Literatură

Persefona și Hades sunt logodiți. Drept răzbunare, Demetra provoacă o furtună de zăpadă care paralizează Noua Grecie și refuză să potolească viscolul dacă fiica ei nu își anulează logodna. Când intervin Olimpienii, Persefona descoperă că viitorul ei se află în mâinile zeilor antici, iar aceștia sunt împărțiți în două tabere. Îi vor permite oare Persefonei să se mărite cu Hades și vor porni un război cu Demetra sau vor interzice această relație și vor pune mâna pe arme, luptând împotriva Zeului Morților?

„Ultimul Crăciun la Paris este un roman epistolar extraordinar care aduce în prim-plan istoria și con­secințele Marelui Război într-un mod sensibil, memorabil și profund emoționant. O carte de savurat, de împărtășit și de discutat cu prietenii, dar, mai ales, de prețuit.” Jennifer Robson, autoarea romanului Goodnight from London

DESCOPERĂ CUM A ÎNCEPUT TOTUL ÎN ACEST PREQUEL AL MULTIPREMIATEI SERII-BESTSELLER CRIMA PERFECTĂ!

Pippa Fitz-Amobi nu are chef de petrecerea cu tematică polițistă pe care au pus-o la cale prietenii ei. Totuşi, când începe jocul, Pip se trezește atrasă în lumea imaginară a intrigilor, a amăgirilor și a crimei. Dar, în timp ce adolescenta intră în rolul detectivului, încercând sa descopere identitatea ucigașului, indiciu cu indiciu, moartea fictivă a lui Reginald Remy nu este singurul caz care nu îi dă pace. . .

În Dobrenii, Olga Căpățână sădește Pomul vieții, îl îngrijește și îl crește – un trunchi cu scoarță groasă, plină de adevăruri – multe știute, multe nespuse –, priviri și obiceiuri, cu rădăcini adânci, muncite și ramuri dese și încărcate. Sub forma unei cronici de familie din secolul trecut, romanul reunește caracterele încercate din trei generații de moldoveni, între uniri și dureri, între subteran și înaltul cerului, pe drumuri și iar drumuri, netede, cu hopuri, cu munți și hăuri, din beznă spre lumină, înainte, înainte! Cu dragoste, într-un basm dorit „până la adânci bătrâneți”, Olga Căpățână ne dă speranța că „va veni timpul când toți se vor aduna din nou, prietenoși și iubitori ca niște frați și își vor spune cuvinte de iertare”. (Alexandra Dumitrescu, redactor)

„În anul istoric în care este tipărită această carte – 2022, marcat de șocantul război ruso-ucrainean, a vorbi despre înarmare și armată a devenit o obișnuință mediatică și civilă. Romanul AMR 273 (in extenso... Au Mai Rămas 273) al lui Tudor Călin Zarojanu reconstruiește, cu o molipsitoare poftă de viață și de joc (lingvistic), o atmosferă cazonă care amintește de faimoasele și haioasele aventuri ale bravului soldat Švejk și o poveste de dragoste în dulcele stil clasic al Liceenilor, dar ne și pregătește indirect, mental și informațional, în același timp, pentru o posibilitate. Una pe care nici nu îndrăznim să o numim. Războiul.” (Alina Hucai, redactor)

„Înduioșător și adesea șocant, în adevăruri distilate așa cum au rămas în memoria autoarei (dar de ce, Alekos, de ce?), romanul biografic Un Om al Orianei Fallaci reprezintă actul de dragoste, un monolog intim despre revoluție (nu m‑au ascultat, nu m‑au ascultat!), suflete, emoții, plin de viață și suferință, scris cu consistență, nostalgie și mândrie, semnat cu vocea partenerului ei, Alekos Panagoulis.” (Alexandra Dumitrescu, redactor)

Oriana Fallaci l-a cunoscut pe Alexandros Panagoulis în 1973, la Atena, cu ocazia interviului pe care jurnalista italiană urma să-l ia revoluționarului grec care tocmai fusese grațiat după ani de închisoare și chinuri severe. Este momentul în care cei doi se îndrăgostesc unul de celălalt și ajung să cunoască cea mai periculoasă iubire care poate exista: iubirea care îmbină alegerile ideale și angajamentele morale, cu atracția și sentimentele.

Un Om este o carte despre viața lui Alekos Panagoulis, poet mai mult decât erou, așa cum l-a definit Fallaci, dar este și un roman de dragoste, pentru că, fără niciun filtru, jurnalista deschide ușa către viața sa privată, relatând cu furie acea pasiune care i-a dat viața peste cap și care a umplut-o de bucurii și dureri, inclusiv cea a pierderii fiului lor nenăscut.

În fiecare generație, la răsăritul Lunii Sângerii, șapte familii din izolatul oraș Ilvernath numesc câte un campion pentru a concura într-un turnir în care se luptă pe viață și pe moarte.

Premiul? Control exclusiv asupra unui izvor secret de magie înaltă, cea mai puternică resursă din lume, despre care se credea că este de mult secată.

Anul acesta însă, o carte scandaloasă scoate la iveală secretele turnirului și îi aduce pe cei șapte noi campioni în centrul atenției la nivel mondial. Volumul oferă, de asemenea, informații valoroase pe care participanții din anii anteriori nu le-au avut la dispoziție, respectiv o perspectivă asupra strategiilor, secretelor și punctelor slabe ale celorlalte familii. Și, cel mai important, le dă posibilitatea de a alege: să-și accepte soarta sau să-și rescrie moștenirea.

Oricum, aceasta este o poveste care trebuie scrisă cu sânge.

Fiecare melodie spune o poveste.

Ea este o vedetă în plină ascensiune care cântă despre greutățile cu care s-a confruntat până acum în viață.

De asemenea, aleargă într-un suflet. Să își facă un viitor și să scape de trecutul care o bântuie.

Nashville este locul în care a venit să-și împlinească destinul. Este și locul în care întunericul de care a fugit ar putea să o găsească. Și să o distrugă.

Fugi, Rose, fugi! este un roman strălucitor în care primejdia și dorința se împletesc, o poveste pe care doar cea mai iubită artistă a Americii și cel mai bine vândut scriitor ar fi putut să o imagineze!

Berlin, 1961. Sabine nu își poate imagina viața departe de fratele ei iubit, Dieter. Așa că, atunci când între Berlinul de Est și cel de Vest este ridicat peste noapte un gard de sârmă ghimpată, ea începe să-și planifice evadarea din blocul comunist, alături de sora ei, Brigitte, și de mama ei. Dar Sabine trăiește sub amenințarea poliției secrete din Germania de Est, cumplita Stasi. Va trebui să acționeze cu mare grijă, în vreme ce rețeaua de spioni se strânge în jurul ei...

Dieter ar risca totul pentru a-și elibera familia de sub regimul opresiv est-german. De aceea se alătură unui grup de tineri rebeli care pun la cale un plan îndrăzneț: să construiască un tunel pe sub Zidul Berlinului. Planul este plin de riscuri, dar nu există altă soluție de a-i salva pe cei năpăstuiți din Est. O singură greșeală însă i-ar pune pe toți în pericol...

Agenții Stasi au ochi peste tot. Vor reuși Sabine și Dieter să se reunească în ciuda pericolelor care pândesc la tot pasul?

Portocale de Crăciun este o ficțiune istorică sfâșietoare, a cărei acțiune are loc în Germania Războiului Rece. Dacă vă plac detaliile istorice autentice, personajele tenace care nu își pierd speranța în confruntarea cu tirania, atunci nu veți lăsa din mână povestea emoționantă despre Sabine și Dieter.

Aruncătorii de flăcări este o explorare intensă și captivantă a misterului feminin, dar și a artificialității și terorismului, având în centrul său o protagonistă excepțional creionată de către Kushner, o tânără femeie aflată la limită. Avem dinainte un mare roman american, palpitant și temerar, al unei scriitoare de un talent și o imaginație impresionante.

ROMAN FINALIST LA NATIONAL BOOK AWARD 2013

Jumătate de soare galben este un roman remarcabil despre responsabilitatea morală, despre sfârșitul colonialismului, despre loialitățile etnice, despre clasă și rasă și despre felul în care iubirea le complică pe toate. Chimamanda Ngozi Adichie expune promisiunile și dezamăgirile devastatoare care au marcat acei ani în spațiul nigerian, creând una dintre cele mai puternice, tulburătoare și complexe imagini ale Africii postbelice. În 2020, romanul Jumătate de soare galben a fost desemnat de cititori Womens' Prize Winner of Winners, cu ocazia aniversării de 25 de ani a acestui premiu.

Roman distins cu Premiul Mondello și Premiul Grinzane Cavour

Cu câteva zile înainte să împlinească treisprezece ani şi să intre, potrivit tradiţiei iudaice, în rândul adulţilor, Nono, povestitor cu o imaginaţie uluitoare, poliţist în devenire şi elev-problemă, este trimis de tatăl lui, detectiv exemplar al poliţiei din Ierusalim, la unchiul său pedagog, singurul care l-ar mai putea aduce pe calea cea bună. Însă călătoria cu trenul în pragul ceremoniei de bar mitzvah devine pe neaşteptate începutul unui joc extraordinar, în care întâlnirea cu fascinantul Felix, escroc de talie internaţională şi gentleman excentric cu un straniu accent românesc, şi cu fermecătoarea Lola Ciperola, marea doamnă cu şal violet a teatrului israelian, îi va deschide calea spre o aventură fabuloasă. Roman picaresc despre copilărie, identitate şi aventura dureroasă a maturizării, Sunt şi copii în zigzag explorează, prin ochii unui copil cu totul aparte, o lume carnavalescă în care nimic nu e ceea ce pare şi măştile se schimbă la fiecare pas. Distins cu Premiul Mondello (1996) şi Premiul Grinzane Cavour (1997), romanul a fost ecranizat în 2012 în regia lui Vincent Bal, cu Thomas Simon, Burghart Klaußner şi Isabella Rossellini în rolurile principale.

Coordonare, note şi postfaţă de Ion Vartic

Ediţie îngrijită de Ioan Cristescu şi Ion Vartic

„Concepția despre artă a Cercului Literar al Universității «Regele Ferdinand I» din Cluj în exil la Sibiu s-a cristalizat în patru pași. Pasul 1: «Manifestul», scris de Negoițescu, cu un fond de idei și principii stabilite în mod colectiv; pasul 2: «De la stilul istoric la stilul filosofic» de Radu Stanca; pașii 3 și 4: ideea complexității interioare a operei de artă, susținută pe filieră germană de Victor Iancu, a trecut ca «furaj axiologic complex» în eseul «Resurecția baladei», la Radu Stanca. Acest ideal estetic complex a intrat în patrimoniul comun al Cercului, iar I. Negoițescu i-a schimbat numele în «euphorionism».” (Marta Petreu)

„Un roman epistolar participă, împreună cu numeroase alte cărți – În căutarea timpului pierdut, Călătorie la capătul nopții, Privește, înger, către casă, Tropicul Capricornului, Viața ca o pradă etc. –, la una dintre marile orientări ale secolului: a desființa frontiera dintre viață și literatură prin manifestarea în spațiul fiecăreia a potențelor amândurora. Un roman epistolar este viață și creație în aceeași măsură.” (Livius Ciocârlie)

„I. Negoițescu a dorit ca romanul său epistolar cu Radu Stanca să aibă, ca ilustrație de copertă, gravura colorată a lui J. Hoeg Düsseldorf, care reprezintă emblematica Fleischergasse, cu amestecul său de gotic și baroc tipic Sibiului. Totodată, pentru că a locuit pe această stradă (astăzi a Mitropoliei) în vremea studenției sale și pentru că aici, în casa cu numărul 12, a avut loc, în 13 iunie 1943, într-o atmosferă euforică, primul cenaclu al Cercului Literar. În fine, pentru că gravura însăși i se părea a fi germenele unei balade a prietenului său.” (Ion Vartic)

Cuprins de entuziasmul de a deveni soldat, Paul Baumer vrea să lupte alături de prietenii săi pe frontul Primului Război Mondial. Pentru generaţia lui, războiul e glorie, e şcoala vieţii unde băieţii devin bărbaţi, e eroism. Odată cu începutul înfruntării şi cu intrarea în tranşeele morţii, iluziile tinerilor se destramă. Pe măsură ce războiul se prelungeşte, văzându-şi apropiaţii doborâți de gloanţe unul câte unul, Paul încearcă să supravieţuiască, îmboldit de un singur gând: trebuie să lupte împotriva unui principiu distructiv, care conduce la moarte tineri de aceeaşi vârstă, îmbrăcaţi în uniformele unor armate potrivnice.

Raymond Jean (1925–2012) a publicat mai mult de 40 de cărți în genuri diverse și a obținut Premiul Goncourt pentru nuvelă în 1983, pentru volumul său Un fantasme de Bella B. Romanul Cititoarea a fost ecranizat într-un film de mare succes, cu Miou-Miou în rolul principal.

 

O tânără femeie care și-a abandonat studiile de Litere și se plictisește acasă dă un anunț la mica publicitate prin care își oferă serviciile de cititoare la domiciliul clientului. Cei care o plătesc pentru a le citi ajung dependenți de vocea ei muzicală și plăcută, cu inflexiuni joase. Iar ea le citește din Maupassant, Lewis Carroll, Marguerite Duras, Marchizul de Sade – pentru fiecare un autor diferit. Vocea ei și alegerile de lectură dau viață fantasmelor unui adolescent, înviorează o fetiță singuratică, oferă un sens nou după-amiezilor unei bătrâne văduve de general. Dar, așa cum se va vedea, literatura nu e niciodată inocentă, jocurile ficțiunii se insinuează în realitate, iar tânăra cititoare ajunge să fie supravegheată de poliție.

Memoria aerului începe cu un vis. Naratoarea privește o femeie moartă: este chiar ea, însă cu mai mult de douăzeci de ani înainte, „ca şi cum aş fi petrecut tot acest timp murind“. Visul deschide o fantă spre trecut și amintirile se dezvăluie în forma unui monolog: relația de șapte ani cu un bărbat depresiv, cruzimea jocurilor amoroase pe care le-a trăit împreună cu el și, în cele din urmă, povestea despre momentul când a auzit un alt bărbat spunându-i: „Dacă țipi, te omor“.

 

Caroline Lamarche (Liège, 1955) este romancieră, poetă, scenaristă și autoare de dramaturgie radiofonică. În 2019, a primit prestigiosul Prix Goncourt pentru colecția sa de povestiri Nous sommes à la lisière (Gallimard, 2019).

Camille Laurens (n. 1957) a obținut premiul Femina 2000 pentru romanul Dans ces bras‑là. Mai multe dintre cărțile ei au fost premiate și traduse și în SUA (Tissé par mille, Romance nerveuse, La petite danseuse de quatorze ans). În 2020, Fille a fost numită Cea mai bună carte a anului în revista Lire, cu peste 120 000 de exemplare vândute în Franța și drepturile de traducere cedate în 11 țări.

 

Într‑un roman de o forță excepțională, Camille Laurens urmărește destinul unei femei născute în 1959 care înțelege foarte devreme că, în societatea acelei vremi, fetele sunt inferioare băieților. Odată cu nașterea fiicei ei, naratoarea are parte de o nouă constatare: maternitatea poate trezi temeri noi și, totodată, preconcepții nebănuite legate de statutul de „fată“.

 

„Romanul Fată va rămâne o referință în istoria femeilor. Este o operă în același timp subtilă și puternică.

Le Journal de Dimanche

„Autobuzul rătăcitor” este unul dintre cele mai populare romane scrise de John Steinbeck, cartea fiind tipărită în milioane de exemplare. Conceput ca pseudodramă de moravuri, romanul ne înfăţişează o suită de personaje prinse în capcana propriilor ipocrizii şi afundate în noroiul lipsei de libertate. Aceşti oameni vor să ajungă din California în Mexic, în Sudul aproape mitic al libertăţii virginale, sacre (căci totul acolo, ni se spune, se află sub ocrotirea Fecioarei din Guadalupe). Nevoiţi să parcurgă acest drum într-un autobuz rablagit botezat „Iubita”, ce seamănă izbitor de mult cu chitul care l-a înghiţit pe Iona, protagoniştii îşi dau arama pe faţă, exhibându-şi diferitele forme de minciună existenţială pe care le întrupează – căsnicia mincinoasă, falsa etică în afaceri, mirajul traiului confortabil, sexualitatea reprimată, prostia şi răutatea de sub masca inocenţei. Drumul le este întrerupt de tot felul de obstacole ce par să îndeplinească funcţia de „vămi ale văzduhului”: căci Mexicul, Sudul paradiziac în care vor toţi să ajungă, nu le permite accesul ipocriţilor şi celor care-şi trăiesc vieţile în minciună. Mai mult, ne sugerează romanul, pe tărâmul libertăţii nu pot păşi cei care nu ştiu să-şi găsească singuri fericirea şi lâncezesc în balta milei de sine.

Acţiunea romanului Mikael Karvajalka este plasată în secolul al XVI‑lea, marcat de procesele Inchiziţiei, de războaiele lui Carol al V‑lea şi de apariţia protestantismului. Tânărul Mikael pleacă să studieze la Paris împreună cu prietenul său Antti Kallenpoika, fierarul care mai apoi îl va însoţi peste tot. Din aventură în aventură, străbate o Europă sfâşiată de conflicte politice, sociale şi religioase. Ajuns în inima unei păduri germane, Mikael întâlneşte o „vindecătoare”, care îl va vrăji definitiv. Dar suntem în anul 1520, când nimic nu mişcă fără ştirea Vaticanului, iar tânărului îi va fi dat să descopere chipul cel mai crud al Bisericii. Dezgustat de metodele barbare ale Romei, Mikael se alătură ţăranilor germani răsculaţi, îl cunoaşte pe Martin Luther şi asistă, în calitate de martor privilegiat al istoriei, la naşterea creştinismului protestant.

„«Străinătatea» din prozele lui Augustin Cupșa nu înseamnă doar un spațiu geografic încadrat de alte granițe. Fiecare personaj are propria lui raportare la «străinătate», astfel că prozele din acest volum îmbogățesc termenul cu toate nuanțele pe care le permite literatura, fără a-l explica însă până la capăt. Augustin Cupșa are marea calitate de a le lăsa personajelor sale libertate totală, de unde imposibilitatea de a le anticipa evoluția și senzația că pășești pe nisipuri mișcătoare, care le reușește numai marilor prozatori. Străinătate este o puternică pledoarie despre frumusețea literaturii ca literatură, eliberată de mode și ideologii, și unul dintre cele mai convingătoare volume de proză scurtă din literatura română.“ — CORINA SABĂU

E limpede că şi adulţii au nevoie de poveşti. Numai că zânele lor şi-au scurtat rochiile, şi-au tăiat părul care le ajungea cândva la călcâie şi au învăţat să fie femei, ceea ce e mult mai complicat şi mai periculos decât meseria de zână.Un mănunchi de istorii cu femei aşadar, spuse simplu, captivant, de un povestaş a cărui viaţă seamănă ca două picături de rouă cu a lui Mircea Cărtărescu. În fiecare poveste e un sâmbure de neobişnuit care stă ascuns în carnea obişnuitului, în „ordinar" o sămânţă de extraordinar care dă rod epic.Un omagiu (adesea în sensul cel mai concret, erotic, al cuvântului) adus femeilor „pentru că sunt femei“.Întrebările criticului: Cine spunea că scriitorul român a uitat să povestească? Cine spunea că e misogin?

Cea mai cuprinzătoare antologie de narațiuni populare antice de până acum, „Cartea poveștilor, legendelor și miturilor greco-romane” reunește aproape 400 de fragmente din texte ilustrând toate tipurile de teme, genuri și specii literare. O atenție specială este acordată formelor mai puțin convenționale, precum legendele – eroice, istorice, religioase, supranaturale și urbane –, novellele și poveștile milesiene, anecdotele, glumele, poveștile gogonate, fabulele, basmele, poveștile în lanț, poveștile cu clenci și aretalogia. Dincolo de miturile clasice cu zei și eroi, putem găsi în acest volum povestiri inspirate de existența cotidiană, cu protagoniști din toate straturile sociale – regi și atleți, filozofi și soldați, preoți și negustori, dramaturgi și războinici, prințese și curtezane, legiuitori și actori, taumaturgi și țărani –, care evoluează într-o lume populată de zei și spirite ale naturii (satiri, centauri, nimfe), fiinţe polimorfe (lamii, vârcolaci), fantome și strigoi. Aceste povești alcătuiesc ceea ce clasicistul și folcloristul William Hansen, editorul cărții, numește Cealaltă Mitologie, mai puțin cunoscută cititorilor de rând, ba chiar și specialiștilor.

După „Bucuria de a nu fi perfectă”, cartea de memorii apărută în 2016, Riri Sylvia Manor debutează, iată, la peste 85 de ani, ca romancieră și, împletind cu mult har firele timpului, ficțiunii și confesiunii, scrie o poveste cuceritoare despre Goya, punând într-o lumină aparte, originală, viața și arta acestui pictor de geniu.

Fotografia de pe copertă: autoarea la 18 ani; din arhiva personală

Atunci cand doamna Harris, nostima menajera londoneza cu care am facut cunostinta deja in Doamna Harris cucereste Parisul, isi pune ceva in minte, e aproape imposibil sa nu se  implineasca.

Acum, impreuna cu buna sa prietena, doamna Harris porneste intr-o noua aventura, una plina de situatii ilare si de neprevazut, de aceasta data la New York. Nu pentru a-si mai cumpara vreo rochie extravaganta, ci in scopul nobil de a-l gasi pe tatal lui Henry, un copil orfan, abuzat de familia in grija careia fusese lasat, si pentru a-i oferi acestuia o viata frumoasa, lipsita de privatiuni. 

Cum se descurca ea in imensitatea metropolei americane, total diferita de Londra, daca reuseste sau nu sa dea de urmele tatalui lui Henry, ce trasnai mai face in peripetiile ei si de ce surprize are parte, veti afla citind acest roman amuzant, spumos, deconectant, care ne va ajuta sa ne detasam de stresul vietii cotidiene. 

Adolescenta Linda provine dintr-o familie atipică; părinții ei locuiesc în cabanele unei foste comunități de hipioți din nordul împădurit al Minnesotei, cramponându-se de vestigiile unei culturi alternative.

Colegii de liceu o numesc „Ciudata” și „Comunista”. Înțelegerea ei privind lumea se bazează pe impresiile de la școală, unde profesorul ei este acuzat de pornografie infantilă, și pe observarea vieții aparent banale a vecinilor, a cărei bonă ocazională este.

 

Pe măsură ce se insinuează în viața acestora din urmă, își dă seama că ascund ceva.

Dacă spune adevărul, pierde șansa la viața de familie normală după care tânjește și de care începuse să se bucure alături de cei trei.

Un roman despre puterea de a depăși orice obstacol, desprins din universul pisicesc

Legământul lui Stea Încovoiată este al treilea roman din seria specială Super Pisicile Războinice și surprinde destinul marcat de întâmplări incredibile al unui motan născut să fie lider.

Paris, 1878. Balerina Marie van Goethem este aleasă de artistul Edgar Degas, până atunci necunoscut, pentru a fi muza noii sale sculpturi: Mica Dansatoare, în vârstă de paisprezece ani.

Dar Marie este mult mai mult decât pare. Ziua este un „șobolan” al operei, contorsionându-și trupul înfometat pentru a distra burghezia. Noaptea complotează să răstoarne guvernul și să reinstituie Comuna din Paris, pentru a-și ține promisiunea făcută tatălui ei, un comunard de frunte, care murise în masacrele de stradă din 1871.

Balerina urmărește cum sculptura prinde viață, în mod tulburător, în mâinile lui Degas, în timp ce se pierde tot mai mult în lumea Parisului impresionist, boem, o lume în contradicție cu principiile socialiste pe care promisese să le susțină.

Înainte de expoziție, însă, iese la iveală un secret de familie devastator, care schimbă totul, atât pentru Marie cât și pentru Degas. În timp ce artistul se străduiește să-și termine sculptura, Marie, cu poliția pe urmele ei, trebuie să acționeze pentru a-și salva familia, pe Mica Dansatoare, dar și pe ea însăși.

Hamburg mai are puțin și dă în clocot. În port, mai mulți bărbați sunt găsiți morți și marcați cu un semn ciudat în frunte. Deoarece se pare că una dintre victime a avut holeră, a fost chemat tânărul bacteriolog Carl-Jakob Melcher.

A trecut puțin timp de la ultima epidemie de holeră și alegerile pentru consiliul orașului nu sunt departe. Suspiciunile de holeră dispar, însă odată cu ele se înmulțesc victimele.

Carl-Jakob Melcher și prietenul său polițist Martin Bucher îl caută pe făptuitor printre negustorii bogați, escroci și anarhiști. Ceea ce descoperă însă întrece orice așteptare.

Când mai multe cadavre încep să iasă la iveală de-a lungul râului Tamisa, detectivul-inspector Henley se teme că este opera lui Peter Olivier, celebrul criminal. Numai că nu poate fi el. Olivier se află deja în spatele gratiilor și chiar Henley a fost cea care l-a pus acolo.

Sperase că nu va trebui să-i mai vadă vreodată fața, dar Henley știe că Olivier ar putea fi cea mai bună șansă pe care o are de a-l opri pe criminalul-imitator. Dar când Olivier află despre noile crime, s-o ajute pe Henley este ultimul lucru pe care îl are în minte... Așa că evadează.

Va fi nevoie de un criminal pentru a prinde alt criminal? Din acest moment, orice se poate întâmpla. Se fac toate eforturile pentru a-l prinde pe ucigaș înainte ca numărul de cadavre să crească. Dar cine va ajunge primul la el – Henley sau Olivier?

Cu șaisprezece ani înainte ca senatorul democrat Bruce Jansen să fie ales președinte al Statelor Unite, campania electorală a reunit cinci oameni foarte diferiți. După ce Jansen este ales președinte, țara este cuprinsă de haos din cauza măsurilor legislative luate de acesta, iar foștii prieteni ai lui Jansen se găsesc fiecare într-o luptă foarte diferită, pentru ei înșiși, drepturile lor și țara lor. Creatorul Seriei Departamentul Q, scrie o poveste despre cât de repede pot scăpa de sub control lucrurile sub conducerea unui președinte american care este hotărât să ia o poziție de forță împotriva amenințărilor, răspunzând cu violență.