Istorie universală

Mult timp s-a crezut că scrisorile lui Himmler adresate soţiei sale, Marga, precum şi alte documente care au aparţinut Reichsfuhrerului SS, erau definitiv pierdute. Însă, după sinuciderea acestuia şi după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, scrisorile au fost găsite la Tel Aviv, în Israel. Completându-le perfect pe cele ale Margăi, păstrate în Arhivele Federale de la Koblenz, ele constituie un tablou inedit al vieţii private a uneia dintre cele mai importante figuri ale regimului nazist.

La mijlocul secolului al XVI-lea, reformatorul Jean Calvin conduce cu mână forte oraşul Geneva. Nu demult fusese el însuşi prigonit de Biserica Catolică, dar acum, când are în mână hăţurile puterii, nu e deloc dispus să acorde altora libertatea religioasă pe care o ceruse atât de vehement autorităţilor papale. În numele adevăratei credinţe reformate, Calvin instituie un regim de teroare, având grijă să supravegheze orice mişcare a cetăţenilor genevezi. Cei care se abat câtuşi de puţin de la doctrină şi de la reguli sunt închişi, surghiuniţi, torturaţi sau chiar executaţi. Totul culminează cu arderea pe rug a spaniolului Miguel Servet, condamnat pentru erezie.

În mijlocul tăcerii generale, se face deodată auzit un om care nu pare să se teamă de mâna lungă a lui Calvin: umanistul francez Sebastian Castellio, profesor la Universitatea din Basel, hotărăşte să-l combată pe dictatorul genevez cu singura armă care îi stă la dispoziţie – arma cuvântului. „A ucide un om nu înseamnă niciodată a apăra o doctrină, ci înseamnă a ucide un om“, îi transmite el fanaticului reformator.

Sub condeiul magistral al lui Stefan Zweig, evenimentele dramatice din epoca Reformei capătă o plasticitate neîntâlnită în cărţile istoricilor. Dar reflecţiile eseistului sparg cadrul istoric. În anii 1935–1936, când Zweig aşternea pe hârtie această poveste, intoleranţa şi violenţa făceau deja ravagii în Germania. Fără a-l pomeni pe Hitler, fără a rosti o singură dată cuvântul „nazism“, autorul surprinde, ca într-o oglindă, fizionomia propriei epoci – şi chipul schimonosit al tuturor dictaturilor viitoare. Căci din figurile celor doi adversari, Castellio şi Calvin, Zweig distilează eternul contrast dintre umanismul pluralist şi fanatismul doctrinar.

Gulagurile. Procesele înscenate. Cizma care calcă orice în drumul ei. Aceste imagini ale totalitarismului postbelic au rămas în memoria noastră colectivă – brutale și terifiante, dar, după mai mult de 50 de ani, rupte de context, devenind mai mult un soi de sperietori ale trecutului.

Cortina de Fier, de Anne Applebaum, este o încercare plină de forță de a demonstra că totalitarismul a însemnat mai mult decât excesele sale manifestate public. Cartea de față analizează detaliile conducerii totalitare: diaspora de partid, din URSS până în restul Blocului Sovietic, preluarea posturilor de radio, a universităților și a grupurilor de tineri de către partizani, răspunsul contradictoriu al conducătorilor Bisericii Catolice față de metodele lui Stalin.

Grație interviurilor realizate de Applebaum și cercetărilor amănunțite în diversele arhive ale timpului, Cortina de Fier se asigură că experiențele zilnice ale celor care au trăit în Blocul Sovietic vor rămâne vii în paginile de istorie, chiar dacă aceștia vor părăsi, în curând, istoria trăită.  

„Excelenta carte a lui Applebaum relatează cu simpatie și sensibilitate soarta lipsită de noroc a Europei de Est: să fie eliberată de sub stăpânirea nazistă de singurul regim la fel de inuman ca aceasta.“ (The Independent)

În întreaga lume, se poartă un război între dictatori și cei care se ridică împotriva lor. Prin intermediul unor reportaje originale și al unei analize strălucite, apreciatul jurnalist William J. Dobson dezvăluie mecanismele interioare ale regimurilor autoritare din prezent și ne duce în spatele liniilor acestei bătălii pentru viitorul libertății.

Regimurile autoritare actuale, după cum arată Dobson, nu seamănă prea mult cu autocrații secolului XX sau cu anacronicul regim nord-coreean. Un număr crescând de țări conduse de dictatori și președinți pe viață nu au întărit statul polițienesc, nici nu s-au izolat de lume. În schimb, și-au adaptat cu inteligență guvernarea, plănuind să profite la maximum de pe urma sistemului global, fără a pierde din putere. Iranul are partide de opoziție și alegeri.

Cetățenii ruși au libertatea de a călători. În China, piața liberă a înlocuit planurile cincinale. Forța brută a lăsat locul mijloacelor tehnocrate de control. Cu toate acestea, oamenii continuă să nu fie liberi. Dar, pe măsură ce dictatorii au devenit mai abili, la fel s-a întâmplat și cu cei care li se opun. Acum, aceştia se confruntă cu milionari, filantropi, academicieni, bloggeri, ONG-uri, consultanți și grupuri studențești, care au capacitatea de a-și transmite într-o clipă mesajul în întreaga lume.

Dovedind o uimitoare cunoaștere a scenei mondiale, autorul Dictaturii 2.0 aduce în prim-plan acest joc de-a șoarecele și pisica cu miză uriașă și ne arată modul în care fiecare tabără își perfecționează strategiile pentru războiul care ne va defini epoca.

Era un tinar obisnuit, fara niciun fel de pregatire in contraspionaj. Tot ce stia despre misiunile sub acoperire aflase din Miami Vice si din filme ca Ronin, Spioni de elita si orice avea Bond sau Bourne in titlu. Si totusi, sperind sa cistige ceva experienta ca sa devina ofiter al serviciilor de informatii din cadrul marinei militare, i-a convins atit pe rusi, cit si pe cei de la FBI ca pot avea incredere in el. Dind dovada cind de inteligenta, cind de naivitate, a reusit sa prinda in plasa un ofiter din serviciile secrete militare rusesti care recruta spioni pe teritoriul american. Cum sa prinzi un spion ruseste o poveste captivanta si plina de umor despre ceea ce inseamna spionajul in lumea reala.

„Jamali a reusit cumva sa tina piept unui ofiter al serviciilor de informatii rusesti care credea ca a racolat un informator, desi in tot acest timp colabora in secret cu agentii federali americani.” (The Washington Post)

„O lectura pe care stilul autoironic al autorului o face cu atit mai delectabila.” (Publishers Weekly)

Ceea ce am numit noi «occidentalism» este portretul dezumanizant pe care i-l fac Vestului adversarii lui. În cartea de faţă, intenţionăm să analizăm acest set de prejudecăţi şi să-i urmărim rădăcinile culturale.“
Precizarea e oportună, câtă vreme prima accepţie a cuvântului „occidentalism“ e pozitivă şi declanşează mai degrabă admiraţie decât ostilitate. Prin cartea lor, Ian Buruma şi Avishai Margalit răspund, după mai bine de douăzeci şi cinci de ani, Orientalismului lui Edward Said, în care erau prezentate mecanismele prin care gândirea occidentală denigra şi diaboliza lumea Estului. Occidentalismulreia povestea raporturilor dintre Est şi Vest, dar de data asta unghiul de vedere se schimbă. E tot o carte despre stereotipiile, fantasmele şi construcţiile urii. Numai că acum ţinta este Vestul, în care adversarii văd o lume a răului, lipsită de suflet, vibraţie şi viziune. O lume egoistă şi mercantilă, cosmopolită şi uscată, unde iluminarea spirituală şi autenticitatea morală nu se (mai) găsesc. Buruma şi Margalit iau în discuţie argumentele invocate de cei care detestă Occidentul şi analizează urmările pe care le poate avea cocteilul de intoleranţă, prejudecată, fanatism şi reacredinţă în articularea unor idei, atitudini şi acţiuni.

Aversiunea sau chiar ura faţă de Occident nu sunt probleme grave în sine. Occidentalismul devine periculos abia când este cuplat la puterea politică. Atunci când sursa puterii politice este şi unica sursă de adevăr, avem de-a face cu o dictatură. Iar când ideologia dictaturii este ura faţă de Occident, ideile devin mortale.Acolo unde libertatea politică, religioasă şi de gândire s-a stabilit deja, ea trebuie apărată de duşmanii ei, cu forţa dacă este nevoie, dar şi cu convingere. În cartea de faţă nu am spus o poveste maniheistă despre două civilizaţii beligerante. Dimpotrivă, am vorbit despre contaminarea bilaterală, despre răspândirea ideilor rele. Acelaşi lucru ni se poate întâmpla şi acum, dacă vom cădea în capcana de-a răspunde cu aceeaşi monedă, de a reacţiona la islamism cu propriile noastre forme de intoleranţă.

Bestseller
Capcana Daesh, cea mai cunoscuta lucrare a lui Pierre-Jean Luizard, a obtinut Prix Brienne du livre geopolitique (2015).
 
Necunoscut pina in urma cu putin timp, Statul Islamic si-a facut o intrare singeroasa in arena internationala. Profitind de crizele succesive care au afectat Irakul si Siria, Daesh a preluat controlul asupra unei zone extinse si dispune in prezent de resurse financiare uriase. Pierre-Jean Luizard explica succesul acestei grupari, care nu se datoreaza exclusiv unor evenimente externe: Statul Islamic are o strategie bine pusa la punct, bazata pe aliante tribale si pe ideea unui stat transnational. In opinia sa, orice interventie a comunitatii internationale in regiune nu va face decit sa perpetueze criza in lipsa unui proiect politic realist si viabil, proiect pe care statele occidentale nu par deocamdata capabile sa-l formuleze. In schimb, ele par sa alunece tot mai mult in capcana intinsa de Daesh, care, in incercarea de a coagula populatia sunnita, le implica in conflicte ce pot fi interpretate ca interventii abuzive, in siajul mai vechii dominatii occidentale in Orientul Mijlociu.
 
Din cuprins:
Aparitia brusca a Statului Islamic • „Stat” sau „organizatie terorista”? • De la Sykes-Picot la Yaarubiya, intoarcerea Istoriei • Himere panarabiste • Revenirea singeroasa a „problemei irakiene” • Statul sirian intors la confesionalism • Statul Islamic la portile Libanului • O Iordanie paralizata • Arabia Saudita: regele e gol • Turcia: Erdogan prins in propria-i capcana

„Daca exista o dinastie care sa intrupeze Europa, aceea este Casa de Habsburg", scrie Jean des Cars in debutul acestei cavalcade pasionante prin istoria zbuciumata a Europei.
Destinul prodigios al Habsburgilor incepe, in cheie minora, in secolul al XI-lea, intr-o fortareata situata in cantonul elvetian Aargau, prinde aripi in 1273, odata cu alegerea, cu totul neasteptata, a contelui Rudolf de Habsburg ca imparat al Sfantului Imperiu German, si isi incheie epopeea monarhica la Schönbrunn, pe 11 noiembrie 1918, cand Carol al IV-lea semneaza actul de renuntare la coroana imperiala a Austriei.
Vreme de sapte secole, Habsburgii au dominat o mare parte a Europei, a Orientului Apropiat si a Americii de Sud. Cuceritorul Carol Quintul, reformatoarea Maria Tereza, Franz Joseph si legendara sa sotie Sisi, Zita, suverana datoriei, sunt doar cateva dintre figurile emblematice ale acestei familii exceptionale, care a marcat istoria. Neindoielnic, disparitia lor semnaleaza prabusirea unei lumi, dar numele lor ramane vesnic sinonim cu inflorirea artelor, grandoarea politica si identitatea europeana.

„Toleranta este mai degraba o virtute sociala decat una religioasa. O atitudine deschisa fata de crezul personal al altora se afla, fara indoiala, la baza unei societati armonioase; dar este o conduita imposibila pentru cei animati de o puternica religiozitate. Caci, increzatori de a fi descoperit cheia si chintesenta Vietii, nu ne putem abandona prietenii si aproapele bajbaind in intuneric. Banuim, poate, ca ei, chiar si fara aceasta cheie, ar fi capabili sa duca o viata virtuoasa, dar le este infinit mai dificil fara principiul calauzitor. Este de datoria noastra sa ii ajutam pe calea Adevarului, sa le aratam lumina ce se pogoara asupra tuturor. Opiniile divagheaza in privinta naturii acestui ajutor ce trebuie acordat, fie ca este vorba de persuasiunea blanda si exemplul luminos, fie ca vorbim de sabie si autodafé. Dar niciun om nu poate, in avantul credintei, sa treaca indiferent pe langa cel necredincios fara a intreprinde nimic.“ (Steven Runciman)

"Un discurs celebru nu reflectă doar adevărul epocii sale, ci captează deopotrivă marea minciună. Această minunată colecţie de discursuri conţine imnuri înălţătoare închinate valorilor democraţiei ce înglobează principiul decenţei şi al libertăţii pe care noi le preţuim, cuvinte înţelepte care luminează minţile. Dar putem, totodată, să citim aici câteva dintre cele mai detestabile discursuri care au întunecat orizonturile lumii libere. Discursurile rostite de monştrii istoriei sunt pentru omenire adevăratele lecţii. […] Astfel, multe dintre ele dezvăluie defectele de caracter şi virtuţile oratorilor respectivi, dar fiecare este totodată o fereastră spre un mare eveniment istoric." (Simon Sebag Montefiore)

„Am susţinut idealul unei societăţi libere şi democratice, în care toţi indivizii să poată trăi împreună în armonie şi cu şanse egale. Este un ideal pentru care sper să pot trăi pentru a‑l înfăptui. Dar, dacă va fi nevoie, este un ideal pentru care sunt pregătit să mor." (Nelson Mandela)

„…câtă vreme respirăm putem să sperăm, iar acolo unde suntem întâmpinaţi cu cinism şi scepticism, celor care ne spun că noi nu putem le vom riposta cu acel nepieritor crez care rezumă spiritul unui popor: DA, NOI PUTEM." (Barack Obama)

De la declarații de război la pledoarii pentru pace, de la îndemnuri la libertate la expresii de mânie îndreptățită, această emoționantă antologie este o celebrare a peste 50 de discursuri care au marcat și modelat cursul istoriei.

Începând cu profeții marilor religii și încheind cu discursul lui Vladimir Putin ținut la Kremlin cu ocazia anexării Crimeii, Discursuri care au schimbat soarta lumii survolează epoci istorice, vizitează națiuni diverse și captează voci dintre cele mai diferite – revoluționari și tirani, militari și oameni de stat, monarhi și martiri.

Volumul cuprinde cinci dintre cele mai mobilizatoare discursuri ținute de Winston Churchill despre cel de-al Doilea Război Mondial, profeticele „Eu am un vis" și „Eu am văzut pământul făgăduinței" ale lui Marin Luther King, cuvintele inspiratoare rostite de JFK la Zidul Berlinului și pledoariile înflăcărate ale lui Nelson Mandela, de la procesul său din 1964 și de la alegerea sa ca președinte al Africii de Sud, în 1994. Acestora li se adaugă alocuțiunile istorice ținute de Elisabeta I a Angliei, Oliver Cromwell, George Washington, Napoleon Bonaparte, Abraham Lincoln, Mahatma Gandhi, Adolf Hitler, Iosif Stalin, Franklin D. Roosevelt, generalul Patton, Malcolm X, Papa Ioan Paul al II-lea, Václav Havel, Mihail Gorbaciov, Barack Obama, Papa Francisc și multe alte personalități care i-au captivat, i-au înflăcărat sau uneori i-au terifiat pe cei care îi ascultau.

Simon Sebag Montefiore este un faimos istoric britanic, om de televiziune și autor de succes, multe dintre scrierile sale fiind traduse în peste 40 de limbi și devenind bestselleruri internaționale. Printre cărțile sale cel mai cunoscute se numără Ierusalim – Biografia unui oraș, Ecaterina cea Mare și Potemkin, Stalin. Curtea Țarului Roșu, precum și romanele Sașenka și Într-o noapte de iarnă.
Montefiore este Fellow al Royal Society of Literature din Marea Britanie. În prezent, lucrează la o monumentală istorie a dinastiei Romanovilor, care va fi publicată în 2016.

Compania, cea mai influentă invenţie britanică, a dat naştere Revoluţiei Industriale, marcând apoi întreaga perioadă modernă şi contemporană. Această carte explorează critic şi sintetic originile, istoria şi viitorul companiei.

„O incursiune captivantă în mărirea şi decăderea corporaţiilor.“ (Time)

„O istorie vie şi alertă a companiei, cuprinzând toate formele de întreprindere cooperativă, de la cele din Roma antică la Compania Indiilor Orientale, Standard Oil şi Microsoft.“ (TLS)

„O istorie care se citeşte cu plăcere, deopotrivă scurtă şi magistrală.“ (Washington Post)

„…relatarea concisă şi elegantă a ceea ce a făcut până acum compania pentru lume.“ (Daily Telegraph)

„…călătorim prin două secole de fascinantă istorie socială… Cartea este plină de viniete de istorie corporatistă.“ (Wall Street Journal)

„Această «biografie» formulează întrebări utile: de unde vine compania şi încotro se îndreaptă? Compania acoperă o arie istorică impresionantă... O asemenea canava istorică vastă este excelentă pentru a pune în perspectivă dezbaterile curente, reducând hiperbolele multor critici corporatişti... Micklethwait şi Wooldridge formează un parteneriat prestigios şi lucid... condensând astfel istoria companiei, autorii oferă o prezentare foarte accesibilă, dramatică şi uşor de citit a revoluţiei, crizei şi supravieţuirii corporatiste.“ (Ethical Corporation magazine)

In Omul si clima, Lucian Boia analizeaza ansamblul teoriilor, scenariilor si psihozelor climatice din Antichitate pana in zilele noastre, pentru a decripta mecanismul mental si ideologic al acestor constructii si atitudini. Autorul imparte imaginarul climei in trei categorii: teorii de natura antropologica si psihologica (diversitatea umana se explica prin diferentele de climat), istorica (clima influenteaza dinamica proceselor istorice, ascensiunea anumitor civilizatii, stagnarea sau decaderea altora) si „catastrofica“ (imaginarul „sfarsitului lumii“, scenariile extinctiei rasei umane, al caror prototip ramane Potopul).
Lucian Boia nu infirma si nici nu valideaza vreuna dintre aceste teorii si, mai ales, nu incearca sa prezica viitorul. Autorul ne vorbeste, de fapt, despre istoria imaginatiei umane, care, de-a lungul timpului, a fost stimulata, contrariata, infuriata sau chiar terifiata de clima.

„O carte monumentala, coplesitoare prin maretie si realism.“ (Wall Street Journal)

„O carte care ar trebui sa se gaseasca in toate bibliotecile. O recomandam cu caldura.” (Library Journal)

Zeii si zeitele Egiptului antic continua sa ne fascineze si astazi, dupa atatea secole. Acest cuprinzator dictionar prezinta in detaliu principalele zeitati egiptene - cu originea si evolutia lor -, trecand in revista si multe altele mai putin cunoscute sau de provenienta straina. Articolele sunt insotite de excelente ilustratii care infatiseaza atributele zeilor - sceptre, coroane si forme animaliere -, oferindu-ne o imagine vie a complexitatii si bogatiei mitologiei egiptene.

Cutia contine volumele: Moscova 1941; Pearl Harbor 1941; Sevastopol 1942; Midway 1942; El Alamein 1942; Stalingrad 1942; Kursk 1943; Cassino 1944; Normandia 1944

Evenimentele cunoscute sub numele de Razboiul Celor Doua Roze (1455-1485) adesea vazut ca un sir de certuri meschine intre nobili lacomi de putere sunt examinate aici in contextul mai larg al politicii si societatii medievale. Lucrarea constituie o excelenta sinteza a unei perioade cruciale din istoria Angliei in Evul Mediu Tarziu.

Pe baza unor documente vechi, precum si a unor arhive inedite, cu stilul limpede si compasiunea care il caracterizeaza, Antony Beevor ne duce de la Atlanticul de Nord la Pacificul de Sud, din stepa siberiana in desertul Libiei, din jungla birmaneza la Berlinul asupra caruia cad bombe, de la lambriurile aurite ale cancelariilor la Leningradul asediat, fara sa ne fereasca in niciun moment de ororile razboiului, fie ca este vorba despre Einsatzgruppen din spatele frontului de Est, de prizonierii din gulag inrolati cu forta in batalioanele sinucigase sau de crimele sadice comise de armata imperiala japoneza in China.

O biografie surprinzatoare si extrem de personala a celei care va fi, probabil, ultima mare regina a lumii.

"Kronika" este colectia in care umanitatea este reconstruita prin carti care ne ajuta sa patrundem in culisele celor mai interesante evenimente politice, sociale sau financiare de ieri si de astazi.

Asa-numitul regim al cardinalilor (1624-1661) a avut un impact covarsitor asupra guvernului si intregii societati franceze. Relatia dintre cei doi cardinali. Richelieu (Armand Jean du Plessis, 1585 -1642), politicianul matur, si mai tanarul si abilul diplomat Jules Mazarin (1602-1661)  s-a bazat pe respect reciproc, desi diferentele dintre ei erau izbitoare.

Fascinanta civilizatie a vechiului Egipt continua sa atraga si astazi numerosi cititori. Dictionarul faraonilor se adreseaza tuturor celor pasionati de istorie si care doresc o informatie concreta bine documentata si obiectiva despre domniile si personalitatile „marilor faraoni“, precum si date referitoare la suveranii mai putin cunoscuti. Cateva harti, tabelul cronologic, bibliografia si indexul final vin sa completeze aceasta lucrare de referinta.

Al Treilea Reich al lui Hitler era in pragul colapsului total la mijlocul lui aprilie 1945, cand Armata Rosie se afla la mai putin de 100 de kilometri est de Berlin, fiind gata sa captureze capitala Germaniei.

Istoricul Peter Antill descrie desfasurarea evenimentelor din aceasta incitanta fila de istorie, examinand marsul sovieticilor catre Berlin si rezistenta finala a germanilor.

Anul celor patru imparati, asa ne asigura sursele antice, a fost una dintre cele mai haotice, mai violente si mai inspaimantatoare perioade din intreaga istorie romana. A fost un timp al asasinatelor si al razboiului civil, al armatelor dezlantuite care nu au avut scrupule sa ocupe Roma si al oamenilor ambitiosi care au pus fara mila mana pe putere doar pentru a vedea cum le scapa printre degete.

In Anul Domnului 69, Gwyn Morgan ofera o perspectiva noua asupra acestei perioade, bazata pe doua consideratii carora li s-a acordat insuficienta atentie in trecut. In primul rand, aceea ca trebuie sa comparam relatarile contradictorii ale lui Tacitus, Plutarh si Suetonius, cele trei principale surse de informatii ale noastre, in loc sa alegem intre ele. Iar in al doilea rind, aceea ca rolul armatelor, distinct de cel al comandantilor lor, a fost exagerat prea des. Rezultatul este o istorie narativa remarcabil de exacta si de patrunzatoare, care abunda in portrete vii ale actorilor principali si in noi analize ale naturii armatei romane.

Cum a renuntat Europa la pace si a ales Primul Razboi Mondial

„O stralucita expunere a lungului, atat de lungului mars catre catastrofa europeana din 1914." (MAX HASTINGS)

Carte distinsa cu International Affairs Book of the Year 2014 la Political Book Awards

Nominalizata la Samuel Johnson Prize 2013 si Shaughnessy Cohen Prize for Political Writing 2013, acordat de Writers Trust of Canada

Inclusa pe lista celor mai bune carti ale anului de publicatiile: New York Times, The Economist Mail on Sunday, The Observer Daily Mail