Literatură

Carte de succes în Brazilia, cronică a târgului pescăresc São José da Coroa Grande, văzută prin ochii unui copil – prin ochii autoarei Maria Carolina Maia (premiul Nascentes 2006, premiul São Paulo de Literatură 2010) – care evocă cu nostalgie momentele trăite de ea în micul târg brazilian. Orășeancă prin excelență, autoarea își petrece vacanțele împreună cu familia la plajă, în São José. Acolo descoperă o lume nouă, uimitoare pentru ea, lumea pescarilor, a urmașilor sclavilor negri, care își păstrează tradițiile, superstițiile și obiceiurile.

Pe măsură ce copilul crește, târgul se pescari se dezvoltă și el: străzile sunt asfaltate și electrificate, începe să fie introdusă tehnologia modernă. Locul e invadat de turiști.

Romanul prezintă schimbările petrecute în acea societate patriarhală, procesul de modernizare a Braziliei, la care unii se adaptează și în cursul căruia alții dispar, distruși de acest sistem.

O carte nostalgică, oarecum exotică pentru cititorul român, care se citește cu plăcere, o veritabilă sursă de informații pentru cei ce doresc să cunoască Brazilia profundă.

La baza Comediantei se află povestirea Hankăi, o actriţă care îşi dorea altă viaţă, pe care romancierul o cunoscuse pe când juca el însuşi într-o trupă de actori provinciali.

Cartea lui Andrei Mocuţa e o nebunie. Un amestec, profund postmodern, de intertextualitate, rescriere, umor, (auto)ironie. Totul plasat într-un Curtici magic (după ce tatăl său concesionase Piaţa Reconcilierii din Arad), în care continuă să bântuie stafia lui Francisc Vinganu. Un amestec incredibil de Adrian Oţoiu cu Dénes Jónás. Romulus Bucur

Un roman încins şi proaspăt ca o zi de plajă, toamna, pe ţărmul Mediteranei. Un roman totodată carnal şi misterios, ca un vin roşu din ţările Sudului. Un roman despre iubire şi păcat, dorinţă şi iluzie, despre vanităţi, gelozii şi despre frica de singurătate.

Dupa trei decenii de cariera in domeniul cercetarii stiintifice si dupa o viata intreaga de cautare a adevarului, am ajuns la o perspectiva personala care ofera o explicatie satisfacatoare si plina de sperante asupra realitatii - o perspectiva care nu este doar posibila, rationala si compatibila cu stiinta moderna, ci totodata demna de luat in considerare si capabila de a rezolva unele din cele mai intransigente probleme morale cu care ne confruntam. Reprezinta o cale de iesire din dilemele globale ale umanitatii si v-o ofer spre apreciere.

Propun in aceasta carte o teorie care nu doar ca da sens vietilor noastre, ci este in acelasi timp perfect consistenta cu tot ceea ce am descoperit despre Univers si despre viata pe Pamant, in special cu Big Bang-ul, existenta de 4.6 miliarde de ani a Pamantului si desigur, cu evolutia.

Singura diferenta intre teoria pe care o propun si principiile curente din astrofizica moderna este aceea ca presupun preexistenta unei constiinte inteligente si infinite.

Nu poti scapa de preexistenta a ceva - fie ca este un ansamblu de legi fizice generand infinite universuri, fie ca este o constiinta inteligenta infinita - este ceva ce stiinta zilelor noastre nu poate rezolva si - intr-adevar, niciuna din cele doua enumerate nu este cu nimic mai rationala decat cealalta.

Daca exista o explicatie pentru originea universului, insista oamenii de stiinta, cu siguranta trebuie sa rezide in domeniul fizicii. In cartea sa O scurta istorie a timpului, Stephen Hawking reflecta asupra posibilitatii de a descoperi o teorie completa in fizica care ar putea, intr-un sfarsit, sa explice totul. Un aspect al acestei abordari il gasesc cumva descurajator.

Teoria existentei lui Dumnezeu pe care o prezint in aceasta carte, imbinata cu ipoteza inertiei focarului zero, sugereaza o perspectiva destul de diferita. Nu se aseamana cu cea a lui Hawking, o teorie limitatoare despre Dumnezeu in legatura cu existenta universului. Este mai degraba o intelegere asupra procesului creatiei insusi.

Cum se manifesta acest univers fizic?

Cum sunt definite caracteristicile spatiului si ale timpului?

Cum sunt create si sustinute proprietatile materiei?

Teoria mea, mai pe scurt, propune sa privim legile fizicii ca pe o manifestare a ideilor lui Dumnezeu, nu ca pe limitele potentialului creator divin. - Bernard Haisch

Dramaturg şi nuvelist, Liudmila Petrusevskaia revine asupra copilăriei sale marcate de războiul din epoca stalinistă, vremea când umbla prin holurile hotelului Metropol; apoi adolescentă într-o casă socială după dispariţia mamei sale, viaţa de studentă şi plecarea pe un şantier comunist.

Îi descrie pe bunica ei, iubită de poetul Vladimir Maiakovski în tinereţe, pe mătuşa ei, amanta şefului de stat Mihail Kalinin, pe bunicul ei, unul dintre fondatorii cercului de lingvistică de la Moscova.

"Din când în când unii gândesc, unora le place să gândească. Uite, tocmai pentru asemenea momente există lectura. Celui care gândeşte, cu cât mai dificilă va fi problema pe care i-o dai, cu atât îţi va fi mai recunoscător.”

                                                                                      Liudmila Petrusevskaia

Inspirat din vizitele pe care Simone de Beauvoir le-a facut, impreuna cu Jean‑Paul Sartre, in Uniunea Sovietica intre 1962 si 1966, Criza la Moscova este o poveste despre dificultatea comunicarii si dependenta in cuplu.

“Am citit tocmai acum scrisorile lui Mozart, care ar trebui sa existe in fiecare biblioteca; caci nu sunt interesante numai pentru artist, ci au un efect binefacator asupra tuturor oamenilor.

George Mihalcea isi asuma cu lejeritate rolul de prozator glossy, gata sa agate toate problemele middle class ului inteligent de azi, de la sexualitate pana la infidelitate sau dezumanizarea intr o societate pusa pe fast forward. Ceea ce nu face totusi din In mijlocul lucrurilor o colectie de povesti scurte cu fite, ci o carte in care (auto)ironia, umorul negru si decupajul intertextual sunt la ele acasa. (Alex Goldis, critic literar)

O autobiografie cu mesaj puternic, o provocare pentru a concepe feminitatea altfel decât prin raportare la clasica superioritate masculină.

Lumikki calatoreste la Praga, unde o cunoaste pe Zelenka. Aceasta ii dezvaluie ca este sora ei, iar povestea i se pare veridica lui Lumikki. In scena apare si Jiri, reporter la canalul de stiri Super8. Impreuna cu el, Lumikki incearca sa afle adevarul legat de secta numita Familia Alba, din care face parte si Zelenka. Liderul sectei, Adam, pune la cale sinuciderea in masa a membrilor acesteia. Lucrurile se precipita, iar finalul aduce dezvaluiri surprinzatoare si inca o lectie de viata pentru Lumikki: fiecare om are o latura ascunsa si inocenta nu e neintinata ca zapada.

Speranţa rămâne - într-o zi se va întoarce tatăl, care va reaşeza lumea în ordinea firească.

Atinsă de o boală ciudată, frumoasa Ineko ajunge în azilul psihiatric din Ikuta, iar celor dragi, mamei și iubitului ei, nu le rămâne decât să trăiască tortura de a nu ști dacă au acționat spre binele tinerei. Va putea dragostea lui Hisano să o salveze de consecințele traumei care i-a afectat spiritul? Kawabata, recunoscut drept marele scriitor al clar-obscurului, l-a lăsat pe cititor să-și ofere singur un răspuns.

Un roman fără cearcăne, fără riduri. Cu mult haz, multă adrenalină şi multă dramă. Vreţi suspans şi lacrimi, sânge şi alte fluide, limbaj viu şi o poveste incredibilă? Vreţi un roman despre realitatea de lângă voi? şi pentru că toate trebuiau să poarte un nume, li s-a zis pur şi simplu Nu-ştiu-câte-zile, un super-roman de Stoian G. Bogdan.

,,Aleksandr este androgin", ne avertizeaza Pavic de la bun inceput, astfel ca personajul sau se va chema cand Sandra, cand Aleksa. De aici o intriga extrem de complicata si amuzanta, un roman de dragoste calat pe un thriller palpitant, in care personajele isi afiseaza mereu o alta identitate, iar parfumul, pentru doamne sau pentru domni, devine o rafinat olfactiva proba detectivistica. Si o casa de licitatie pentru vise. La ,,Symptom House" se vand vise si benzile cu descrierea viselor vandute lui Distelli si Lempicka. Iar rezolvarea acestui extrem de incalcit caz Distelli-Cruz-Lempicka-Heth va apartine.

Toate drumurile duc spre Shambala. Doar că unele sunt mai periculoase decât altele...
Dacă veţi studia cât de puţin Tibetul, veţi afla că nu există coincidenţe, ci doar întâlniri necesare...

Povestea de dragoste dintre Mutsuko şi Taura nu e deloc una obişnuită. În vreme ce iubita sa întinereşte inexplicabil, Taura se confruntă cu spaima de a o pierde definitiv. Incluzând elemente fantastice şi întreţinând o anumită ambiguitate până la final, romanul încărcat de sensibilitate şi senzualitate al lui Taichi Yamada este de fapt o parabolă despre obsesia întineririi şi consecinţele acesteia, despre teama de moarte şi încercarea de a o eluda prin iubire. O replică strălucită, în registru erotic, la Strania poveste a lui Benjamin Button a lui Scott F. Fitzgerald.

Desi citirea in palma este la fel de veche precum civilizatia insasi, ea a fost pusa in umbra de mituri, idoli si superstitii, mai mult decat orice alt subiect existent pe fata pamantului.

Mostenirea chiromantiei (care inseamna a prezice viitorul pe baza liniilor palmei sau pe baza oricaror semne naturale) a umbrit potentialul chiromantiei ca si mijloc de autodezvoltare. Ideea ca soarta unei persoane este deja stabilita reprezinta mostenirea unei viziuni medievale. O viziune care subestimeaza simtul responsabilitatii individuale si diminueaza puterea pe care oamenii o au asupra propriei vieti.

Prin intermediul acestei carti veti dobandi un set de principii clare, ce va vor permite sa dezvoltati o tehnica de chiromantie care este foarte puternica, dar totusi simplu de practicat. Veti invata un nou limbaj al mainii, eliberat de referinta la soarta, stele si noroc; un lexicon de chiromantie care exprima in mod corect calitatea fiecarei trasaturi a palmei. Daca alte carti nu v-au lamurit, nu va faceti griji, aceasta carte va va lumina. Absolut toata lumea poate invata sa fie chiromant, fara niciun fel de cunostinte anterioare.

Sa lamurim cateva lucruri. Liniile palmei nu sunt fixe. Se modifica de-a lungul timpului (iar liniile minore se schimba intr-un timp foarte scurt). Este de la sine inteles ca, daca veti face predictii pe baza liniilor palmei, nu veti obtine rezultate precise. Nimeni nu va poate prezice viitorul doar uitandu-se la mana voastra.

Fiecare dintre noi este unic si acest lucru este aratat prin niste semne neobisnuite in palma. Fiecare mana este diferita (chiar si in cazul gemenilor identici). intotdeauna sa cautati semnele care definesc o persoana.

Cartea este structurata in 24 de ore de studiu, dupa fiecare ora, acordati-va timp pentru a va insusi cunostiintele capatate si raspundeti si la chestionarul aferent fiecarei lectii. in acest fel, puteti deveni un chiromant foarte serios in mai putin de o luna!

Cel mai simplu curs de citire in palma care a fost scris vreodata!

Tudor Octavian s-a născut în 1939 la Brăila. A studiat arhitectura şi filologia. A debutat în 1969 cu volumul Povestiri diferite, la editura Eminescu. A publicat mai multe cărţi de proză — romane: Noiembrie viteză, Banda lui Mobius, Sortiţi iubirii; povestiri: Istoria unui obiect perfect, Mihai, stăpânul şi sluga lui, Mihai; nuvele: Firul principal – Cuadratura cercului; Motivul – Celălalt – Afară din joc.

Şefii, primul dintre cele două volume cuprinse în Băieţii şi alte povestiri, a fost publicat pentru întâia oară în urmă cu 50 de ani, marcând debutul oficial ca prozator al lui Mario Vargas Llosa.

„Intre prieteni exploreaza stralucit relatiile nesigure si sensibile dintre barbati si femei, dintre parinti si copii, dintre prieteni si dusmani, intr-un limbaj care se potrivește perfect cu tonul laconic al naratiunii.“ (The Guardian)

Dacă lumea este doar o inimaginabilă şi apăsătoare înşiruire de închisori concentrice, în care-ţi ispăşeşti condamnarea pe viaţă, mai eşti, de fapt, în viaţă?

Gwenaelle Aubry (n. 1971) este scriitoare, traducatoare a lui Plotin, doctor in filosofie, cercetator la Centre National de la Recherche Scientifique. A publicat sase romane, in prezent fiind autor Mercure de France. Personne (Nimeni) a aparut in 2009 si a fost recompensat cu Premiul Femina. A figurat in selectiile finale pentru premiul Academiei Franceze si premiul Médicis. Cel mai recent roman al sau, Partages (2012), s-a regasit de asemenea pe lista lunga pentru Premiul Goncourt. Personne a fost tradus in zece limbi, iar editia din Statele Unite a beneficiat de prefata lui Rick Moody, autorul bine-cunoscutului roman The Ice Storm.

Povestea lui Mimoun. Povestea lui si a ultimului dintre marii patriarhi ai neamului Driouch.

Va amintiti de David Foenkinos? propune o inspirata si hilara abordare a ideilor despre celebritate, creatie si talent, descriind totodata universul fragil al relatiilor de iubire si al problemelor care se isca intre parinti si copii atunci cand acestia din urma ajung la maturitate.

Cititorul rade cu Foenkinos in timp ce Foenkinos rade de el insusi, tesand cu ironie povestea unui scriitor de 40 de ani bantuit de stafia esecului. Fara a fi o autobiografie, aceasta carte cuprinde o trama ametitoare, plina de conflicte si suspans in cea mai buna traditie a autofictiunii. Finalul optimist pare un suras ce incununeaza o poveste rotunda. Adica perfecta? Merita s-o descoperiti!

Epoca de fier, considerată în 1990 Cartea anului în Marea Britanie de Sunday Express, împleteşte cu subtilitate şi umor reţinut tragedia personală cu dramatismul unei epoci marcate – în Africa de Sud – de rasism şi de violenţe sociale şi politice.

In Exercitiul miraculos, Daniel Glattauer se dovedeste a fi un foarte bun cunoscator al firii umane si surprinde cu maiestrie hatisul sentimentelor contradictorii ale omului contemporan.

''Gratie unei tensiuni create prin forta scriiturii, a unor pagini ce reusesc sa impresioneze asa cum rar se mai intampla, indiferent de meridianul literar, volumul are darul de a-i lasa cititorului dorinta de a-l reciti, iar recenzentului, entuziasmul cu care va spune ca este unul dintre cele mai bune romane de debut din ultimii 20 de ani. Si nu numai de debut.'' (Razvan Petrescu)

Nici nu știu ce să laud prima dată: faptul că, nefiind concepute după același tipic, textele din Ursulețul lui Freud au tensiunea unor proze-episoade-capitole-de-roman, un roman-fluviu despre cărți și cititori deopotrivă. Așadar, nu te plictisești nici o clipă, ești mereu în tensiune, vrei să știi ce urmează. Sau faptul că umorul e de cea mai bună calitate, așa că, de multe ori, te trezești că ți-au dat lacrimile de rîs citind. Scrisul lui Răzvan Petrescu – aici, poate mai evident decît în alte părți – îți ia ochii, dar nu o face prin brizbrizuri stilistice (ar fi prea la îndemînă!), ci prin inteligența vie, zdrobitoare, cu care e greu să ții pasul. (Florina Pîrjol)
Răzvan Petrescu știe să-și țină foarte bine în frîu ritmul scrierii, păstrează mereu cititorul cu sufletul la gură, apelează constant la sarcasm, face paralele cînd savante, cînd hazlii, fără a fi sub nici o formă prețios. Însă, mai presus de orice, ne arată un paradox: acela că și literatura proastă are un rost pe lume – poate produce o literatură de cea mai bună calitate, cum e cea din Ursulețul lui Freud. (Razvan Nastase)