Literatură

Meredith Maggs n-a iesit din casa de 1 214 zile. Dar insista ca nu este singura. Are un motan pe nume Fred. Prietena ei Sadie o viziteaza ori de cate ori poate. Are un grup de sprijin online. Are drept companie puzzle-urile, retetele preferate, poemele indragitei Emily Dickinson, internetul, pe curierul care ii aduce cumparaturile, dar si amintirile ei inselatoare. Insa ceva este pe cale sa se schimbe. Mai intai, apar pe neasteptate in viata ei doi prieteni noi, Tom si Celeste. Apoi, si sora ei, cu care nu a mai vorbit de ani intregi. Deodata, casa ei ingrijita si pusa la punct nu mai e refugiul unde se ascundea. Fie ca lui Meredith ii place sau nu, lumea incepe sa vina la usa ei...

1986. Adrien, Etienne si Nina s-au cunoscut in clasa a cincea. Se imprietenesc rapid si o promisiune ii uneste: sa paraseasca provincia lor pentru a trai la Paris si sa nu se mai desparta niciodata. 2017. O masina este descoperita pe fundul unui lac din catunul in care au copilarit. Virginie, o jurnalista cu un trecut enigmatic, acopera evenimentul. Incetul cu incetul, ea dezvaluie legaturile extraordinare care ii unesc pe acesti trei prieteni din copilarie. Ce au devenit? Care este legura dintre aceata epava si prietenia lor?

Florence Day, ghostwriter-ul uneia dintre cele mai prolifice autoare de romane de dragoste din industria de gen, are o mare problema: dupa despartirea traumatica de iubitul ei, nu mai crede in dragoste. Da, romantismul e ca si mort pentru ea.

A refuzat sa isi piarda speranta. A avut curajul sa se indragosteasca Bazat pe o poveste adevarata, acest roman tulburator, dar plin de speranta, arata ca dragostea se poate infiripa oriunde si poate invinge orice obstacol. Cartea lui Ellie Midwood va va reda increderea in umanitate si va va face sa va pastrati speranta chiar si in clipele ce par complet deznadajduite. Anul 1942. Helena coboara din trenul de vite pe rampa inghetata de la Auschwitz. Are douazeci si patru de ore ca sa supravietuiasca. Pentru ca este programata sa mearga a doua zi la camera de gazare, nici macar nu i se tatueaza un numar de detinut. In timp ce ninsoarea cade in jurul ei, Helena tremura din toate incheieturile, de frig si de frica, stiind ca a fost condamnata la moarte fara sa aiba nici o vina, fara sa fi comis nici o crima. Cand un ofiter SS vine la ea si o trage din multime, impreuna cu alte cateva femei, Helena se teme de ce e mai rau. Dar barbatul le informeaza ca este ziua unuia dintre gardieni si le ordona sa cante si sa danseze, ca sa intretina atmosfera. In cazarma SS, aerul este sufocant, incarcat de fumul gros de tigara si de conversatiile zgomotoase. Dupa ce canta in cinstea sarbatoritului, Franz, acesta vine la ea si ii da o felie de tort pe un servetel - prima oara dupa zile intregi cand tanara primeste ceva de mancare. Gardianul ordona pe loc ca viata Helenei sa fie crutata, schimbandu-i astfel pentru totdeauna soarta.

Un lup mort. O vanzare de droguri care a mers prost. O asasina cu abilitati iesite din comun. Hannah Wester, o politista intre doua varste din indepartatul orasel nordic Haparanda, din Suedia, se afla pe marginea prapastiei.Cand sunt gasite ramasite umane in stomacul unui lup mort, Hannah stie ca vara aceasta n-o sa fie la fel ca oricare alta. Cercetarile stabilesc in scurt timp o legatura intre aceste ramasite si o scena sangeroasa petrecuta peste granita, in Finlanda, intre doua grupuri de traficanti de droguri. Dar cum a sfarsit victima in padure, in vecinatatea orasului Haparanda? Si unde au disparut drogurile si banii?

Vaduva rosie este, cu siguranta, un thriller de spionaj inteligent si fascinant. Un roman despre loialitate si despre sacrificiile facute pentru a-i salva pe cei pe care ii iubesti. De la prima pana la ultima pagina, povestea e plina de tensiune si realism. Tensiune, pentru ca personajele ies din tiparul obisnuit. Intre cele doua personaje principale - ambele femei - se leaga o prietenie, dar si o competitie. Un joc de-a soarecele si pisica, in care surprizele curg lant. Realism, pentru ca Alma Katsu stie sa scrie. Ca fost angajat al serviciilor de intelligence din Statele Unite, timp de peste 30 de ani, ea stie exact ce inseamna dramatismul situatiilor incordate, necunoscutul, minciuna, tradarile si cursa contracronometru pentru aflarea adevarului. Si nu doar ca stie lucrurile acestea, ci le si asterne bine pe hartie.

Cand antrenoarea Sienna Lane il descopera pe iubitul ei, Jax Deneris, in pat cu propria-i sora, are senzatia ca ii fuge pamantul de sub picioare. In mai putin de cinci minute, se trezeste fara adapost, fara prieteni si fara familie. Jurand sa nu il lase pe Jax nepedepsit, Sienna ticluieste rapid un plan de razbunare care il va lovi pe infidel acolo unde il doare cel mai mult – in ringul de MMA.

O colectie de proze foarte scurte din literatura chineza contemporana, in care, in stilul minimalist-misterios caracteristic scriiturii chineze, sunt povestite intamplari mundane unele dintre ele cu o nota realista, altele, surprinzand prin elementul de neobisnuit. Toate aceste mici bijuterii, fragmente de viata ori creatii frizand fantasticul, reflecta imaginea societatii chineze - pe care suntem invitati s-o cunoastem si s-o intelegem.

Un episod mai putin cunoscut din Al Doilea Razboi Mondial, despre un pui de elefant si tanara sa ingrijitoare Inspirat dintr-un fapt real, romanul spune povestea duioasa si teribila a lui Hettie Quin, o tanara ingrijitoare la gradina zoologica din Belfast, si a elefantului Violet, in varsta de trei ani, adus de curand in oras. Dupa pierderea recenta a surorii sale mai mari si abandonarea de catre tatal ei, Hettie isi gaseste linistea si echilibrul in grija pe care o poarta puiului de elefant si in munca alaturi de colegii sai. Intr-o seara din aprilie 1941, Belfastul este atacat de avioane germane, care lanseaza asupra localitatii peste sase sute de bombe, vreme de cinci ore. Aproape o mie de civili sunt ucisi. In cursul bombardamentelor si in rastimpul dintre ele, tanara lupta sa salveze elefantul si sa supravietuiasca bombelor si tulburarilor dintre factiunile rivale din oras.

„Cititorul din peşteră” a apărut în 2006, cu prilejul Zilei Mondiale a Lecturii. Povestea, spusă cu umor şi fără ostentaţie moralizatoare, este a unui copil debusolat care descoperă lumea şi se descoperă pe sine călătorind prin lumile literaturii. În 2010 a apărut la Lisabona o a doua ediţie a cărţii, adăugită, care face obiectul traducerii de faţă.

„Adevărata libertate, chiar cea adevărată, este lectura. Când scriu sunt prizonierul stilului meu, al micuţei mele lumi interioare, al micuţei mele lumi exterioare, al temelor care mă obsedează, al temelor pe care le pot atinge fără să par prea disonant. Dar când citesc... Nu există îngrădiri – doar miile de ani de cuvinte şi imaginaţie, cei ai generaţiilor şi generaţiilor de scriitori...“ — RUI ZINK

„O parabolă despre lumea de azi şi o minunată lecţie de citit.“ — IOANA PÂRVULESCU

Ulysses Temper este un tânăr soldat britanic care, înainte de război, făcea globuri pământești; Evelyn Skinner, istoric de artă și posibil spioană, în vârstă de șaizeci și ceva de ani, care a venit în Italia să ajute la recuperarea operelor de artă și să-și retrăiască amintirile din perioada în care l-a cunoscut pe E. M. Forster și s-a îndrăgostit de o tânără slujnică italiană într-o cameră cu vedere din Florența.

Aceste două personaje aparent nepotrivite se dovedesc a fi suflete pereche, iar vorbele lui Evelyn despre adevăr și frumusețe sădesc în mintea lui Ulysses o sămânță care îi va modela traiectoria vieții – și a vieții celor care îl iubesc – în decursul următoarelor patru decenii.

Trecând din dealurile toscane în estul Londrei și apoi în piețele Florenței, „Natură moartă” este un roman atotcuprinzător, încântător, cu personaje captivante, despre frumusețe, familie și destin.

Premiul Nobel pentru Literatură 1999

„Toba de tinichea” este o pretinsă autobiografie a piticului Oskar Matzerath, născut la granița dintre Germania și Polonia, care susține că s-a oprit deliberat din creștere la vârsta de trei ani, în semn de protest față de lumea adulților. Oskar asistă la nazificarea familiilor germane obișnuite, la ororile războiului și la miracolul german postbelic. Acuzat de o crimă pe care nu a comis-o, Oskar este închis într-un ospiciu, de unde, cu vocea sa ascuțită care sparge geamurile și cu răpăitul tobei sale de jucărie, condamnă toată nebunia lumii moderne.

„Pisica şi şoarecele” este al doilea volum din „trilogia Danzigului”, avîndu-l în centru pe Joachim Mahlke, un copil orfan de tată. Acţiunea, povestită din perspectiva naratorului Pilenz, se petrece la Danzig în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Împreună cu prietenii săi, Mahlke are drept loc de joacă preferat un dragor pe jumătate scufundat, de pe care aduce la suprafaţă tot felul de obiecte abandonate de echipaj, pentru a le vinde sau colecţiona. Exmatriculat pentru furt, Mahlke se alătură ca voluntar unei divizii de tancuri, dornic să-şi demonstreze adevărata valoare în faţa colegilor şi profesorilor. Distins cu Crucea de Fier pentru eroism în luptă, Mahlke se întoarce la şcoală pentru a le vorbi elevilor despre experienţa lui de combatant, însă directorul îl refuză. Lipsit de motivaţia ce îl îndemnase să se înroleze, dezertează şi, la îndemnul lui Pilenz, se scufundă o ultimă dată pînă la epava transformată în ascunzătoare.

„Ani de cîine” (1963) este volumul ce încheie „trilogia Danzigului”, după Toba de tinichea (1959) şi Pisica şi şoarecele (1961). Alcătuit din trei părţi aparent autonome, datorită perspectivelor narative asumate de voci diferite, romanul urmăreşte destinele lui Eduard Amsel (pe jumătate evreu, artist, impresar, profet al miracolului economic, antreprenor) şi Walter Matern (actor, suspect de simpatii comuniste, antisemit, voluntar în armata germană, demascator al trecutului nazist) pe parcursul a patru decenii – înaintea, în timpul şi după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Prietenia celor doi, durabilă şi totodată ambivalentă – o relaţie extrem de complicată de prietenie-ură-trădare –, reflectă istoria Germaniei, este supusă presiunilor acesteia şi se deformează după regulile ei, care nu de puţine ori afectează în profunzime identitatea personajelor.

In 1907, cunoscandu-l pe Garabet Ibraileanu, Calistrat Hogas s-a lasat convins si a inceput colaborarea la revista Viata Romaneasca, din nr. 2 (Floricica). In 1912, la editura Viata Romaneasca s-a inceput tiparirea primei editii a volumului Pe drumuri de munte de Calistrat Hogas. Tentativa nu s-a finalizat din cauza numeroaselor greseli de tipar care au trecut neobservate corectorului: Calistrat Hogas insusi. In 1914 s-a tiparit a doua editie a cartii ,,Pe drumuri de munte", la aceeasi editura. Stocul de carte, pregatit pentru expeditie, se face scrum in timpul unui incendiu care mistuie tipografia. In 1921 a aparut prima editie pentru public a cartii Pe drumuri de munte in doua volume; cel de-al doilea, ,,In Muntii Neamtului", a fost prefatat de Mihail Sadoveanu.

„Dimineaţă pierdută este simbolul dureros al unei Românii sacrificate timp de un secol pe altarul a două războaie şi al comunismului. Deşi aceste spectre sinistre o obsedează pe autoare, ea declanşează sarabanda unei scriituri pitoreşti, îndrăcite, reinventând vorbirea populară şi lirismul străzii într-o ţară unde limba de lemn era coşciugul imaginaţiei: Vica, eroina Gabrielei Adameşteanu, este un om liber, pentru că ea trăncăneşte la fel ca Bardamu, personajul lui Céline. La peste 70 de ani, această femeie care munceşte din greu pentru alţii a asistat la cataclismele unei epoci pline de trădări şi povesteşte, povesteşte, povesteşte. Dar această neobosită cârtitoare cu limba ascuţită ştie să-i asculte şi pe alţii şi datorită acestui fapt avem parte de portrete magnifice... De la un personaj la altul, de la Primul Război Mondial la perioada stalinistă, de la un câmp de luptă la închisorile unde putrezesc prizonierii politici, Istoria în manta roşie şi neagră defilează în această «dimineaţă» pentru totdeauna pierdută. Dimineaţă pierdută te arde, aţâţată de suflul magistral al unei proze incendiare.” (André Clavel, Lire)

„Urmărind de-a lungul anilor scrisul lui Daniel Vighi și al lui Viorel Marineasa, m-am trezit meditând: greu nu e să ai proiecte, greu e să le duci la capăt. Cei doi autori timișoreni au trecut cu brio această probă, desfășurată pe parcursul a mulți ani. Variantă sui-generis, central-europeană și fantastă, a cuplului Ilf și Petrov, Vighi și Marineasa scutură «colbuitele pagini» ale trecutului (mai apropiat sau mai îndepărtat) pentru a le îmbrăca în hainele, când ironice, când nostalgice, ale unei proze viguroase, pline de culoare și forță, care încântă și instruiește în același timp. Aventura lor în doi e un demers exemplar, în care competența intelectuală și talentul artistic alcătuiesc un aliaj indestructibil.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ

„Sunt doi. Doi prieteni vechi, doi scriitori. Fiecare cu proza lui, cu stilul lui de a trăi, de a păşi prin literatură, de a povesti. Şi, până la un punct, fiecare cu volumele lui. Dar, la un moment dat, au fost îndemnaţi să se întâlnească în pagină şi să compună la patru mâini. Sau să păşească în doi, ca într-un balet. Îşi dau teme, personaje, locuri, lucruri, despre care deapănă amintiri, fiecare pe limba lui, cu stilul lui. Vighi, cu neastâmpărul său unic, de copil mare, mereu uimit de cum arată lumea, mereu ghiduş, cu frazele de neoprit. Marineasa, cu ticăitul lui de ceas nemţesc, ba chiar cu o anume ticăială de meşteşugar desăvârşit, un copil mare, mereu ştiutor şi sfătos, plin de umor bine strunit. Daniel şi Viorel. Un fel de Lolek şi Bolek de pe Bega. Scriu despre tot ce le cade sub ochi sau bat neobosiţi străzile Timişoarei şi Lipovei. Iar la sfârşit, după multe peripeţii, cei doi poznaşi găsesc calea de a scoate povestea la liman. Şi atunci ni se dezvăluie, în toată frumuseţea şi bogăţia lui, acel pas de deux minunat: proza pe care o scriu împreună.“ — ADRIANA BABEȚI

Parintele Brown, un personaj fictiv - asemanator cu personajul Miss Marple al Agathei Christie - intruchipeaza un preot romano-catolic, dar in acelasi timp si un detectiv amator, scund de statura, intr-o tinuta simpla, naiv la prima vedere si cu o pozitie neimportanta, nedezlipit de umbrela sa de dimensiuni apreciabile, acesta poseda o profunda intelegere a comportamentului uman, ascunzand, de fapt, o inteligenta deosebita, iesita din comun precum si un puternic simt al observatiei.

Wren este frumoasă, inteligentă, admirată și adorată de toți colegii de la Lancaster Prep. Totuși, Crew este singurul care o vede așa cum este ea cu adevărat: o fată inocentă și lipsită de experiență, care emană sexualitate și care cu greu își ține în frâu dorințele ascunse. Dar el este și singurul băiat care îi dă fiori de teamă, singurul de care ea nu îndrăznește să se apropie, nici măcar după trei ani de liceu în care a fost copleșită de acest sentiment ciudat. Însă Crew este obsedat de frumusețea și de inocența ei, fiind hotărât să o facă să-și manifeste sexualitatea. Totul se schimbă brusc când Wren și Crew sunt nevoiți să lucreze împreună la un proiect pentru cursul de psihologie și amândoi descoperă că au în comun mai multe lucruri decât au crezut. Iar Crew, deși nu e adeptul relațiilor de durată, ajunge să fie obsedat de Wren, fiind în stare să facă orice pentru ca ea să se îndrăgostească de el – chiar și să experimenteze fanteziile ascunse ale lui Wren. Curând ajung să fie dependenți unul de celălalt, ducându-și relația la un alt nivel, unul la care Crew doar a visat și pe care Wren nici măcar nu și l-a imaginat vreodată. Când totul se sfârșește brusc din cauza intervenției tatălui lui Wren, Crew apelează la cele mai neobișnuite și excentrice gesturi pentru a o aduce înapoi în brațele lui.

„Nimeni nu reușește să descrie drama și euforia primei iubiri cu atâta autenticitate și intensitate ca Monica Murphy!“ The Romantic Rush Blog I

 

La treizeci și cinci de ani, în viața Mikăi Suzuki domnește haosul. Ultima ei relație s-a încheiat dezastruos. Mika este o permanentă dezamăgire pentru părinții ei japonezi. Și, în plus, tocmai a fost concediată de la ultima ei slujbă măruntă.

Când ajunge însă în acel punct în care totul pare pierdut, primește un telefon de la Penny – fiica ei pe care a dat-o spre adopție cu șaisprezece ani în urmă. Mika își dorește, mai presus de orice, ca Penny să fie mândră de ea, așa că începe să înfrumusețeze detaliile realității ei de zi cu zi. Curând însă, ceea ce părea a fi doar o minciună nevinovată se transformă într-o imagine cu totul falsă asupra propriei vieți, una în care Mika este matură, chibzuită, împlinită atât pe plan profesional, cât și personal.

În cele din urmă, ea va trebui să înfrunte totuși adevărul – cu privire la ea însăși, la familia și la trecutul ei − și să răspundă la întrebarea: „Cine este Mika în viața reală?“ Dar oare va putea să aibă totul – să găsească iubirea, să o recâștige pe fiica ei și să trăiască viața pe care și-a dorit-o dintotdeauna?

"Un roman de dragoste animalică izbutit în limitele frivolității lui." Al. Piru 1947

"Dragoste pasională, senzuală, dusă până la sacrificiul de sine, până la eliberarea eului față de ființa iubită." Vintilă Corbul 1947

"Romanul este aproape un poem al dragostei exaltate și acaparatoare până la pierderea lucidității, până la căderea într-o îndelungă transă." Mircea Iorgulescu 1970

"Radu Tudoran se impune ca un remarcabil talent stilistic și ca un temperament care izbutește să cunune liricul cu epicul." Octav Șuluțiu 1942

"Radu Tudoran a fost unul dintre puținii profesioniști ai scrisului de la noi. În timpul comunismului, s-a manifestat, în continuare, ca un profesionist. [...] În 1977, numărul total al exemplarelor din cărțile sale - aproape fiecare reeditată de mai multe ori - depășea 1 400 000." Alex. Ștefănescu 2010

În Amsterdamul anului 1686, un oraș al luxurianței, dar și al rigorii religioase, tânăra Nella Oortman, devenită de curând soția înstăritului negustor Johannes Brandt, intră în noua sa familie, iar primirea ce i se face este precum locuința în care pășește – aparent, rece și sobră. Secretele soțului său ies încet la lumină odată cu darul de nuntă pe care Johannes i-l oferă Nellei: un cabinet ce reproduce cu fiecare detaliu casa lor. Mobilarea lui cu miniaturi ar fi trebuit să-i înlesnească Nellei o educație casnică, însă inițierea misterioasă îi expune pe toți unui mare pericol, punându-le tainele în mâinile unei străine. Miniaturista denunță conflictul mocnit al unei epoci pentru care libertatea de a-ți trăi viața așa cum vrei și de a-ți urma chemarea sau inima sunt păcate pasibile de pedeapsa capitală.

Linda tocmai a împlinit 31 de ani şi, în ochii celorlalţi, are o viaţă perfectă – o căsnicie exemplară, doi copii reuşiţi, o carieră de succes şi o casă luxoasă în Geneva. De fapt, ea se află la capătul puterilor, într-atât o oboseşte mimarea unei fericiri pe care nu o simte.Numai că într-o zi îl reîntâlneşte pe Jacob, un fost coleg de care fusese îndrăgostită în adolescenţă, ajuns acum un om politic influent. În timpul interviului pe care acesta i-l acordă, în ziarista de succes se redeşteaptă o pasiune de mult uitată. Linda va încerca să trăiască deplin această iubire imposibilă, şi nu-şi va găsi fericirea până nu-şi va explora fără teamă abisurile sufletului.Romanul Adulter ilustrează criza existenţială a unei tinere femei din zilele noastre, surprinzând cu fineţe psihologică încercările prin care trece pentru a se regăsi.

Traducere de Mircea Ivănescu

Revizuire, tabel cronologic şi îngrijire de ediţie de Monica-Maria Aldea

„Poate ca Musil, scriind epocalul său roman, are «un ochi în plus». «Epocal» nu e folosit aici numai în sensul unei performanțe artistice fără precedent, ci, urmând etimologia cuvântului (epoché – «oprire», «punct de la care începe coborârea»), în sensul suspensiei care preceda orice turnantă a istoriei. Ce se întâmplă când oamenii ajung să stea călare pe hotarul a două epoci? Robert Musil a descris, cu o sută de ani înainte de a începe, epoca în care trăim. Ulrich, «omul fără însușiri», este tânărul care ar fi putut fi genial, dar care își pierde năzuința de a fi din clipa în care află că a intrat într-o lume în care «geniali» pot fi și caii de curse, și boxerii, și tenismenii. În romanul lui Musil, tema prostiei invadează prim-planul scenei, dar tema ascunsă a romanului, opusă celei a prostiei, este tema genialității pierdute. Printre altele, Ulrich devine «omul fără însușiri» pentru că noua epocă în care istoria intră pe nesimțite îi sustrage criteriile genialității. Trăind pe ruinele vechilor valori, «omul fără însușiri» și-a pierdut certitudinea nucleului în jurul căruia se construiește orice personalitate. El privește la cei ce aleargă cu veacul ca la niște neoantropi care au luat Noul în brațe, fără să știe unde vor să ajungă. Această turnantă a istoriei este înspăimântătoare, pentru că pare să anunțe o substituție de specie.“

Pe copertă: Egon Schiele, Portret de bărbat, 1911

„Florescu povestește fără să încarce narațiunea cu simboluri. Este vorba despre cine are puterea și asupra cui, iar Florescu găsește imagini în care marele se reflectă în mic și scrie scene de mare pregnanță. Și reușește să creioneze portretul unei femei care se remarcă deopotrivă prin mândrie, curaj și încăpățânare. O femeie a cărei viață este, așa cum se spune adesea, o călătorie amețitoare.“ — Spiegel

„Viața e dureroasă, însă până și pasajele pline de suferință din romanul domnului Florescu sunt pline de căldură și umor... România lui Florescu este un loc plin de vrajă, unde se găsesc atât problemele civilizației, cât și oameni primitori și povești.

C.D. Florescu pendulează între Est și Vest, dar inima lui bate, cel puțin în această ficțiune, pentru Est. Limbajul său creează o atmosferă foarte densă atunci când e vorba despre țărani și legendele și superstițiile lor.

Când Florescu descrie personajele sale ciudate, limbajul său se încarcă cu poezie, așa încât se creează o umanitate tandră, dar și ambivalentă.“ — Darmstädter Echo

Confruntarea dintre Regele Alb și Regina Roșie ajunge la final, și îi va supraviețui cel care va anticipa mai multe mutări ale adversarului în acest joc de șah pe viață și pe moarte.

În orașul ultramodern Olimp, de unii oameni este mai bine să te ferești. Mai ales dacă îți iese în față Eros, fiul și asasinul personal al celei mai puternice și periculoase femei din oraș, Afrodita. Dar când îl vede rănit și vulnerabil, atât de diferit de monstrul infam pe care și-l imagina, Psyche Dimitriou nu poate să îi întoarcă spatele.

Persefona Dimitriou trăiește o viață privilegiată în înaltul Olimp, un oraș strălucitor și extravagant condus de către cei Treisprezece. Însă, când este forțată să se căsătorească cu Zeus, un tiran periculos cu un șir de soții moarte în urma lui, Persefona fuge peste râul Styx, direct în brațele lui Hades, temutul conducător al orașului de jos Departe de a fi monstrul închipuit de toți, Hades este singurul care poate să o protejeze de Zeus și să-i redea libertatea. Iar Persefona este pentru Hades ocazia perfectă de a se răzbuna pe cel care i-a ucis părinții. Noapte după noapte, fantezie după fantezie, înțelegerea dintre ei o introduce pe Persefona într-o lume a simțurilor cum nu credea că poate exista și îl împinge pe Hades să se războiască cu întregul Olimp pentru a o ține aproape.

Aceasta este povestea unui bărbat pe nume Eddie și începe cu sfârșitul, cu moartea sa. Poate părea ciudat să începi o poveste cu sfârșitul. Dar orice sfârșit este și un început. Doar că uneori nu ne dăm seama de asta.

Din iulie 1976, una dintre cele mai secetoase veri ale secolului, până în decembrie 1999, lună marcată de ploi diluviene, „Natură umană” evocă mai bine de douăzeci de ani din istoria Franţei şi a mapamondului (explozia centralei de la Cernobîl, sfârşitul URSS, venirea la putere a lui François Mitterrand, dezastrul ecologic provocat de scufundarea petrolierului Erika). Acţiunea se petrece în Franţa rurală, în departamentul Lot, o zonă izolată, mai puţin supusă schimbărilor precum apariţia noilor tehnologii şi infrastructuri şi regulilor comerţului global. Alexandre, care a crescut la ferma lui din Lot, alături de cele trei surori, îşi doreşte să-şi ducă mai departe viaţa la fel, dar va trebui să facă concesii pentru a supravieţui. Romanul este un imn închinat pământului, un omagiu adus agricultorilor şi o analiză a schimbărilor radicale care au marcat modul de viaţă în ultimii ani ai secolului XX şi care prefigurează catastrofele climatice viitoare. Este o mare carte a naturii umane, ce atrage atenţia asupra umanităţii noastre aflate în pericol.