Literatură

Cand fratele ei moare la nastere, Dolores Price ramane singurul copil al unei mame vulnerabile si depresive si al unui tata infidel si abuziv. In atmosfera sufocanta de acasa, abia daca razbeste prin anii adolescentei, gasind alinare pentru tristete si singuratate in mancare. Cand se hotaraste intr-un final sa-si paraseasca zona de confort si, totodata, de oprimare, pe Dolores - care cantareste deja aproape 120 de kilograme - n-o impovareaza doar greutatea trupului, ci si suferinta de necuprins a traumei si a vinovatiei.Cand fratele ei moare la nastere, Dolores Price ramane singurul copil al unei mame vulnerabile si depresive si al unui tata infidel si abuziv. In atmosfera sufocanta de acasa, abia daca razbeste prin anii adolescentei, gasind alinare pentru tristete si singuratate in mancare. Cand se hotaraste intr-un final sa-si paraseasca zona de confort si, totodata, de oprimare, pe Dolores - care cantareste deja aproape 120 de kilograme - n-o impovareaza doar greutatea trupului, ci si suferinta de necuprins a traumei si a vinovatiei.

Teoria fricii e povestea lui Tase, un tip de 48 de ani, care-și dorește să facă stand-up comedy, dar suferă de trac. Își face propriul club de comedie, Stage Fright Club, pe scena căruia își spune liniștit glumele, în fața scaunelor goale și a celor două pisici ale lui. Pe scena asta urcă și unii dintre scriitorii preferați ai lui Tase: Daniil Harms, Franz Kafka, Charles Bukowski, Ilf și Petrov, Venedikt Erofeev, Bohumil Hrabal, Gabriel García Márquez, Mark Twain, J.D. Salinger, Sylvia Plath, Joan Didion, Virginia Woolf, Gellu Naum, Mihai Eminescu și alții. Fac stand-up comedy, fac stand-up poetry, fac stand-up history. Și, uneori, chiar stand-up tragedy. Lucrurile se complică atunci când ușile virtuale ale clubului sunt deschise cu forța, inclusiv cu forța dragostei, iar Tase e nevoit să-și învingă stage fright-ul. Sau nu. Teoria fricii e un roman de comedie, doar că, pe parcurs, frica devine personajul principal, iar comedia se transformă-n dramă.

Mistere urbane, călătorii fabuloase, dragoste și moarte. O fată este lovită de o mașină în fața Universității, tocmai în momentul în care își striga iubitul, iar sunetele care alcătuiesc numele lui fac o fabuloasă călătorie, producând o serie de incidente, pe care spiritul orașului le favorizează. O cămașă magică, o călătorie în timp, întâmplări stranii în Bucureștiul prezent și fanariot. Scris ca un puzzle, volumul conține 11 povestiri autonome, care pe parcurs se dovedesc legate, alcătuind o altă poveste, în planul secund al cărții.

În 1989, Svetlana Aleksievici a îndrăznit să încalce unul dintre ultimele mari tabuuri ale imperiului sovietic: mitul războiului din Afganistan, al soldatului „internaţionalist“ care ajută un popor înapoiat să construiască socialismul. Între 1979 şi 1989, un milion de militari sovietici au trecut prin Afganistan, provocând aici distrugeri uriaşe şi rămânând ei înşişi marcaţi de experienţa unui conflict nerecunoscut oficial. Morţii erau trimişi înapoi în URSS în sicrie sigilate de zinc, în timp ce, întorşi în patrie, mare parte din supravieţuitori nu s-au putut reintegra şi au devenit, în ochii altora, nişte criminali. Soldaţii de zinc prezintă mărturiile emoţionante ale unor participanţi la război – soldaţi, ofiţeri, asistente medicale – şi ale unor mame care şi-au pierdut copiii în Afganistan, într-o carte şocantă prin onestitatea ei brutală. Este o reconstituire tulburătoare şi de neuitat a realităţii şi absurdităţii războiului.

Doina Gecse-Borgovan (n. 1974, Brăila) este jurnalist radio, absolventă de filologie (engleză–italiană), cu un masterat în comunicare și unul în sociologie. Scrie proză scurtă, publicată în periodice. Este colaboratoare a revistei Ficțiunea OPTm. Proză scurtă, în registru subiectiv, volumul propune un portret identitar și o galerie de personaje care treptat conturează biografia ficțională a autoarei. Brăila, Dobrogea și Clujul compun o poveste a lumii dunărene, multiculturală, cu alianțele, toleranța și conflictele ei.

În 1885, trupele britanice intră în Mandalay și obligă familia regală birmană să ia calea exilului. Rajkumar, un băiat sărac care lucrează la o tarabă din piața prăfuită de lângă palat, este salvat de un negustor chinez înțelept, cu care înființează o afacere de prelucrare a lemnului în nordul țării. Mai târziu, cu imaginea familiei regale în minte, tânărul călătorește până în orășelul obscur din India unde au fost surghiuniți cu toții, vrând s-o regăsească pe Dolly, o slujnică de la curtea reginei, a cărei iubire îi va modela viața. Narațiunea urmărește aventurile comerciale – plantații de cauciuc în Malaya, afaceri în Singapore, moșii în Birmania – pe care Rajkumar le întreprinde cu ajutorul prietenilor, asociaților și cunoștințelor sale până la Al Doilea Război Mondial, precum și răspândirea familiei extinse la New York și în Thailanda, la Londra și Hong Kong în perioada postbelică. Luptele în urma cărora Birmania, India și Malaysia au devenit ceea ce sunt acum sunt descrise cu mare talent în acest roman splendid.

Autorul bestsellerului international Un barbat pe nume Ove Dupa ce isi construieste o afacere de succes, pentru care si-a sacrificat relatia cu propriul fiu, un tata trebuie sa faca cea mai grea alegere a vietii sale, care i-ar putea reconfigura intreaga istorie personala. Cu umor si compasiune, nuvela lui Backman ne reaminteste ca viata este un dar trecator.

Ciclul de povestiri incluse in Daruri se structureaza unitar in jurul personalitatii lui Bobocel, un erou literar caruia Ion Druta ii insufla viata si cumintenie exemplara, astfel incat acesta se impune, individualizat, intr-o tipologie a istetilor din literaturile pentru copii, de aiurea, prozatorul exceland aici intr-un discurs sagalnic, particularizat tocmai prin tonul mucalit, ponderat, discret al relatarii faptelor spectaculoase dintr-un univers domestic prin excelenta. - Constantin Cublesan

Trebuie sa ne intoarcem la Inima intunericului, a lui Joseph Conrad (1899), pentru a vedea cat de inteligenta este reinterpretarea data de Paul Kazack in acest prim roman al sau. Desi aventurile lui Marlow pe fluviul Congo nu erau lipsite de critici la adresa procesului colonial, ele nu se distantau intru totul de ideologiile rasiste care il alimentau. Kawczak reuseste sa pastreze suflul epic conradian si umorul juvenil, dublat de ironie, al marinarului.

Ion Druta este un mare scriitor. El trebuie asezat, in orice istorie a literaturii romane, alaturi de Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu ori Marin Preda. - Bogdan Cretu

Ion Druta este un scriitor din spita clasicilor romani Creanga, Sadoveanu, Cosbuc, Caragiale, in chip anume un scriitor popular, in acceptia larga, povestitor innascut si un mare savant cunoscator al limbii romane, de la izvoarele ei cele mai pure. Printre contemporanii de generatie, el poate sta alaturi de Marin Preda, Eugen Barbu, Fanus Neagu sau Nicolae Velea, cu specificarea ca, intre moldovenii de azi, el este cel mai mare. - Ion Rotaru

Calaul lui Gaudi este primul volum din seria Milo Malart. Dupa ce e rapit, un politican si bancher cunoscut din Barcelona e descoperit cuprins de flacari pe La Pedrera, cladirea proiectata de geniul catalan Antoni Gaudi. Procurorul care se ocupa de caz e nevoit sa apeleze la masuri disperate. Milo Malart, inspectorul cu metode de lucru neortodoxe, dar cu un talent indiscutabil, e chemat inapoi la Brigada Omucideri ca sa elucideze misterul.

Ascunsa in zapada este primul volum al seriei bestseller Crimele din Are. Un cadavru este gasit intr-o telecabina chiar cand in Are incepe sezonul de schi. Trupul e inghetat complet, buzele ii sunt subtiate din pricina frigului. Multe indicii sugereaza ca ar fi vorba despre o crima. Inspectorul Daniel Lindskog are acasa un copil nou-nascut si o iubita surescitata. Agenta Hanna Ahlander a fugit in Are dupa ce a fost silita sa-si dea demisia de la politia din Stockholm in aceeasi zi in care iubitul ei a parasit-o. In scurta vreme, cei doi ajung implicati in ancheta din jurul victimei inghetate. Asupra tinutului se pregateste sa se dezlantuie o furtuna. Temperatura scade si tot mai multe vieti sunt in pericol. Cate vieti vor mai fi luate inainte ca adevarul sa fie scos la lumina? Ascuns in zapada este primul volum al noii serii Crimele din Are, cu actiunea plasata in Alpii Suedezi. In stilul ei caracteristic, Viveca Sen tese laolata peisaje grandioase si personaje puternic conturate, realizand o poveste de suspans hipnotizanta.

Mallory Greenleaf a terminat cu sahul. Fiecare mutare conteaza in zilele noastre; dupa ce acest sport a dus la distrugerea familiei sale cu patru ani in urma, Mallory se concentreaza asupra mamei si surorilor sale si asupra slujbei fara perspective care ii permite sa isi intretina familia. Asta pana cand accepta fara tragere de inima sa joace intr-un ultim turneu caritabil si, fara sa stie prea bine cum, il invinge pe celebrul Nolan Sawyer, actualul campion mondial si baiat rau al sahului.

Dupa succesul rasunator al editiilor tiparite, in Romania si in alte peste 35 tari, Igor Bergler aduce publicului povestea lui Charles Baker din Biblia pierduta intr-o forma noua, cea de roman grafic. Ilustratiile lui Sorin Sorasan, cu un puternic impact vizual, prezinta personajele si aventurile acestora intr-un mod atractiv, dinamic si concis. Atat cititorii pasionati ai inegalabilului scriitor, cat si iubitorii de banda desenata vor fi captivati de rezultatul acestei colaborari inedite.

Ocupat de trupele inamice, un orăşel liniştit ajunge să se confrunte, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, nu numai cu răul venit din afară, ci şi cu trădarea născută în sânul acestei comunităţi strânse. Steinbeck dă la iveală în acest roman adevăruri profunde, adesea tulburătoare, despre război, dar şi despre natura umană. Această „celebrare a durabilităţii democraţiei”, cum o descrie autorul însuşi, a avut un impact extraordinar ca propagandă a Aliaţilor în ţările ocupate de nazişti. În ciuda eforturilor Axei de a interzice romanul (în Italia fascistă până şi faptul de a te afla în posesia unui exemplar era pedepsit cu moartea), Luna a apus a fost tradus în secret în franceză, daneză, olandeză, suedeză, germană, italiană şi rusă, astfel că sute de mii de copii circulau în Europa, făcând din el de departe cel mai popular text de propagandă din timpul ocupaţiei. Puţine opere literare din epocă au demonstrat cu atâta succes puterea ideilor în faţa oţelului rece şi a forţei brute. Rolul jucat de roman în ridicarea moralului norvegienilor i-a adus lui Steinbeck numeroase elogii şi medalia Crucea Libertăţii Regele Haakon al VII-lea. Romanul a fost adaptat chiar de autor pentru scenă în 1942 şi ecranizat în 1943.

Revenind din exilul francez în România de astăzi, Letiției încearcă să recâștige moștenirea confiscată a familiei. Totul s-a schimbat, dar s-a îmbunătățit prea puțin; câștigă doar cine își face loc cu coatele sau își schimbă la timp alianțele politice. Autoarea ne vorbește despre dezamăgire, alienare și despre trecutul care nu trece într-un roman copleșitor. Totalitarismul plutește doar ca o umbră deasupra poveștii: când Letiția se întâlnește cu prietenii vechi sau se plimbă prin București, din adâncul minții ei răsar mereu amintiri difuze, legate îndeosebi de relația cu Sorin, în răspăr cu pruderia socialiste. Afară totalitarismul face ravagii, dar înăuntru miroase a alcool și sex secret. Proasta comunicare cu Sorin și avortul devin motive recurente, o disociere între trup și suflet. Naratoarea observă și-și amintește, dar evită să judece și să pună o lumină foarte puternică asupra faptelor: chiar și sub Ceaușescu, nu totul era rău.

Puiu Ozias, un om care a împlinit o sută de ani, este o mină de aur arhivistică. Împărtășind fapte care interesează istoria, bătrânul retrăiește, cu un amestec de cinism și suavitate, întâmplări din viață: iubirea distrusă de lașitate, loialitatea și prietenia măcinate de trădare, acte de eroism sabotate de jocuri de putere. Pe de altă parte, Vladimir Vasiliu, medic psihiatru, director în perioada socialismului al ospiciului de la Răstoaca Melcilor, este în conflict cu unul dintre bolnavii săi, Laban, un rege neîncoronat al azilului, admirat și temut. Laban – care a intervenit tragic și în viața lui Puiu Ozias – face legătura între două lumi, dinlăuntrul și din afara zidurilor; el este în același timp dușmanul și prietenul doctorului. Poveștile împletite ale lui Ozias și Vasiliu alcătuiesc o tulburătoare „arhivă a trădării și a mâniei”. Mica istorie și marea istorie sunt atrase deopotrivă într-un dans mortal.

,,Nu mi-am propus prin Pupa russa să scriu un roman politic sau să fac panorama socială a unei perioade istorice (comunismul românesc). Pupa russa nu este neapărat un roman narativ. El nu urmărește un destin, ci simptomele și devenirea unui caz individual. Leontina, personajul principal al romanului, e o existență în derivă, dar și o viață condamnată.” Gheorghe Crăciun

„Povestea de dragoste dintre voluntara, intransigenta, imprevizibila fiică a unui fost torționar și fiul fostei victime a acestuia îi oferă prozatorului Bogdan Crețu prilejul să facă în noul lui roman un portret al României din intervalul cuprins între anii ’50 (cu eflorescența temnițelor comuniste) și contemporaneitatea receptivă la mișcarea #metoo. Un portret relevant și foarte realist: torționarul e judecat doar de propriul copil, altfel rămânând prosper și liber până la moarte, viața deținutului politic e distrusă pentru totdeauna, iar urmașii lor direcți, marcați într-un fel sau altul de compromisurile și dramele familiale, nu se vor regăsi pe deplin niciodată. Întrețesute, cele două fire narative asigură tensiunea din Mai puțin decât dragostea, o carte densă, dramatică, puternică.” Mariana Codruț

La începutul anilor ’90, în plină perioadă de destrămare a Uniunii Sovietice, Zoia Vangheli era elevă în Chișinău. Fiică de bibliotecară, va fi transferată de părinți la o școală cu predare în limba română. Între alte schimbări, va asista neputincioasă la dispariția cărților ce îi încântaseră copilăria și la spectacolul convertirii entuziaste la românism a celor care până atunci fuseseră lăudătorii comunismului sovietic. În noua școală, Zoia, sensibilă și serioasă, se va împrieteni cu o colegă, îndrăzneața Katia. Povestea prieteniei lor, cuceritoare prin franchețea și lipsa de false pudori cu care e spusă, se desfășoară pe fundalul convulsiilor sociale și politice din acei ani. Dincolo de o maturizare grăbită care nu împlinește promisiunile adolescenței, ea ne lasă să întrezărim povestea unei țări întregi în epoca postsovietică.

Pare să fie jurnalul unei femei. Dacă ar fi să o credem pe autoarea poveștii-jurnal, e fiica unui scriitor cunoscut și, copilă fiind, a fost martora unor întâmplări de la Vila scriitorilor din Neptun, în vara lui ’83. Dacă ar fi să o credem, a existat un timp în care scriitorii se adunau într-o vilă de la Neptun în vacanțele de vară. Nichita voia să scrie un roman despre tinerețe, iar Ioan Alexandru și un căpitan de miliție discutau pe plajă despre posibilitatea demonstrării existenței lui Dumnezeu printr-o combinație de algebră și geometrie optică. Cezar Ivănescu, aterizat intempestiv într-o noapte la Vilă, încerca să elucideze circumstanțele suspecte ale morții lui Marin Preda din urmă cu trei ani. Oamenii de știință ai momentului aveau și ei un loc de întâlnire pe litoral, pe malul lacului Limanu, unde discutau despre bătrânețe, moarte și incertitudinea unui nou răsărit de soare.

Un împărat, Montezuma, supranumit şi „Marele Vorbitor”, căci prin el zeii se adresau milioanelor de supuşi, care le aduceau drept jertfă pe cei sortiţi şi pe cei luaţi prizonieri în războaie. Un soldat aproape necunoscut, pe numele său Hernán Cortés, venit pe mare, de la mii de kilometri depărtare, în căutarea bogăţiilor şi a gloriei. Întâlnirea dintre cei doi, stăpânitorul aztecilor şi aventurierul spaniol, avea să schimbe cursul istoriei, fiind, după cum consemna secretarul celui din urmă, „cea mai de seamă întâmplare de la crearea pământului”. Vei afla povestea unei civilizaţii deopotrivă măreţe şi înspăimântătoare, cu oraşe fascinante şi obiceiuri sângeroase, dar mai ales a incredibilelor aventuri ale primului dintre conchistadorii care au pus bazele Lumii Noi a Americii de Nord şi de Sud.

Pe când lumea încă evaluează consecinţele celui de-Al Doilea Război Mondial şi Cortina de Fier coboară, viaţa lui Roland Baines, în vârstă de unsprezece ani, e dată peste cap. Departe de casă şi de dragostea protectoare a mamei, abandonat într-o şcoală cu internat neobişnuită, vulnerabilitatea lui o atrage pe profesoara sa de pian, Miriam Cornell, lăsând cicatrici, precum şi amintirea unei iubiri care nu se va estompa niciodată. Peste ani, când soţia lui dispare, lăsându-l singur să-şi crească fiul încă bebeluş, Roland se vede obligat să-şi înfrunte existenţa neliniştită. În timp ce norul radioactiv de la Cernobîl se răspândeşte peste întreaga Europă, Roland începe să caute răspunsuri – o căutare ce va sonda istoria familiei şi care va dura tot restul vieţii sale. Călătoria lui pune întrebări cruciale pentru noi toţi. Ne putem controla cursul vieţii fără a le face rău altora? Cum ne modelează existenţa şi amintirile evenimentele globale aflate dincolo de controlul nostru? Şi ce putem învăţa cu adevărat din traumele trecutului? Amplă, fascinantă şi profund umană, Lecţii este cronica epocii noastre – o meditaţie remarcabilă despre istorie şi umanitate prin prisma vieţii unui singur om.

Carismatica Sira Quiroga – eroina memorabilă din Iubirile croitoresei – revine acum într-o aventură captivantă ce ne poartă din Ierusalim la Londra şi din Madrid în Tanger în anii turbulenţi de după sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Acum, când marea conflagraţie mondială s-a încheiat, fosta cusătoreasă devenită croitoreasă şi pe urmă spioană se pregăteşte în sfârşit să ducă o existenţă liniştită alături de soţul ei Marcus, agent al serviciului de informaţii britanic, şi să treacă prin experienţa maternităţii. Însă destinul are alte planuri pentru ea. Instalaţi în Ierusalim în timpul Mandatului Britanic pentru Palestina, ea şi Marcus se văd prinşi în lumea tulbure a agenţilor din umbră, a ameninţărilor politice şi a violenţelor izbucnite pe neaşteptate. Sira călătoreşte în Anglia pentru a se angaja într-o nouă misiune de spionaj, devenind Livia Nash, jurnalistă la biroul BBC pentru America Latină. Iar acesta este doar începutul unui periplu în care o întâlneşte pe Eva Perón la Madrid, ajunge în Maroc pentru o misiune în care este implicată Barbara Hutton, moştenitoarea imperiului Woolworth, în timp ce se confruntă cu fantome ale trecutului care ameninţă să-i dea viaţa peste cap.

Este 23 decembrie 1971 şi în Chicago se anunţă vreme rea. Russ Hildebrandt, pastor într-o biserică din suburbii, este pe punctul de a se elibera de încorsetările unei căsnicii pe care o consideră nefericită – asta dacă soţia lui, Marion, care are propria existenţă secretă, nu i-o ia înainte. Copilul lor cel mare, Clem, vine acasă de la facultate, mistuit de absolutism moral, după ce a luat o decizie care îl va zgudui pe tatăl său. Sora lui Clem, Becky, mult timp regina balului la liceu, a cotit-o brusc înspre contracultură, în timp ce fratele lor mai mic şi genial, Perry, care le tot vinde droguri elevilor dintr-a şaptea, s-a hotărât să devină un om mai bun. Fiecare dintre membrii familiei Hildebrandt este în căutarea unei libertăţi pe care ceilalţi ameninţă să o îngrădească. Un tur de forţă plin de perspective intercalate şi suspans neîntrerupt, Crossroads este povestea unei familii din Vestul Mijlociu aflate într-un moment crucial de criză morală.

Sunt mai multe feluri de a scrie o poveste de dragoste. Nora Hamilton cunoaste formula iubirii mai bine decat oricine. Asta este meseria ei, ca autoare de scenarii pentru un canal de filme romantice. Dar cand sotul ei pleaca de acasa, parasindu-i pe ea si pe cei doi copii, Nora transforma esecul casniciei sale in bani, scriind cel mai bun scenariu al ei, Casa de ceai. Nimeni nu este mai surprins decat ea atunci cand scenariul este cumparat pentru marele ecran, iar casa ei veche de o suta de ani este aleasa ca loc de filmare. Si cum cel mai sexy barbat din lume, Leo Vance, este distribuit in rolul indolentului sau sot, viata Norei nu va mai fi niciodata aceeasi.

Publicata pentru prima data in 1968, Pestisorul negru este o poveste pentru copii, scrisa de scriitorul iranian Samad Behrangi (1939-1968) care a fost tradusa in multe limbi si a fost inteleasa ca o alegorie a opresiunii sociale si politice sub regimul sahului din Iran. Acest volum este colectie de basme si legende populare despre curaj si aventura in care Behranghi lasa animalele sa-si exprime gandurile critice prin metafore culturale, expresii copilaresti si conceptualizare. Pestisorul negru poate fi mic, dar are intrebari mari si hotarare in a gasi raspunsuri la ele. El nu a ascultat sfaturile mamei sale si ale vecinilor sa se tina de parau, ci a iesit sa exploreze lumea. Intalneste minuni si aventuri, pericole si frumusete si face tot drumul pana la mare ca sa isi gaseasca raspunsurile. Chiar daca nu supravietuieste pentru a-si spune propria poveste, iata ca ea este spusa unei alte generatii, iar inspiratia ei este transmisa mai departe.

O voce spune povestea unei familii din Arad, o face sa curga lent, ca un fluviu bine asezat in matca. Captivanta, sinuoasa istorie a familiei Otescu atrage in albia sa alte zeci si zeci de mici istorii. Se decupeaza astfel o Europa Centrala mai putin cunoscuta, de neuitat, prin acuratetea fiecarui detaliu. Dar si prin forta de a o proiecta pe fundalul marii istorii. O istorie rea. O recompune cu un amestec de scepticism si melancolie vocea care povesteste: Valentina. Valentina. - Adriana Babeti

Situat în inima Germaniei, International Tracing Service este cel mai mare centru de documentare pe tema persecuțiilor naziste. Tânăra Irène se angajează aici în 1990 și-și descoperă vocația pentru munca de investigator. Meticuloasă și perseverentă, se lasă absorbită de dosare, spre regretul fiului ei, pe care-l crește singură după divorțul de soțul german.

În toamna anului 2016, lui Irène i se încredințează o misiune inedită: restituirea miilor de obiecte pe care le-a primit centrul în păstrare la eliberarea lagărelor. Un pierrot de pânză, un medalion, o batistă brodată... Fiecare obiect, oricât de modest, ascunde o poveste. Trebuie găsită identitatea proprietarului pentru a li se transmite urmașilor amintirea rudei deportate. Pe măsură ce anchetele înaintează, Irène se lovește de misterele Centrului și de propriul ei trecut. Căutându-i pe dispăruți, dă peste contemporani care o bulversează și-i îndrumă pașii, de la Varșovia până la Paris și Berlin, trecând prin Salonic sau Argentina. Odată ajunsă la capătul drumului, cum vor primi cei vii aceste obiecte bântuite?

„Biroul de elucidare a destinelor” este firul care unește aceste traiectorii individuale cu memoria colectivă a Europei. O frescă strălucită, de o intensitate emoțională imensă, în care Gaëlle Nohant dă întreaga măsură a talentului său.