acum.

Aici se găseşte o explicaţie plauzibilă pentru felul în care societăţile preistorice au putut realiza observatoare astronomice cum este cel de la Stonehenge. Aparatul lui Uriel arată ca o unitate preistorică de măsurare, cu o precizie de până la o fracţiune de milimetru, provine dintr-o astronomie observaţională şi explică cum poate fi reprodus aparatul de cătr

Centrele istorice din Roma, Dubrovnik, Havana sau Salvador da Bahia, vestigiile oraselor Teba, Persepolis, Angkor sau Machu Picchu, pietele din Orient sau monumentele budiste indiene din Sanchi, dar si vulcanii din Kamceatka, Marea Bariera de Corali sau Parcul National Virunga din Congo cu gorilele sale rare — iata doar cateva dintre siturile culturale si naturale aflate sub protectia UNESCO ca parte integranta a Patrimoniului Mondial. 

In 1972 a fost adoptat, la Paris, la Conventia lnternationala privind Protectia Patrimoniului Mondial Cultural si Natural, un plan pentru monumentele culturale si naturale „de valoare extraordinara" aflate in pericol, pentru ca salvarea de la distrugere si conservarea lor sa devina o preocupare a intregii umanitati. Centre istorice ale oraselor, monumente arhitectonice deosebite, vestigii antice, culturi avansate disparute, sanctuare, monumente industriale, parcuri si gradini, situri culturale si opere de arta preistorice apartin Patrimoniului Mondial UNESCO alaturi de formatiuni geologice, parcuri nationale si rezervatii maritime, peisaje si habitate naturale, specii de plante si animale amenintate cu extinctia. A 40-a Conferinta a Comitetului UNESCO pentru Patrimoniul Mondial de la Istanbui, 10 si 17 iulie 2016, a inclus alte 21 de noi situri in Lista Patrimoniului Mondial. Apar pentru prima oara in lista statul Antigua si Barbuda din Marea Caraibilor cu santierul naval Nelson's Dockyard si Statele Federate ale Microneziei cu situl arheologic Nan Madol. Lista Patrimoniului Mondial ajunge astfel la  052 de obiective din 165 de state. Dintre acestea 814 apartin patrimoniului cultural, 203 celui natural si alte 35 atat patrimoniului cultural cat si celui natural. 

„Diversitatea Patrimoniului UNESCO, dimensiunea sa internationala si abordarea interetnica dau valoare si scot in relief farmecul acestei lucrari de referinta bogat ilustrate." Niedersachsische Allgemeine 

William Doyle vorbește, în acest captivant eseu, despre apariția în Antichitate a ideii de aristocrație, despre evoluția ei în epoca medievală și despre descompunerea acestei clase sociale în ultimele două veacuri. Miturile pe care aristocrații au căutat întotdeauna să le cultive sunt contestate cu argumente solide, dezvăluindu-se în același timp adevăratele surse ale durabilei lor puteri. Concepția și comportamentul acestora au exercitat asupra societății o influență remarcabilă, care, uneori, a îmbrăcat forme surprinzătoare. Dar poate cea mai surprinzătoare a fost dispariția, pe durata ultimelor două sute de ani, a secularei hegemonii nobiliare. Autorul acestei scurte istorii încearcă să explice de ce s-a întâmplat acest lucru și mai ales ce anume a supraviețuit din aristocrație până în zilele noastre.