Istorie universală

O carte despre milioane de femei care au lucrat în mină sau au deținut corăbii, despre femei‑pirat, negustorese, impresare de teatru sau soții care au modelat și schimbat societatea engleză de‑a lungul timpului. „Femeile obișnuite” ale Philippei Gregory au pilotat avioane de luptă, au bătut monedă și au construit nave, mori și case. Au mers la război, au muncit pământul, au făcut campanii sociale, au scris și au iubit. Au comis crime ori s‑au făcut vinovate de trădare, s‑au închinat la tot felul de zei, au gătit și au crescut copii, au născocit invenții și s‑au răzvrătit. Iar prin toate acestea au contribuit la edificarea culturii și tradițiilor Angliei de‑a lungul atâtor secole caracterizate de tulburări politice, ciumă, foamete, prosperitate, reforme religioase. Punând accent pe energia, ingeniozitatea și rolul lor enorm, poveștile adunate de Philippa Gregory în acest volum le redau femeilor locul pe care îl merită în istorie – în centrul scenei.

„Magistrală, documentată exhaustiv… O panoramă colorată a istoriei sociale. Gregory este o povestitoare talentată, iar această narațiune bogat ilustrată curge într-un ritm plăcut… Perspectivele ei sunt fascinante.” (Daily Mirror)

„I-ați devorat romanele, dar acum Gregory își arată talentul de istoric… O lectură incredibilă.” (The Los Angeles Times)

„Gregory are ochiul romancierei pentru situațiile neobișnuite și vii și tonul ironic al unui narator încrezător. Este o operă de istorie socială care va rămâne în amintire.” (The Times)

„Această carte ambițioasă este o contribuție semnificativă la istoria publică a femeilor și o reamintire a faptului că femeile obișnuite fac istorie de foarte mult timp.” (BBC History Magazine)

„Gregory a pus mereu femeile în centrul romanelor sale istorice, dar prin acest volum de nonficțiune se străduiește să le așeze pe locul meritat în istorie și astfel să reîncadreze povestea noastră națională. În mod impresionant, reușește acest lucru.” (The Observer)

„Uimitoare… Plină de surprize… O carte strălucită, esențială.” (The Independent)

„Un triumf al popularizării istoriei.” (The Spectator)

La scurt timp după invadarea Ucrainei în 2022, întreaga lume a putut vedea prin intermediul imaginilor transmise de agenţiile de ştiri adevărata faţă a regimului Putin. Alături de alte orori, violenţa sexuală împotriva civililor ucraineni s-a dovedit a fi parte integrantă a genocidului comis de trupele ruseşti. Ea are caracter sistematic şi este chiar încurajată, iar rădăcinile folosirii violului ca armă se găsesc, afirmă autoarea, în misoginismul din care Rusia a făcut un instrument esenţial al puterii sale. În politica internă, misoginismul este utilizat de Kremlin pentru a împiedica ascensiunea la putere a femeilor. În politica internaţională, ascuns sub masca promovării valorilor tradiţionale, el constituie un mijloc de subminare a democraţiei – care nu poate exista fără participarea femeilor – şi de consolidare a regimurilor autoritare. Cu luciditate, sprijinindu-se pe analiza unor evenimente recente, pe mărturii ale victimelor, dar şi pe istoria expansiunii Rusiei, Sofi Oksanen denunţă un imperialism rusesc care a instrumentalizat misoginismul şi care a fost favorizat în trecut de indiferenţa lumii occidentale – iar în epoca noastră poate mai ales de faptul că banii oligarhilor ruşi ajung în Vest.

Autoarea de bestsellere New York Times Eleanor Herman revine cu o altă lucrare de popularizare a istoriei, explorând fenomenul misoginismului îndreptat împotriva femeilor aflate la putere, de la Cleopatra la Kamala Harris.

Imaginați-vă că Donald Trump ar fi fost femeie, pe nume Donna. Ar fi fost văzută Donna Trump drept directă, onestă și „o gură de aer proaspăt“? Ar fi câștigat alegerile? Imaginați-vă că Hillary Clinton ar fi fost bărbat. Howard Clinton face și spune exact aceleași lucruri ca Hillary. Ar fi fost Howard Clinton portretizat în mii de imagini de pe Pinterest ca o vrăjitoare, amestecând în ceaun sau călărind o mătură? Ar fi fost numit „cățea“ pe nenumărate tricouri? Răspunsurile lui bine gândite, circumspecte, la întrebările presei ar fi fost considerate lipsite de autenticitate, pline de secrete și lipsite de încredere?

Există un tip anume de furie – să-i spunem pe șleau sete de sânge – rezervată de regulă femeilor, mai ales femeilor aflate în poziții de putere sau care aspiră la așa ceva. Din lumea antică, prin Renașterea europeană, până la cele mai recente alegeri din SUA, Manualul misoginului, după cum îi spune Eleanor Herman, a fost folosit pentru a le pune la locul lor pe femeile care nu își cunosc lungul nasului.

Într-o poveste care este șocantă, revelatoare și care poate reprezenta o forță puternică a schimbării, spiritul și umorul specifice lui Eleanor Herman sunt utilizate pentru a explora metodele care au fost folosite de peste 3000 de ani – și care sunt puse la treabă și azi – împotriva femeilor puternice din orice colț al lumii, de la Cleopatra, Anne Boleyn, Maria Antoaneta, Ecaterina cea Mare până la Hillary Clinton, Kamala Harris și multe altele.

AUTORUL CĂRȚII ISTORIE FALSĂ, OTTO ENGLISH, REVINE CU O ANALIZĂ ȘOCANTĂ, DAR HILARĂ, A ZECE DINTRE CEI MAI MARI MINCINOȘI AI ISTORIEI NOASTRE, EXAMINÂND ACEȘTI IDOLI NECONTESTAȚI PÂNĂ ACUM ȘI EXPUNÂND CEEA CE AU ÎNCERCAT SĂ ASCUNDĂ.

A fost Che Guevara cu adevărat un erou revoluționar? Ar trebui Maica Tereza să fie onorată ca sfântă? Este Henric al V-lea cel mai mare rege al Angliei? Și de ce legenda lui JFK continuă?

După ce a expus unele dintre cele mai mari minciuni spuse vreodată în Istorie falsă, jurnalistul Otto English își îndreaptă atenția către unele dintre cele mai mari (și mai iubite) figuri ale istoriei.

Fie că este vorba de lideri virtuoși în războaie drepte, de martiri care au sacrificat totul pentru o cauză sau de inovatori care au schimbat lumea în bine, de-a lungul secolelor, bărbați și femei considerați măreți s-au ridicat devenind nume familiare tuturor, sfinți și eroi. Dar cât de mult își merită ei reputația?

Explorând de la vânătoarea nesăbuită pentru glorie a căpitanului Scott și hoția flagrantă a lui Andy Warhol până la trecutul întunecat al lui Coco Chanel în lumea nazistă, Otto English pătrunde în viețile ascunse ale unora dintre cele mai cunoscute nume ale istoriei. Examinând personalități din lumea artei, a politicii, a afacerilor, a religiei și a regalității, el scoate la lumină adevărurile mai întunecate pe care aceștia ar fi preferat să le țină ascunse și în același timp celebrează eroii necunoscuți pierduți în timp. Falși eroi expune adevărul trecutului și ne ajută să înțelegem de ce acesta contează astăzi.

Mergeți o zi în sandalele unui roman... cum era oare viața într-unul dintre cele mai puternice și mai pline de viață orașe ale lumii antice – un oraș care era de opt ori mai dens populat decât new yorkul din zilele noastre? Pe parcursul unei zile, întâlnim 24 de romani din toate straturile societății – de la un senator la o sclavă, de la un gladiator la un astrolog, de la paznici la spălătorese – și, petrecând câte o oră alături de fiecare în parte, descoperim detalii fascinante ale vieții lor zilnice.

Dansul Natașei a fost nominalizată pentru Duff Cooper Prize și Samuel Johnson Prize (2003). În 2009 a primit prestigiosul Premiu „Przegląd Wschodni” (Polonia) pentru cea mai bună carte străină despre istoria Europei de Est.

O cuprinzătoare istorie culturală a Rusiei, țesută din povești și personaje extraordinare, Dansul Natașei acoperă o perioadă ce se întinde de la construirea Sankt-Petersburgului, sub domnia lui Petru cel Mare, și până în anii regimului sovietic. Orlando Figes abordează domenii dintre cele mai diverse, de la arta populară până la ritualurile magice ale șamanilor asiatici, de la poezia lui Pușkin până la muzica lui Musorgski și Stravinski sau filmele lui Eisenstein, mobilizând o impresionantă distribuție de artiști și aristocrați, revoluționari și exilați, preoți și libertini, țari și tirani. Titlul volumului este inspirat de o scenă simbolică din Război și pace, în care tânăra contesă aude o melodie populară și, instinctiv, începe să danseze. Pornind de la semnificația dansului Natașei, autorul explorează tensiunile dintre cultura înaltă și cultura populară, dintre componenta europeană și componenta asiatică ale culturii ruse și examinează modul în care artiștii, scriitorii și gânditorii ruși au construit mitul „sufletului rus”.

„Splendidă. O panoramă fascinantă a artei și vieții rusești.” (The Independent)

„Dansul Natașei are toate calitățile unei tragedii epice.” (Mail on Sunday)

„E o lectură atât de plăcută, încât ezit să scriu prea mult, de teamă să nu dezvălui surprizele cărții.” (Anne Applebaum)

Bettany Hughes ne invită într-o călătorie captivantă prin timp, la inima civilizațiilor care au modelat lumea noastră. Cu o pasiune contagioasă și o erudiție profundă, Hughes dezvăluie poveștiledin spatele acestor capodopere arhitecturale, de la impunătoarea Piramidă din Giza până la strălucitorul Far din Alexandria. Prin paginile sale, descoperim nu doar măiestria inginerilor și visul arhitecților, ci și speranțele, temerile și viețile oamenilor obișnuiți care au trăit în umbra acestor structuri magnifice.

Cu un ochi atent asupra detaliilor care animă istoria, Hughes ne poartă dincolo de piatră și mortar, într-un dialog vibrant cu trecutul. „Cele șapte minuni ale lumii antice” nu este doar o explorare a realizărilor umane de neegalat, ci și o reflecție asupra ambiției, puterii și fragilității civilizațiilor. Cartea reușește să îmbine cu măiestrie narativul istoric cu introspecția filozofică, oferind cititorilor o perspectivă unică asupra moștenirii noastre culturale comune.

Această operă este o mărturie a pasiunii neînfrânate a lui Hughes pentru trecut și a abilității sale de a face istoria accesibilă și relevantă pentru cititorii de astăzi.

„Aceasta este o carte frumoasă şi importantă. Geary stăpâneşte literatura subiectului în toate limbile relevante. Nu numai că posedă calităţile necesare pentru scrierea unei sinteze, dar este şi unul dintre cercetătorii domeniului. Eu aş adopta această carte. Am aşteptat o asemenea sinteză”.
Edward Peters, University of Pennsylvania, S.U.A.

„Oferă o sinteză a perioadei de mare originalitate şi putere explicativă… E de la sine înţeles că această carte va deveni bibliografie obligatorie pentru cursurile mele, atât la nivelul de studii de licenţă cât şi la studii aprofundate. A fost o mare plăcere să o citesc… şi va fi o mare plăcere să o folosesc în predare în anii viitori”.
Barbara H. Rosenwein, Loyola University of Chicago, S.U.A.

„Sinteză echilibrată a unei epoci în care, sub vălul „barbariei” ce acoperea ruinele instituţionale ale Imperiului Roman, căpătau formă elementele esenţiale ale civilizaţiei medievale occidentale – biserica, nobilimea şi monarhia, oraşul –, Merovingienii oferă o lectură deopotrivă facilă şi instructivă. Patrick Geary a reuşit, cu o uşurinţă pe care numai erudiţia şi talentul o permit, să îmbine precizia restituirii istoriografice, preţuită în mediul academic, cu fluiditatea narativă, apreciată dintotdeauna de publicul iubitor de istorie, oferindu-ne o imagine inedită a Occidentului de dinaintea catedralelor.”
Mircea Anghelinu, arheolog

***

În această Patrick J. Geary depăşeşte noţiunile tradiţionale ale istoriei europene pentru a prezenta perioada merovingiană (circa 400-750 e.n.) ca parte integrală a antichităţii târzii. Întemeiat pe cele mai recente rezultate ale cercetărilor din arheologie, istorie culturală, etnografie istorică şi alte domenii, el dezvoltă o interpretare originală atât a istoriei merovingiene, cât şi a lumii romano-barbare din care a luat naştere. Descriind cu măiestrie interacţiunile complexe ale unei epoci nestatornice, Geary urmăreşte romanizarea barbarilor şi barbarizarea romanilor, procese care în cele din urmă au făcut aceste populaţii de nedesluşit. Concisă, sigură şi scrisă cu eleganţă, Merovingienii reprezintă o contribuţie importantă la înţelegerea unei perioade cruciale, dar adesea neglijată a istoriei occidentale.

Identitatea este ceva în continuă evoluție, și sper că lucrarea mea „Mitul națiunilor” îi va putea ajuta pe cei care gândesc mai profund să-și creeze identitățile cu o mai mare încredere în viitor.

Patrick J. Geary

***
Mitul nu înseamnă nici minciună, nici fals. Mitul este tot o realitate, dar una imaginară. Când un istoric vorbește de mituri, el are în vedere un alt tip de realitate istorică, în care faptele reale sunt substituite prin imaginile lor, imagini care se constituie în conștiința colectivă, în prezentul acestor imagini, sau, cel mai adesea, în viitor.

Națiunea modernă a evoluat din cea medievală. În cazul românesc, națiunea medievală a avut o conștiință de sine, care era bazată pe ideea originii romane și pe cea a unității lingvistice și culturale a tuturor românilor. Această conștiință exprima identitatea etnică. Orice națiune medievală era însă scindată, fiindcă nu prima identitatea dată de etnie, ci cea dată de stare sau de religie. În Europa, evoluția spre națiunea modernă a fost un rezultat al ideologiei Revoluției Franceze din 1789-1793, care a anulat privilegiile nobilimii, a desființat stările și a creat cetățeanul.

Alexandru Madgearu

***
Absolvent al prestigioasei universități Yale, Patrick J. Geary este profesor la University of California din Los Angeles, din anul 1993. Dintre celelalte publicații ale sale, amintim:
– Furta Sacra: Thefts of Relics in the Central Middle Ages, Princeton University Press, 1978 (ediție revăzută în 1991);
– Aristocracy in Provence: The Rhone Basin at the Dawn of the Carolingian Age, University of Pennsylvania Press, Philadelphia și Anton Hiersemann Verlag, Stuttgart, 1985;
– Before France and Germany: The Creation and Transformation of the Merovingian World, Oxford University Press, Oxford, 1988;
– Civilization in the West (în colaborare cu Mark Kishlansky și Patricia O’Brien), Harper Collins, New York, 1990 (ediții revăzute în 1995 și 1997);
– Living with the Dead in the Middle Ages, Cornell University Press, Ithaca, 1994;
– Women at the Beginning. Origin Myths from the Amazons to the Virgin Mary, Princeton University Press, Princeton, 2006 .

Aceste volume, ca și zecile de studii publicate în diverse reviste academice din SUA și Europa, îl situează pe Patrick J. Geary printre cei mai prestigioși medieviști americani ai momentului. Lucrarea pe care o prezentăm acum cititorilor din România este una destinată unui public mai larg. Apărută în 2002, concomitent în versiuni engleză și germană, ea s-a bucurat de o primire foarte favorabilă, deoarece a reușit să expună într-o formă accesibilă marelui public dificilele probleme ale interpretării proceselor de etnogeneză, care au fost discutate în literatura de specialitate recentă, atât de către însuși P. Geary , cât și de către alți autori . Se simțea nevoia unei asemenea sinteze, care să integreze informațiile primare despre migrațiile barbare și despre formarea regatelor din Europa occidentală într-o perspectivă modernă, bazată pe noile abordări ale conceptelor de etnie, etnicitate și etnogeneză.

Alexandru Madgearu

Povestea irezistibila a visului imperial venetian, redata cu un entuziasm molipsitor. Cunoscutul istoric si autor britanic Roger Crowley prezinta in aceasta carte ampla uimitoarea calatorie de cinci sute de ani a Venetiei spre dominatia europeana, printr-o poveste epica care nu are rival in ceea ce priveste suspansul, intriga si bogatia stilului literar.

Eseu despre legendele referitoare la Hitler și despre măsura veridicității acestora. Ce se mai poate spune despre Hitler, după publicarea a mii de articole și cărți, inclusiv numeroasele biografii bine documentate? Tocmai, nu este vorba despre a spune mai mult, ci despre a spune corect și a vedea lucrurile diferit, examinând punctele neclare pe care le întâlnim în viața lui Hitler.

Cat de semnificativ poate un singur lider sa schimbe cursul istoriei? Scrisa de unul dintre cei mai importanti istorici ai Europei secolului XX si autor al biografiei lui Hitler, Personalitate si putere este o analiza maiastra a modului in care caracterul a conspirat cu oportunitatea pentru a crea despotii unici ai epocii moderne - si cum si de ce unele tari au gasit cai mai bune pentru progres.

La 16 iulie 1945, în deșertul din New Mexico, este testată în secret prima bombă atomică. Șocat de puterea distructivă a creației sale, J. Robert Oppenheimer, directorul Proiectului Manhattan, se dedică din acel moment luptei împotriva bombei cu hidrogen și a războiului nuclear. Fiind suspectat de activități comuniste de autoritățile americane din epoca lui McCarthy, este persecutat de FBI, calomniat drept spion al Uniunii Sovietice și obligat să demisioneze din orice funcție publică. Repercusiunile se extind nemilos și asupra vieții sale private. Abia din 1963, după ce președintele Kennedy îl reabilitează, lumea întreagă îl va putea percepe într-o cu totul altă lumină, ca pe o personalitate emblematică a secolului al XX-lea.

Biografia semnată de Kai Bird și Martin J. Sherwin este rezultatul a 25 de ani de întâlniri cu rude, prieteni și colegi de-ai lui Oppenheimer, de trecere în revistă a mii de mărturii din arhive și colecții personale din Statele Unite și de peste hotare și de investigare a dosarelor FBI, cu scopul identificării documentelor relevante. Volumul oferă o viziune intimă asupra celui mai cunoscut om de știință al generației sale – un personaj simbolic, în al cărui destin s-au împletit irevocabil triumful și tragedia.

„O carte esențială!”     Time

„Se citește ca un thriller captivant și, pe alocuri, terifiant.”        JOHN CAREY, The Sunday Times

„O lucrare voluminoasă, de o mare erudiție și luciditate, ce unește numeroasele fațete ale portretului lui Oppenheimer cu înțelegerea exactă a felului său natural de a fi.”          The New York Times

„Doi experți în istoria Războiului Rece și-au unit forțele pentru a spune tulburătoarea și deopotrivă extraordinara poveste a lui Robert Oppenheimer.”           Foreign Affairs

„Cea mai bună carte care s-a scris vreodată despre Oppenheimer!”       American Scientist

„O relatare magistrală a ascensiunii și a decăderii lui Oppenheimer, plasată în contextul deceniilor turbulente ale transformării Statelor Unite. Un adevărat tur de forță!”       Los Angeles Times Book Review

„O capodoperă scrisă într-un stil savant și captivant, care izbutește să-i dea viață cu limpezime complicatului și adesea enigmaticului Oppenheimer.”  Chicago Tribune

Despre Holocaust se vorbeşte şi se scrie mult şi totuşi unele aspecte majore ale istoriei sale rămân neglijate. Prin abordarea cuprinzătoare a subiectului, Dan Stone ne ajută să înţelegem mai în profunzime una dintre cele mai mari crime de război comise vreodată. Volumul analizează Holocaustul de pe continentul european din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, precum şi antisemitismul în creştere şi atacurile împotriva evreilor din anii premergători ori eliberarea lor din lagăre la finele războiului şi memoria genocidului evreiesc. Teza principală a cărţii, amplu ilustrată cu exemple, este că Germania şi naziştii nu sunt unicii responsabili de Holocaust şi că atât autorităţile, cât şi populaţia din diferite ţări s-au angajat de bunăvoie în acţiuni împotriva evreilor, care au mers până la exterminarea acestora în cele mai brutale moduri imaginabile. Bazându-se pe documente naziste, ale Aliaţilor sau ale adversarilor lor, dar şi pe jurnale sau pe mărturii de după război, autorul argumentează că, în vremurile noastre marcate tot mai mult de naţionalism şi xenofobie, este imperativ să înţelegem adevărata istorie a Holocaustului.

Cu doua documente diplomatice inedite Anul 1944 a fost pentru cel de-al Treilea Reich începutul sfarsitului. Pe toate fronturile, „Imperiul de 1.000 de ani” al lui Adolf Hitler era sub un foc continuu, fie ca vorbim despre debarcarea Aliatilor în Normandia, distrugerea Grupului de Armate Centru în Bielorusia sau retragerea precipitata a diviziilor germane din Balcani în urma evenimentelor petrecute în Romania dupa 23 august 1944.

Generalii germani care au supravietuit Reich-ului lui Hitler discuta despre cel de-al Doilea Razboi Mondial cu capitanul B. H. Liddell Hart, renumit strateg militar si scriitor britanic. Acestia vorbesc ca soldati profesionisti unui alt profesionist pe care îl cunosc si îl respecta. Pentru prima data, sunt dezvaluite raspunsuri la multe întrebari ridicate în timpul razboiului.

Poate fi cultura o formă de proprietate?
Această relatare extraordinară demonstrează că istoria civilizațiilor din întreaga lume este una bazată pe amestec, împărtășire și împrumut.
Martin Puchner arată cum, secole la rând, diverse forme de artă au traversat continentele pentru a produce capodopere.
De la orașul pierdut al lui Nefertiti și epoca de aur a literaturii arabe până la teatrul nigerian din secolul XX și poezia modernistă, autorul explorează modul în care, în decursul timpului, contactul dintre diferite popoare a impulsionat inovația artistică, în vreme ce reglementarea culturală și purismul au subminat de cele mai multe ori chiar societățile pe care încercau să le protejeze.
Călătorind prin Grecia antică, India lui Aśoka, China dinastiei Tang și multe alte epoci, această nouă istorie triumfală dezvăluie punctele de trecere care nu numai că au inspirat științele umaniste, dar au făcut din noi ființe umane.

„Într-o epocă intens tehnologizată și industrializată, noi, umaniștii, avem datoria de a aminti lumii care sunt lucrurile care ne-au făcut umani, spune Martin Puchner în această carte-pledoarie pentru prețuirea științelor umaniste. Tributari deopotrivă unei evoluții biologice, cât și uneia culturale, oamenii sunt specia producătoare de cultură.
Atât în formele ei elitiste, cât și în cele populare, cultura este adaptarea noastră naturală la lume. Înțelegem lumea transformând-o într-o poveste pe care o spunem mereu diferit, de la o generație la alta, dar înnodând neîncetat firele care ne leagă de trecut și proiectându-le pe cele care sperăm să ne lege de viitor.
În cel mai profund sens, cultura suntem noi, iar viitorul nostru ca indivizi și ca specie depinde de păstrarea, protejarea și înțelegerea ei." Laura Câlțea

Martin Puchner este deținătorul catedrei „Byron and Anita Wien" la Harvard University, unde predă literatură engleză și comparată. A scris numeroase cărți – multe dintre acestea distinse cu premii –, antologii și peste șaptezeci de articole și eseuri în care abordează diverse teme, de la filosofie și teatru până la literatura universală. Bestsellerul Norton Anthology of World Literature și cursurile sale HarvardX MOOC Masterpieces of World Literature (cursuri online adresate studenților din întreaga lume) acoperă patru mii de ani de literatură universală. Este membru permanent al European Academy.

Pentru a rezolva problemele secolului XXI, istoricul si profesorul John Charles Chasteen spune ca trebuie in primul rand sa ne cunoastem si sa ne intelegem trecutul comun. In volumul de fata, renumitul istoric John Charles Chasteen ofera o relatare concisa a parcursului lumii, in care exploreaza originile si persistenta lipsei de umanitate de care omenirea continua sa dea dovada fata de ea insasi, dorind sa descopere de ce a fost atat de raspandita in istoria noastra si, cel mai important, daca putem sa o depasim. Chasteen sustine ca, pentru a reusi acest lucru, trebuie sa intelegem trecutul nostru comun.

Mai mult de un mileniu, crestinii si musulmanii au trait alaturi, uneori in pace, alteori in razboi. Cand armatele crestine au cucerit Ierusalimul in 1099, au declansat cea mai cunoscuta perioada de conflict dintre cele doua religii. In functie de cine iti raspunde la intrebare, caderea orasului sfant a fost fie o legenda care sa te inspire, fie cea mai mare oroare. In Cruciatii, Dan Jones analizeaza numeroasele aspecte ale povestii mai largi, cartografiind peisajul profund uman si fara indoiala pluralist din epoca cruciadelor.

Putin a creat o societate in care omul obisnuit nu va detine niciodata controlul asupra propriei existente, in care domnesc teroarea, paranoia si saracia. Dar cum se reflecta toate astea in viata reala? Raspunsul il descoperim in Viitorul e istorie. La fel ca Hitler si Stalin inaintea lui, Vladimir Putin a promis stabilitatea pentru a-si ascunde intentia de a crea o stare de permanenta instabilitate: o societate in care omul obisnuit nu va detine niciodata controlul asupra propriei existente, in care domnesc teroare, paranoia si saracia. Dar cum se reflecta toate astea in viata reala? Raspunsul in descoperim in cartea Mashei Gessen, in destinele a patru oameni nascuti in ultimii ani ai comunismului care au legatura cu personaje-cheie din istoria recenta a Rusiei, precum Aleksei Navalnii sau Boris Nemtov. Nimic nu este romantat sau privit din perspectiva auctoriala subiectiva si, cu toate acestea, faptele relatate au un impact emotional puternic asupra cititorului.

Se desfășoară un război. Pentru independența Ucrainei și securitatea Poloniei, pentru viitorul Europei și locul libertății în cadrul ei. De asemenea, se desfășoară o luptă pentru viitorul Rusiei. Oare ne-o putem imagina fără imperialism? Oare Polonia poate exista fără libertate? Care este moștenirea Republicii Polone și care este cea a Moscovei – A Treia Romă? În această carte caut răspunsuri la aceste întrebări. Le caut în istoria vecinătății dintre Polonia și Rusia, din vremurile când încă nu existau nici măcar aceste denumiri până în momentul nostru istoric. Libertatea și despotismul nu sunt delimitate geografic. Sunt impulsuri înscrise în firea umană. Istoria creează totuși de-a lungul veacurilor și prezintă retrospectiv forma condiționărilor care permit ca libertatea să se dezvolte sau să fie înăbușită; condiționări care întăresc tehnicile despotice sau le subminează. Tocmai aceasta este una dintre posibilele istorii de reprezentare a relațiilor polono-ruse. - Andrzej Nowak

Orientul Mijlociu și Africa de Nord reprezintă o regiune în continuă schimbare. Schimbările politice și de alianțe geo-politice pot să-i surprindă până și pe analiștii experimentați. În special după Primăvara arabă, am văzut că mulți analiști de renume au fost surprinși că rezultatul revoltelor nu a fost o lume arabă mai democratică. Acest lucru poate să trădeze și o anumită coloratură ideologică pe care o revendică acești analiști. Există o tendință de a analiza lucrurile printr-o prismă eurocentristă, ba chiar mai mult, de a suprapune propriile valori pe alte culturi. (…) Lucrarea de față s-a născut tocmai din nevoia găsirii unor noi unelte de lucru prin care se poate face o analiză mai precisă a realităților lumii arabe. Aceste unelte nu trebuie văzute ca fiind menite să înlocuiască teoriile relațiilor internaționale precum realismul sau liberalismul. Ele pot oferi o cunoaștere mai aprofundată a societăților din regiune, astfel încât să facem distincția între când putem aplica și când nu teorii eurocentriste.

Este Tragedia Germaniei o lucrare de istorie revizionistă? O reorientare către „germanofilie" a unui autor care este notoriu pentru inaderenţa la orice curent interpretativ major şi comod? Categoric nici una, nici alta. Cartea acceptă întru totul lanţul de eşecuri politice, diplomatice şi militare de care însăşi Germania este responsabilă, oprindu-se în cele din urmă asupra ororilor nazismului. Nu acceptă însă canonul interpretativ dominant al istoriografiei postbelice potrivit căruia Germania ar fi avut în mod exclusiv vocaţia unui stat generator de război, totalitarism şi antisemitism. În această privinţă este poate una dintre primele iniţiative intelectuale europene care aminteşte că în istoria modernă a Germaniei au existat aceleaşi neajunsuri care s-au văzut şi la alte naţiuni europene de seamă: expansionism, militarism, rasism, democraţie neconsolidată. Nu în deficienţele structurale ar trebui căutată o explicaţie cauzală, ci pur şi simplu în înlănţuirea unor evenimente imparabile şi necontrolabile care, de la Bismarck la Hitler, duce către un deznodamânt nefericit, deci către o tragedie.

O carte-document, excelent scrisă, o copleșitoare imersiune în prima jumătate a secolului trecut, dar și o poveste cu eroi și trădători, mari lideri și soldați de rând, victorii și înfrângeri, extaz și tragedie. O relatare superbă a unor vremuri tulburi!

Rezultatul unei intense cercetări a numeroase arhive și memorii, volumul de față poate fi citit ca un roman polițist. Andrew Lownie se apleacă asupra uneia dintre cele mai spinoase probleme ale serviciilor secrete britanice din secolul al XX-lea: spionii englezi ai lui Stalin – acei tineri de familie (foarte) bună, cu studii la cele mai prestigioase instituții din Marea Britanie, care ulterior aveau să ocupe posturi înalte în sistemul politic și de securitate britanic și care, paradoxal, au ales să transmită informații secretizate către Moscova.

Ce i-a motivat? Cum de au activat atât timp, fără să fie măcar suspectați? Cine i-a coordonat? La ultima întrebare, cartea răspunde direct prin titlu. La celelalte, printr-o serie de analize și descrieri care îl vor ține pe cititor cu sufletul la gură.

Guy Burgess a fost un adevărat personaj, iubit, admirat și detestat totodată. Un idealist alcoolic, erudit și instruit, strălucit și decadent, extrovertit și ascuns, cu o viață sexuală promiscuă și excentrică. Un caracter complex, care le-a dat mare bătaie de cap contemporanilor din Marea Britanie și din Uniunea Sovietică.

„O lectură instructivă și în același timp relaxantă, care ne îmbunătățește într-un mod plăcut cunoștințele istorice. (…) Una peste alta, o plăcută călătorie în timp în Roma antica...” Osservatorio letterario

„În numeroasele emisiuni de televiziune realizate de-a lungul anilor printre ruinele Romei antice sau în alte situri datând din epoca romană, am auzit nenumărate relatări și detalii legate de viața cotidiană în perioada Romei imperiale, rămase în uitare secole de-a rândul și scoase apoi la lumină de arheologi. Au ieșit astfel la iveală indicii diverse, informații despre obiceiurile romanilor, curiozități despre viața de zi cu zi și despre regulile sociale ale unei lumi de mult dispărute… Același rezultat l-am obținut și în urma discuțiilor cu arheologii la locul săpăturilor, citind lucrările publicate de ei sau consultându-le studiile. Mi-am dat astfel seama că asemenea informații prețioase referitoare la lumea romană nu ajung aproape niciodată la oamenii obișnuiți, rămânând de cele mai multe ori «prizoniere» în publicațiile de specialitate sau chiar acolo, în siturile arheologice. Prin urmare, am încercat să le aștern în pagină ca pe niște povești.”   Alberto Angela

„Pentru a izbuti să restituie marea istorie povestită prin intermediul mai multor mici istorioare, Alberto Angela folosește în egală măsură surse antice de foarte bună calitate, cu precădere Marțial, Iuvenal și Petroniu, fără a uita acolo unde e cazul de comediile lui Plaut sau de lirica lui Catullus și Ovidiu.

Pas cu pas, din zori până târziu în noapte, el urmărește itinerarele și preocupările unui locuitor al Romei din vremea Antoninilor, descriind cu vivacitate îmbrăcămintea, distracțiile, preocupările și necazurile acestuia. Nu uită femeile sau sclavii, banchetele sau frecventarea băilor publice, spectacolele sângeroase din Colosseum.”   Zoe Petre

Între Revoluția din Februarie din 1917 și lovitura de stat bolșevică a lui Lenin din octombrie, Petrogradul (fostul Sankt Petersburg) a fost într-o continuă frământare, iar acest lucru nu s-a simțit nicăieri mai intens decât pe celebrul Nevski Prospekt. Acolo, vizitatorii străini din hoteluri, birouri și ambasade au privit haosul izbucnit în apropierea lor.

Printre martorii evenimentelor s-au numărat jurnaliști, diplomați, oameni de afaceri, bancheri, guvernante și asistente medicale. Mulți dintre ei au ținut jurnale și au redactat scrisori pe care le-au trimis acasă, de la o asistentă engleză, care supraviețuise scufundării Titanicului, la valetul de culoare al ambasadorului SUA, aflat departe de sudul său natal, și până la conducătoarea mișcării sufragetelor, Emmeline Pankhurst, care venise la Petrograd pentru a inspecta Batalionul Femeilor condus de Maria Bocikariova.

Pe baza acestui consistent material bibliografic, o mare parte nepublicat anterior, Helen Rappaport ne conduce prin tulburătoarele evenimente din 1917, pentru a înțelege Revoluția așa cum s-a desfășurat, martorii lor fiind prinși într-o veritabilă „harababură roșie”.

„O cronică vie, captivantă și bine documentată a Revoluției Ruse, văzută prin ochii unei distribuții surprinzătoare și extravagante de străini din Petrograd și minunat redată de Helen Rappaport.” SIMON SEBAG MONTEFIORE

Una dintre cele mai detaliate cercetări despre clasa conducătoare a Europei în secolele XIX–XX. Prezintă mituri și clișee care au circulat pe seama aristocrației de la Congresul de la Viena până la Bătălia de la Stalingrad și descrie transformările suferite de clasa conducătoare, pornind de la lumea mondenă a balurilor de la curte, trecând apoi la atmosfera cafenelelor și, în fine, la stilul de viață sofisticat contemporan.

Lucrarea prezintă mituri și clișee care au circulat pe seama aristocrației de la Congresul de la Viena până la Bătălia de la Stalingrad și descrie transformările suferite de clasa conducătoare, pornind de la lumea mondenă a balurilor de la curte, trecând apoi la atmosfera cafenelelor și, în fine, la stilul de viață sofisticat contemporan. Concomitent, evidențiază paradoxul caracteristic aristocrației: în timp ce a deținut puterea în societate și a dat tonul modelor culturale, această categorie socială a pierdut treptat autoritatea politică.

Scris într-un ritm alert, volumul urmărește trecutul aristocrației în țările nordice, Imperiul Austro-Ungar, Franța, Italia, Spania, Marea Britanie, Germania și Rusia, impunându-se drept lectură obligatorie pentru toți cititorii interesați de istoria europeană modernă și contemporană.

Cu o mie de ani în urmă, civilizația occidentală se desprindea anevoie din starea de anarhie provocată de căderea Imperiului Roman de Apus. Ce șanse avea această societate frustă de țărani și războinici, atât de departe de rafinamentul strălucitor al Chinei, al lumii islamice sau al Bizanțului? Aparent, nu prea multe. Și totuși, Occidentul a ajuns să cucerească lumea, a inventat civilizația tehnologică și a schimbat destinul omenirii. Lucian Boia înfățișează cauzele multiple ale unui triumf nesperat, de la închegarea unui sistem agrar până la sensurile filozofiei creștine și la mitul Progresului. Marea originalitate a modelului occidental a stat în asumarea fără reticențe a schimbării și perfecționărilor de tot felul. Începând cu primele inovații tehnologice ale Evului Mediu, trecând prin marile descoperiri geografice și prin revoluția industrială, și până la actuala globalizare, Occidentul n-a încetat să-și diversifice propriile structuri și să-și accelereze ritmul, împletind interesul și idealul, speranța si disperarea, disprețul față de ceilalți și afirmarea demnității umane. Din această dinamică și din aceste contradicții s-a născut lumea în care trăim.