Ştiinte politice

Vasile Malureanu, fost general in cadrul Serviciului Roman de Informatii, isi scrie memoriile din perspectiva unui fost ofiter, realizand un studiu despre problemele cu care s-a confruntat cultura in perioada 1964-1989. Autorul analizeaza pozitia oamenilor de arta si cultura, si nu numai, fata de comunism, in general, si fata de regimul Ceausescu, in special, si incearca sa raspunda la o serie de intrebari care framanta inca societatea romaneasca, prin prisma documentelor Securitatii, respectiv produsele informative finite.

„Care e miza mea? Am dorit să recuperez într-o manieră critică idei de stânga autohtone pentru a fundamenta curente și politici mai egalitare în spațiul românesc, dominat ideologic de curente neoliberale și neoconservatoare. Recuperarea o fac prin judecăți de valoare în stil indirect, lăsând, pe cât posibil, eroii și faptele să vorbească și nu pe mine într-un discurs avocățesc ori judecătoresc, așa cum e tentată istoriografia autohtonă. Deși tentația moralizării ori disculpării există și ea, sper că am reușit ca judecățile mele de valoare directe să fie subordonate celor indirecte. Cum stânga este asociată interesat la noi comunismului sovietic ori actualului Partid Social-Democrat, am studiat socialismul autohton de secol XIX și de la începutul secolului al XX-lea, pentru a arăta rădăcinile democratice ale socialismului. Cartea se adresează nu doar unui public academic presupus neutru, ci și celor care se revendică de la idei și moșteniri «de stânga», indiferent dacă sunt socialiști, anarhiști, social-democrați, progresiști, social-liberali, feministe, seculariști ori ecologiști.”

În lucrarea sa publicată în 2018 în Statele Unite, Madeleine Albright, prima femeie secretar de stat (perioada administrației Clinton, între 1997 și 2001), trage un semnal de alarmă privind ascensiunea populismului și chiar apariția fascismului în lume. Autoarea vorbește despre erodarea democrației liberale, despre o veritabilă criză politică și despre creșterea amenințării fascismului, nu numai în Statele Unite, ci în toată lumea. Volumul, care scoate în evidență numeroase similitudini între evenimentele din ultimii ani din Europa și ceea ce s- a întâmplat în urmă cu un secol, va fi publicat de Editura RAO în septembrie. Doamna secretar de stat. Memorii, prima carte semnată de Madeleine Albright, a apărut în România în 2008, la aceeași editură.

Traducere, note, glosar și indice de Gabriel Purghel
Cronologie și control științific Smaranda Bratu Elian
Cu o prefaţă de Gian Mario Anselmi

O carte fundamentală pentru istoria gândirii politice
Prima traducere în limba română

„Comentariile la prima decadă a lui Titus Livius sunt marea operă a florentinului despre republici, constituind împreună cu Principele, care e dedicat puterii monarhice, un diptic inseparabil. Pornind de la exemple extrase din istoria romană a lui Titus Livius, Machiavelli construiete o operă compozită și variată, în care sunt abordate diverse aspecte ale politicii și ale istoriei, plecând de la convingeri ideologice care la Machiavelli erau și aveau să rămână mereu legate de modelul republican de guvernare a statelor, al cărui prototip inegalabil era pentru el Republica romană antică. Găsim în Comentarii o știință politică de mare anvergură, care cercetează forma statului și structurile sale și pune întrebări cu privire la legile istorice ce guvernează procesele de ascensiune, criză și decădere ale organismelor politice pe o perioadă lungă de timp. În ele sunt tratate diferitele dinamici ale conviețuirii civile: rolul religiei; valorile împărtățite pe care trebuie organizată comunitatea; problema apărării libertății; raportul dintre formele constituționale și realitățile sociale, dar și războiul și politica externă, organizarea armatelor și apărarea statului.“ – GIAN MARIO ANSELMI

Pe copertă: Sandro Botticelli, Istoria Lucreţiei, 1500 (detaliu)

De ce esueaza natiunile. Originile puterii, ale prosperitatii si ale saraciei.

Politica viitorului. Tehnologia digitala si societatea

Jamie Susskind incearca sa raspunda la una dintre marile intrebari ale timpului nostru: ce transformari va produce tehnologia digitala – de la inteligenta artificiala la realitatea virtuala – in viata sociala si politica? Analizand felul in care ea va putea fi intrebuintata de stat si de marile companii de tehnologie cu scopul de a exercita controlul asupra vietii oamenilor si inspirandu-se din tezaurul multisecular al gandirii politice, Susskind ii provoaca pe cititori sa revizuiasca semnificatia unor concepte ca „democratie” si „dreptate”, „libertate” si „egalitate”, „putere” si „proprietate”.

IPOCRIZIA Facebook, Google, Amazon este povestea unui mic grup de antreprenori libertarieni care, în anii '90, au încercat să schimbe viziunea descentralizată asupra internetului. Aceştia au creat trei companii monopoliste – Facebook, Google şi Amazon – care acum hotărăsc viitorul muzicii, filmului, televiziunii, editurilor şi al noilor industrii.

Alexandru Iordache identifică, astfel, în această operă, principalele momente de cotitură din istoria țării și a serviciilor secrete menite să slujească intereselor statului român, integrează în mod armonios firul analitic și pe cel descriptiv, îngemănează biografia și prosopografia, istoria politică și cultura instituțională, analiza organizației cu cea sectorială, perspectiva diacronică cu cea sincronică, istoria militară cu cea de intelligence. Toate acestea se constituie într-o frescă bine alcătuită a agenturii secrete românești, ce înglobează o tipologie a ofițerilor, agenților, informatorilor și rețelelor informative, începând cu personalitățile celor doi lideri ai spionajului românesc, Mihail Moruzov și Eugen Cristescu, ceea ce face din această lucrare o carte capitală pentru cunoașterea istoriei serviciilor de informații românești. O operă care, mai mult decât orice, aduce un progres substanțial, tranșant la istoriografia intelligence-ului românesc.
Silviu Miloiu

”…Este un semnal de alarmă inclusiv pentru epoca pe care o trăim, plină de apeluri la ură de toate tipurile și de folosirea forței și a mijloacelor teroriste împotriva unor grupuri etnice, confesionale ori culturale.

Cei care vor parcurge volumul de față vor descoperi și alte „istorii” interesante sau mai puțin cunoscute. Am aminti aici doar interesantele pagini legate de sinuoasa relație dintre Germania hitleristă și Marea Britanie, dar și interesantul tablou privind „fascizarea Europei”. Parcurgând pagini din istoria Spaniei, a Portugaliei, a Ungariei, a Greciei și a altor state europene, inclusiv a României, cititorii se vor putea convinge astfel mai ușor despre faptul că istoria secolului XX este una complicată, cu meandre, cu momente de pactizare în fața forțelor totalitare.”

Gheorghe Onișoru

Este corectitudinea politica un dusman al libertatii de exprimare si al schimbului de idei? Sau, dimpotriva, contestand relatiile de putere dominante si normele sociale care exclud grupurile marginalizate, corectitudinea politica contribuie la crearea unei societati mai echitabile si mai drepte? Pentru unii, raspunsul este simplu: ea suprima dezbaterea libera care sta la baza democratiei, instituie diviziuni sociale artificiale si promoveaza conflictele intre diferitele grupuri care alcatuiesc o comunitate. Altii sustin ca, dimpotriva, prin crearea de norme si spatii publice care le ofera dreptul de a se exprima unor grupuri si persoane marginalizate, se largeste domeniul libertatii. Eforturile indreptate spre incluziunea sociala sunt esentiale pentru crearea unor societati diverse si sanatoase.

„Am scris această carte din patriotism. Pe la finele anilor ’80, bunul meu prieten și coleg de liceu Andrei Bodiu, a cărui pierdere prematură o regret nespus și o voi regreta toată viața, a rostit o propoziție memorabilă, care mi‑a rămas întipărită drept cea mai bună definiție a coșmarului în care ne aflam atunci: «Noi, aici, trăim cu un picior în Balcani și cu celălalt în groapă». Cumva, inconștient, cred că am vrut să‑i și arăt lui Andrei, acolo, în cer, unde se află, că lumea noastră s‑a schimbat. Că nu mai sîntem în pragul unei morți istorice. Că sîntem o națiune tînără. Că avem totuși un viitor – o viață în față. Sper că vei înțelege, cititorule, din toate povestirile de față, că le‑am scris din două motive: mai întîi, pentru că eu cred cu tărie că vom fi în stare să croim în cele din urmă și un adevărat «studiu de fezabilitate» pentru calea de a ieși, ca neam, din «tărîmurile de frontieră», și apoi pentru că, așa cum arată titlul, eu cred în mîntuire.” (Marius Oprea)

Scopul lucrării de față este să contribuie la înțelegerea etapei în care se află regimul politic din România, dar și din câteva țări vecine: Ungaria, Turcia, Republica Moldova, Federația Rusă. Ce au în comun toate aceste țări? După aproape treizeci de ani de la căderea regimurilor comuniste, asistăm la o așa-numită „de-democratizare”, la un recul al instituțiilor democratice și la utilizarea legitimității democratice în scopul consolidării unor regimuri din ce în ce mai puțin pluraliste, chiar autoritare.

Autorii nu forțează comparații, nu inventează false similitudini. Ei prezintă câteva studii de caz care, cu toată specificitatea fiecărei țări, surprind criza generală a modelului democratic. Sistemele politice din democrațiile occidentale, chiar valabilitatea modelului au fost puse sub semnul întrebării după marea criză economică din 2008- 2010.

Semnatarii acestor texte, experți, cercetători și profesori din România, Turcia, Italia, Republica Moldova, nu emit nicio pretenție de exhaustivitate, nici nu propun o paradigmă unică, ci oferă o serie de informații, elemente explicative și ipoteze care pot clarifica tabloul general al procesului „de-democratizarii” din regiune.

Autorii își propun să contribuie, în acest fel, la dezbaterea publică din România pe aceste teme atât de actuale.

Razbunarea geografiei. Ce ne spune harta despre conflictele viitoare si lupta impotriva destinului

Pentru a intelege evenimentele actuale – conflicte religioase, razboaie, instabilitate politica –, e de ajuns sa aruncam o privire asupra hartii, spune Robert D. Kaplan. Autorul readuce la viata teoriile unor cunoscuti geopoliticieni, sustinand ca harta este cea care ofera primele indicii pentru a discerne o logica istorica legata de ce are sa urmeze si aplicand in mod stralucit aceste idei la crizele din Europa, Rusia, China, subcontinentul indian, Turcia, Iran si Orientul Mijlociu arab. 

La 8 noiembrie 2016, magnatul Donald Trump a castigat presedintia Statelor Unite ale Americii. Daniel Estulin sustine ca nimic nu a fost intamplator si ca, in spatele acestei alegeri, se ascund multe interese. Cum a ajuns America aici? A fost un eveniment cu adevarat democratic? Mai presus de toate, ce interese au stat la baza alegerii lui Trump? Cu statutul sau privilegiat de ex-spion rus, Daniel Estulin abordeaza numeroase aspecte ale procesului indelungat in urma caruia Donald Trump a devenit presedinte, oferind o analiza a faptelor din culise, aducand in prim-plan actorii, guvernele, companiile si institutiile implicate in alegerea sa, precum si castigul pe care acestea urmaresc sa-l obtina.

Daniel Estulin este jurnalist de investigatii, cercetator, scriitor, orator apreciat, analist politic. El a tinut in fata Parlamentului European doua discursuri despre Grupul Bilderberg si criza monetara internationala. Este autorul a 15 carti, dintre care Clubul Bilderberg. Conducerea secreta a lumii, un bestseller international, Stapanii din umbra si TransEvolutia. Apropiata era a deconstructiei umane au fost publicate de Editura Meteor Publishing.

Traducere de Nina Façon, revăzută și adnotată de Monica Fekete
Prefață de Gian Mario Anselmi
Cronologie de Smaranda Bratu Elian

Lucrarea lui Machiavelli, adevărată piatră de hotar ce marchează întemeierea teoriei politice moderne, este rezultatul asimilării de către ilustrul florentin a unei seculare cugetări asupra istoriei, dar mai ales al experienţei sale politice şi diplomatice nemijlocite, în calitate de cancelar al Republicii Florentine. Ambele l-au condus spre o nouă şi revoluţionară gândire a fenomenului politic: ea pleacă de la analiza realităţii de fapt şi de la o antropologie desublimată, prin care Machiavelli trece peste pragul epocii sale şi păşeşte în modernitate.
Această carte, iubită şi totodată hulită de suverani, jurişti şi filozofi, a influenţat covârşitor gândirea politică modernă, păstrându-şi actualitatea şi, deopotrivă, caracterul neliniştitor.

Discreditarea expertilor si campania impotriva cunoasterii traditionale

Cu o prefaţă a autorului la ediţia românească
Traducere de Doru Căstăian

Cine a spus prima dată că politica este arta compromisului? Alin Fumurescu pornește de la această întrebare pentru a scrie prima istorie conceptuală a noțiunii. Îmbinând analiza istorică cu o cercetare amănunțită despre utilizarea termenului în textele canonice ale filozofiei politice, din Antichitate și Evul Mediu până în secolul al XVIII-lea, volumul investighează de ce ideea de a face un compromis este conotată pozitiv sau negativ în două mari culturi: cea britanică, respectiv cea franceză. O mai bună înțelegere a noțiunii de compromis și a sensului ei în istorie ne ajută să vedem mai bine ce înseamnă cu adevărat reprezentarea politică și care ar trebui să fie relația dintre oameni și spațiul politicii. Amplu documentată și scrisă cu multă limpezime, cartea lui Alin Fumurescu este o resursă valoroasă atât pentru filozoful politic sau pentru istoricul ideilor, cât şi pentru nespecialistul dornic să se înarmeze intelectual pentru spațiul atât de divers şi tensionat al lumii de azi.

Ca un hot ziua in amiaza mare. Puterea in epoca postumanitatii

Asa cum functioneaza astazi, ideologia pare exact opusul ei, o critica radicala a utopiilor ideologice. Ideologia dominanta acum nu e o viziune pozitiva a vreunui viitor utopic, ci o resemnare cinica, o accep­tare a modului in care lumea e de fapt, insotita de un avertisment ca, daca vrem s-o schimbam prea mult, va urma doar o oroare totalitara. Orice viziune a unei alte lumi e respinsa drept ideologie. Alain Badiou a formulat asta intr-un mod precis si minunat: astazi, principala functie a cenzurii ideologice nu e de a zdrobi rezistenta concreta – asta e treaba aparatelor represive ale statului –, ci de a zdrobi speranta, de a denunta imediat orice proiect critic drept deschizator al unui drum la capatul caruia se afla ceva de felul unui gulag. - Slavoj Zizek

„Mill reprezinta in lumea anglo-americana ceea ce este Nietzsche pentru traditia continental-europeana: apogeul «modernitatii». Nu este de mirare ca eseul Despre libertate e atat de relevant, atat de rezistent in contemporaneitatea lui.“ (Gertrude Himmelfarb)

După prăbușirea regimurilor comuniste de tip sovietic, lumea a fost dramatic influențată de SUA, noua superputere, iar sistemul internațional a intrat în epoca unipolarității. Vechii jucători, regrupați, duc o altfel de politică expansionistă, cu arme noi, conectate la o eră digitală ofertantă. Volumul analizează tocmai acele procese, clivaje și conflicte care au dus la războaie culturale, civile, religioase sau armate. Războaiele prezentului sînt nonideologice sau de tip fundamentalist, economic, (pseudo)izolaționist și nu se vor mai încheia cu împărțiri teritoriale sau tratate de pace. Miza viitorului nu va mai fi legată de cea mai puternică economie sau de cel mai mare buget militar, ci de cine va reuși să-și impună pe plan internațional regulile și valorile, de principiul autodeterminării statelor, bazat pe liberul schimb, pe democrație și pe controlul armamentului. Bazîndu-se pe lecțiile trecutului, temele discutate aici sînt necesare unei bune înțelegeri a lumii actuale, oferind totodată o pregătire pentru șocurile și surprizele viitorului.

In a doua jumatate a secolului XX, Germania a devenit puterea politica si economica dominanta in Europa si arbitrul tuturor deciziilor importante ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, Uniunea Europeana condusa de Germania este organizata de o asa maniera incat sa apere interesele nationale ale acestei tari. Germania isi exercita puterea cu scopul de a proteja economia germana si de a-i permite sa joace un rol influent in lume. Dincolo de acestea, nu exista nicio viziune sau vreun scop ascunse.

In cartea de fata, fostul ambasador britanic la Berlin, Paul Lever, ne ofera o prezentare aprofundata si unica a Germaniei moderne. Acesta arata felul in care istoria tarii i-a influentat structurile economice si politice actuale si furnizeaza perspective importante asupra probabilelor provocari si alegeri viitoare, in special in contextul crizei refugiatilor din 2015, in urma careia Germania a oferit gazduire pentru mai mult de un milion de imigranti.

Avand in vedere ca Marea Britanie se pregateste sa paraseasca Uniunea Europeana, aceasta carte este o lectura esentiala care sugereaza forma viitoare a unei Europe dominate de Germania.

PAUL LEVER a fost ambasadorul Marii Britanii in Germania intre anii 1997-2003. La inceputul carierei sale diplomatice s-a specializat in probleme de securitate politica si economica europeana.
A lucrat la NATO, la Comisia Europeana, ca presedinte al Joint Intelligence Committee – JIC (Comisia Mixta pentru Serviciile de Informatii) si ca director economic din partea Uniunii Europene la Ministerul Afacerilor Externe al Marii Britanii.
Intre 2004 si 2010 a fost presedinte al Royal United Services Institute (Institutul Regal al Serviciilor Unite).

„Oportuna si edificatoare, cartea lui Paul Lever ne spune de ce Germania este vitala pentru Europa si de ce Europa este atat de importanta pentru Germania. - Peter Mandelson, om politic britanic, fost Comisar European pentru Comert (2004-2008)

Intuitiile lui Paul Lever nu pot fi ignorate de politicienii, diplomatii si negociatorii care vor fi insarcinati cu trasarea viitorului nostru, dar si al Uniunii Europene, in urmatorii ani. - Gisela Stuart, fost parlamentar britanic

In acest raport facut la rece, patrunzator si foarte detaliat despre Germania in Europa, un fost ambasador britanic analizeaza ascensiunea si dominatia Berlinului. Fara temeri sau iluzii, Paul Lever este nemilos de clar in privinta declinului influentei franceze in UE, lasand Germania doamnei Angela Merkel sa controleze intru totul o Uniune ale carei structuri le reflecta aproape fidel pe acelea ale Germaniei insesi. «Uniunea Europeana inseamna Germania, scrisa cu majuscule.» insa Paul Lever, increzator in democratia germana, este de parere ca aceasta putere nu va fi intrebuintata gresit, cu atat mai putin pentru ca Germania nu ar avea o idee clara despre felul in care ar trebui sa se dezvolte UE. Europa ii convine doamnei Merkel asa cum este acum, iar Lever – facand opinie separata fata de pesimismul si nelinistea din prezent – anticipeaza ca peste douazeci de ani Uniunea Europeana nu va fi radical diferita. - Neal Ascherson , scriitor si jurnalist scotian