Literatură

Sub impresia unor zile obișnuite de vară prin peisajele idilice din Italia însorită, naratoarea se lasă absorbită de tot ce o înconjoară: valurile care se sparg pe plajă, apa limpede, seratele cu prieteni, povești, sau doar detalii din viețile altora. Cu sensibilitate și un deosebit simț al observației, devorează toate spațiile din jurul său, se lasă purtată în vârtejul vieții ce pulsează în stradă, printre umbrele binefăcătoare ale celor din jur. Un freamăt intim, din care se desprind adevărate lecții de viață, care aduc pace în suflet.

Brigăzile Fantomă sunt Forțele Speciale, parte din Forțele Coloniale de Apărare, un regiment de elită, creat cu ajutorul ADN-ului morților care capătă astfel o nouă viață. Ei sunt transformați în soldații perfecți, trimiși în cele mai dificile misiuni. Sunt tineri, rapizi și puternici și nu au niciun fel de sentimente sau regrete omenești.

Copilăria, tinerețea și senectutea sînt cele trei borne pe care este construit bildungsromanul Norei Iuga, povestea unei vieți ce a gravitat mereu în jurul Hermannstadtului, orașul nespuselor bucurii, dar și al marilor tristeți. Aici începe povestea fetiței Nora, în interbelic, cu prieteni și jocuri, cu lecții la școala Ursulinelor și sași care își păstrează tradițiile cu strictețe și, mai ales, cu Jovis, calul alb din vitrina lui Schuster ce i-a însoțit gîndurile toată viața. Tot aici revine mai tîrziu ca tînără profesoară la o școală cu predare în limba germană în timpul regimului comunist și devine feblețea elevilor, ceea ce o ajută să treacă peste toate neajunsurile epocii...

Într-un apartament din Bruxelles, bărbații stau pe balcon la un pahar, femeile discută în bucătărie și copiii se joacă − un cadru casnic cât se poate de banal. Se pare totuși că Mircea are o relație nesănătoasă cu băutura, iar Mihai, un fost alcoolic ieșit la liman, primește sarcina de a-l face din nou bine. Motivat inițial de bani, el concepe un plan de bătaie, care va depăși repede simplele plimbări și exerciții fizice și va ținti spre cauza profundă a problemei. Mihai vorbește mult, dar știe și să tacă și se mândrește cu faptul că este un observator atent și nu uită nimic....

Metamorfoza lui Michel are loc în urma unei boli cumplite, care i-a dezvăluit cât de valoroasă este viața. În lupta împotriva corpului său, a slăbiciunii sale, el își descoperă dorința de a trăi din plin și își concepe propria renaștere, prin forța voinței. Ca și în alte opere ale lui Gide, care se inspiră din propria sa biografie, povestea lui Michel este aceea a unei rupturi între educația protestantă pe care acesta a primit-o, moralitatea rigidă la care a fost supus și descoperirea vieții, în ce are ea mai profund, mai frust. Aici se cască o prăpastie între datorie și integritate morală, și dorința de celebrare a sinelui și a propriei voințe. Se produce clasica dihotomie între simțire și gândire, între natură și cultură. De aici, tragedia care nu poate fi evitată și sentimentul de inutilitate a libertății dobândite. Individualismul este un element esențial în romanele lui Gide. Mânați de dorința lor acerbă de a fi libere de restricții, personajele încearcă să îndepărteze toate barierele care le îngrădesc libertatea. În Imoralistul asistăm la triumful deplin al individualismului.

Un controlor de tren pe ruta Focșani-Panciu… Un tăietor de lemne din industria forestieră din Finlanda… Destinele lor se încrucișează pe Facebook și Skype. Ciocnind virtual pahar după pahar, fiecare visează pătimaș la fericirea sau nefericirea celuilalt. Gelu se află pe culmile disperării în România. În plin proces de divorț cu patroana unui salon de cosmetică, disprețuit de toți pentru slujba lui modestă, pleacă în Finlanda să descopere rețeta fericirii prietenului său virtual. Se întoarce de acolo dezamăgit în urma unor experiențe și aventuri traumatizante. Onni duce aparent liniștit o viață fără de probleme în țara celor mai fericiți oameni. Tentat de culoarea locală, îi întoarce vizita prietenului său și se avântă inconștient și entuziast în vibranta societate de tranziție a orașului de pe malul Milcovului. Aici află că nefericirile prietenului său se pot metamorfoza în împliniri neașteptate. La întoarcere, va lua cu el în Finlanda nu numai aromele de mici și țuică ale Crăciunului românesc, dar și un cadou otrăvit din țara nefericiților urmași ai lui Dracula. Un roman despre mentalități și conexiuni interculturale într-o Europă fără granițe, despre prietenie, dragoste și diferențe, toate adunate într-un fir narativ care leagă înghețatul nord arctic finlandez de vâlvătaia pasiunilor românești.

Dacă textul lui Godwin a fost un răspuns literar la întrebările filozofice aduse de dezvoltarea științifică a perioadei – undeva la expierea scolasticii, la intersecția dintre noua geografie a pământului și non plures mundi sunt – sau într-adevăr a fost programul spațial al englezilor din anii 1600, dacă prin asta se înțelege că „născocirea unei lumi pe Lună a fost poate un răspuns la o lume schimbată, o lume cu susul în jos, în care sistemele ierarhice, autoritatea, religia și sexul, precum și mișcările corpurilor cerești erau puse sub semnul întrebării” rămâne în mare parte o întrebare cu final incert, la fel ca și gloria pe care o căuta Domingo Gonsales. Toma Sava

Un thriller în care granița dintre realitate și reflexia propriilor noastre spaime e aproape invizibilă. Un necunoscut pare s-o pândească de pe trotuarul de vizavi, din apartamentul de alături, care ar trebui să fie gol, se aud discuții aprinse, iar electricianul se comportă suspect. I se spune că soțul ei, mort de mult, a aranjat să fie dusă la un azil de lux. Ajunsă acolo, la reședința din mijlocul unei păduri, totul devine și mai straniu. Cât din ce se întâmplă este real și cât e rodul spaimelor unei bătrâne care a trăit zeci de ani singură?

Ana, Fat-Frumos este o reinterpretare in cheie queer-feminista dupa basmul '' Ileana Simziana'' cules de Petre Ispirescu. Povestea ilustrată de Alex Horghidan și scrisă de Elena Aerim, urmărește aventurile Anei, Făt-Frumos, cu al său suflet de voinică și cu a sa inimă de fecior viteaz. Din poveste nu lipsesc nici clarvăzătorii Cai, nici ciufuliții Zmei – și mumele lor –, și nici frumoasa Simziana cu cosițe de aur.

Deşi pentru posteritate Constantin Negruzzi a rămas, înainte de orice, ca autorul prim şi cel mai realizat de nuvelă istorică, el este în realitate mult mai mult. Stilul narativ şi structura marcat modernă a povestirii, vădite chiar în nuvelistica de tinereţe, nu au influenţat puţin evoluţia literaturii române din secolul romantic în care apar germenii realismului critic. Ca atitudine de gândire şi armă împotriva iluziilor, ironia subţire a acestui scriitor, recuperatorie psihic şi moral, se recunoaşte în toată literatura română de după el, ca şi moralismul foarte accentuat. - Elvira Sorohan

Holly Gibney, unul dintre cele mai captivante personaje create de către Stephen King, se reîntoarce în acest thriller pentru a rezolva misterul înfiorător al mai multor dispariții dintr-un orășel american.

Epoca mașinilor tocmai a început, dar veacul magiei refuză să piară... Nordul se pregătește să invadeze din nou Englia, iar Leo dan Brock luptă să câștige faima și victoria în lupta împotriva năvălitorilor. Din păcate, nestatornicul prinț Orso, fiul regelui Jezal, se pricepe să dezamăgească, nu să-și respecte promisiunile.

Cu sânge roșu, dar cu o putere mai periculoasă decât oricare alta deținută de vreun argintiu, aceea de a controla fulgerul, Mare a devenit o armă pe care Curtea Regală încearcă să o controleze. Însă, când scapă de Maven, prințul și iubitul care a trădat-o, descoperă că nu e nici pe departe singură.

Soldatul William Mandella este trimis în spațiu pentru a lupta într-un război în care nu crede și care pare interminabil. Tot ce trebuie să facă pentru a se întoarce acasă este să supraviețuiască și să-și facă datoria față de Pământ. Dar întoarcerea „acasă“ se va dovedi și mai dificilă decât lupta. Dilatarea timpului cauzată de călătoriile cu viteza luminii a făcut ca Mandella să îmbătrânească doar luni, pe când pe Pământ s-au scurs secole de la plecarea lui…

În ziua în care a împlinit 75 de ani, John Perry a făcut două lucruri. Mai întâi, a vizitat mormântul soției, apoi s-a înrolat în armată. Vestea bună este că oamenii au cucerit, în sfârșit, stelele. Vestea proastă este că planetele potrivite pentru a fi locuite sunt puține, iar rasele de extratereștri cu care ne luptăm pentru ele sunt numeroase. Așa că luptăm. Pentru a apăra Pământul și pentru a cuceri noi teritorii în spațiu. Departe de casă, războiul continuă de zeci de ani și Forțele Coloniale de Apărare caută întotdeauna noi recruți.

Un vizitator intră într-un magazin de antichități, lasă un aparat-capcană și se face nevăzut. Poliția află pericolul, numai că unul dintre angajați ia casetofonul la petrecerea de Anul Nou. Autoritățile au câteva ore să descopere bomba. Începe o cursă nebună pentru viață. Misiunea trebuie să aibă succes. Cum se sfârșeste goana pentru viață?

Emoționanta poveste de dragoste dintre Gala și Salvador Dalí ‒ un cuplu care a depășit toate obstacolele și a decis să trăiască doar pentru iubire și artă. Spania, 1929: Gala își însoțește soțul, poetul Paul Éluard, în orașul pescăresc Cadaqués, unde dorește să cunoască un tânăr artist pe nume Salvador, care urmează să expună în curând la Paris. Dalí, cu zece ani mai mic, o fascinează prin comportamentul lui neconvențional. Pictorul îi deschide ochii asupra lumii lui artistice, deși el însuși ajunge să nu mai aibă ochi decât pentru ea. Iubirea care înmugurește între cei doi nu trece neobservată de Paul, iar acesta îi cere lui Gala să ia o decizie. Cu inima grea, ea hotărăște să se întoarcă la Paris cu soțul și cu fiica sa, dar nu-l poate da uitării pe Salvador.

Trădată și îndurerată, Mare este hotărâtă să distrugă o dată pentru totdeauna regatul Norta și pe Maven, pentru a asigura libertatea oștirii roșiilor și a tuturor celor ca ea. Dar nicio bătălie nu se câștigă singură, așa că Mare va trebui să se alieze cu cel care i-a frânt inima. Puternicii prieteni argintii ai lui Cal și Garda Stacojie se vor dovedi esențiali în lupta care o așteaptă.

Ultimii supraviețuitori ai Pământului au scăpat cu greu din lumea lor muribundă și caută supraviețuirea printre stele. Pe urmele unor strămoși îndepărtați, descoperă o adevărată comoară: o planetă terraformată, pregătită pentru ei. Dar în timpul care se scurge până să ajungă la destinație, planeta a fost ocupată, iar refugiul paradiziac a devenit un coșmar.

Acum fără puteri și bântuită de greșelile fatale pe care le-a făcut, Mare Barrow e prizonieră. Trăiește din mila unui băiat pe care l-a iubit cândva, dar care i-a răspuns numai cu minciuni și trădări. Ajuns rege, Maven complică plasa de păianjen țesută de răposata lui mamă și încearcă să păstreze controlul asupra întregului regat. Roșiii continuă să recruteze și se pregătesc tot mai intens pentru război. În mijlocul lor, Cal, prințul exilat, va face totul pentru a recupera tronul și inima lui Mare. Toată lumea pare la un pas să explodeze.

În toamna anului 1919, la Paris, tânăra americană Sylvia Beach, inspirată de Adrienne Monnier, prietena și ulterior companioana ei, deschide o mică librărie de limbă engleză numită Shakespeare and Company, fără să-și închipuie cât de important avea să devină gestul ei pentru istoria literaturii, dar și pentru propria viață. La Shakespeare and Company îi întâmpină pe cei mai mari scriitori ai zilei, Ezra Pound, F. Scott Fitzgerald, Ernest Hemingway, dar și pe mulți artiști, filozofi și compozitori care ajung să îndrăgească exploziva comunitate cosmopolită din jurul librăriei. Dar cel pe care Sylvia îl așteaptă mai cu seamă este James Joyce. Scriitorul irlandez nu va întârzia să-i treacă pragul, iar pe cei doi îi va lega o prietenie tumultoasă, țesută în jurul unui imperativ: publicarea controversatului roman „Ulise”. Când „Ulise” este interzis în America și Anglia, fragmentele apărute în reviste fiind etichetate drept pornografie, Sylvia decide, asumându-și toate riscurile, să-l publice ea însăși sub egida librăriei Shakespeare and Company, convinsă fiind că este o capodoperă. Shakespeare and Company, casa generației pierdute, ecranul pe care se proiectează marile prietenii literare ale secolului XX, dar și micile furtuni existențiale ale protagoniștilor, este rodul convingerii Sylviei Beach că literatura trebuie să fie neîngrădită și accesibilă. Romanul oferă o perspectivă seducătoare asupra istoriei unei librării iconice și a fascinantei sale fondatoare.

Pentru tânăra Hadley Sullivan, această zi pare să fie una dintre cele mai rele de până acum… Tocmai a pierdut avionul, este blocată în aeroportul JFK din New York și e pe cale să întârzie la nunta propriului tată, care se căsătorește pentru a doua oară, la Londra, cu o femeie pe care n-a văzut-o în viața ei. Apoi, așteptând să se îmbarce în următorul avion, îl întâlnește pe Oliver. E britanic. Și e foarte drăguț. Și o va însoți în noul ei zbor. Călătoria de-o noapte trece cât ai clipi, iar Hadley și Oliver se pierd unul de altul în aglomerația din aeroport, la sosire. Îi va aduce oare soarta din nou împreună? Desfășurată pe parcursul a douăzeci și patru de ore, povestea lui Hadley și a lui Oliver ne vorbește despre relațiile de familie, despre a doua șansă și despre dragostea la prima vedere.

Când Genevieve West, altădată cunoscută drept o „fată rea”, se întoarce acasă pentru a participa la înmormântarea mamei sale, e hotărâtă să se țină departe de fostul ei iubit, Evan Hartley. Relația lor a fost plină de suișuri și coborâșuri. Și de pasiune. Al naibii de multă pasiune… pe care Genevieve se străduiește din răsputeri să o uite.

„Gabriel Macsim ar fi trebuit să fie, azi, la al doilea volum și să se bucure de o recunoaștere pe măsură, dar viața și pandemia au decis altfel. Păcat. E un prozator complet, insolit, neiertător, curios, surprinzător, care intrigă, seduce și pune probleme. Lumea lui e una privită la microscop, până la ultima celulă, până își pierde umanitatea, doar că nu știm niciodată cine e cel care privește. Abia la sfârșitul cărții simți că e vorba de un extraterestru. Altă explicație nu poate fi.” (Florin Iaru)

„Stranietatea dă farmecul povestirilor lui Gabriel Macsim, un prozator cu o preferință evidentă pentru întâmplări, situații și cazuri neobișnuite, la limita paranormalului cu fantezia. Uneori întunecate, cu implicații metafizice, parabolele și scenariile imaginate de Gabriel Macsim au un aftertaste prelung și neliniștitor. Mai ales proza titulară, un Blade Runner ortodoxist, distopie religioasă hi-tech, în care ecumenismul pansexual se refugiază, la propriu și la figurat, într-un stil de viață primordial, departe de catedralismul virtual, pentru a prezerva umanitatea de combo-ul religiei mercantile cu tehnologia hipnotică.” (Marius Chivu)

„Mai erau apoi portretele de familie. Cele ale strămoşilor morţi de mult, la care se uita cu atenţie, de parcă aşa putea să-i cunoască, dar mai ales ca să observe linia şi culorile. Însă portretul bunicii Pulcheria din casa de la Hoiseşti, care o înfăţişa în plină frumuseţe şi tinereţe, l-a făcut să simtă că nu e suficient să vezi cu ochii. Că mai este ceva. Femeia bătrână, cu trăsături aspre şi severe, nu avea nimic din dulceaţa chipului pictat, care semăna mai degrabă cu mama. Dar mamei îi lipsea sclipirea din ochi, iar bunica Pulcheria n-o mai avea de mult. Unde dispăruse luminiţa aceea? Oare tabloul e o minciună? Sau poate ăsta e rolul unui tablou, să păstreze sclipirile de suflet care dispar. Astea erau lucruri prea complicate, pe care Toto le simţea mai degrabă decât le gândea.

Mai târziu, criticii au observat că Theodor Pallady arareori pictează ochii femeilor, preferând să-i sugereze prin câteva tuşe. Poate că totul a pornit în faţa portretului care arăta o imagine de mult trecută, o privire de o clipă. Acolo, neştiută încă şi neclară, s-a născut în el dorinţa de a picta permanenţe, şi nu clipe.”

S-a întors. Acum doi ani, a plecat pe neașteptate la o școală cu internat. Și de-atunci n-a mai vorbit cu mine. Înainte, când locuiam în aceeași casă, obișnuia ca în timpul zilei să mă ignore, iar noaptea, ca să mă scoată din minți, îmi lăsa ușa dormitorului ei întredeschisă. Eram un prost atunci, dar acum sunt hotărât să câștig acest joc cu propriile-i arme.

Hannah Cho și-a plănuit în amănunt următoarele douăsprezece luni. Va petrece o vară perfectă alături de iubitul ei, Nate, iar apoi se va distra în ultimul an de liceu, împreună cu prietenii ei. Dar Nate face același lucru pe care, aparent, îl fac toți oamenii din viața fetei: o părăsește. Motivul? Ei doi nu au nimic în comun.

Dupa ce s-au luptat cu imposibilul, Zélie si Amari au reusit sa readuca magia in tinutul Orisha. Insa ritualul a fost mult mai puternic decat si-au inchipuit, iar acum nu doar majii si-au recapatat abilitatile, ci si nobilii cu descendenta magica.

Selecție, traducere din portugheză, prefață și note de Dinu Flămând

În 70 de cronici mai intimiste decât marile sale construcții romanești, deghizate sub caracterizarea sarcastică de „chestiuni alimentare“, Lobo Antunes abordează o vastă diversitate de teme precum copilăria, familia, iubirea, moartea, războiul colonial, fragmente caleidoscopice dintr-o viață dedicată literaturii legate de travaliul scriitorului sau de prietenie, ce condensează un univers individual ardent, plin de melancolie, și se constituie într-un adevărat exercițiu de deziluzionare, în care emoția este frustă, neornamentată, aproape dureroasă.

„Scriitura antuniană, atât de aparte, este adesea socotită simfonică. Dar epitetul este slab. Ar trebui să ne imaginăm o simfonie în care să putem auzi în același timp sunetul distinct al fiecărui instrument, gândurile muzicienilor și emoțiile dirijorului! [...] Acesta este Lobo Antunes: unul dintre cei mai mari scriitori contemporani, un romancier prodigios, muzical și febril, de o exigență teribilă, ale cărui cronici – orice ar spune el – poartă de asemenea marca imensului său talent.“ — Le Monde

Pe Bruno l-ați mai citit, în sute de editoriale igloo, crâncene sau vesele, și-i recunoașteți stilul frust și alert, gustul pentru ironie și ludic. Aceeași expresivitate sprintenă, aceleași idei tăioase străbat și noua sa carte, filtrate acum prin exercițiul ficțiunii. Volumul cuprinde 10 povestiri cu grad variabil de plauzibilitate, cu personaje și imagini memorabile. 10 povestiri bizare despre lâncezeala în propriile mărunte infernuri ale vieții de zi cu zi. Cu ilustrații de Zamfira Andreșoiu.