Literatură

Cu un cuvânt de întâmpinare de Andrei Pleșu și cu un prolog în versuri de Șerban Foarță

Nesimţirea e un virus redutabil, cu instalare rapidă şi efecte demolatoare. Ea se instalează în aproapele anonim, dar îi afectează mai mult pe cei din jur. Nesimţitul devine pe zi ce trece o prezenţă constantă, greu de evitat şi imposibil de strunit. În tren sau la operă, în autobuz sau la biserică, în parc sau la teatru, în Parlament sau la bloc, reprezentanţii acestei categorii fondează un cult volatil, fără agendă şi fără orizont. Religia lor e sfidarea celorlalţi. Nesimţitul nu are un cod de reguli, dar se comportă ca şi cum l-ar avea. E invaziv până la ubicuitate, pisălog până la nevroză şi vociferant până la delir. Îl vezi unde nu te aştepţi, îl auzi peste tot, îl adulmeci la fiecare colţ de stradă şi pe fiecare culoar de vagon. Însă nici măcar el nu deţine toate pârghiile meşteşugului. E imperfect şi are nevoie de îndrumări. Exact asta face „Ghidul nesimţitului” – furnizează reglajele necesare celor ispitiţi de performanţa în domeniu. Sigur, miza lui formativă şi informativă e o glumă. „Ghidul nesimţitului” vrea în primul rând să amuze. Numai că în spatele tonului ironic al cărţii răsar fapte, întâmplări şi buclucuri de care foarte mulţi dintre noi au avut parte. Şi peste care n-au putut trece doar cu un duş, o casetă cu muzică de relaxare sau o înjurătură bine ţintită.

Spre miezul nopții, la primele semne de viscol, la secție sună un telefon. Locotenentul Dumitrașcu răspunde. O femeie „în vârstă și bolnavă“, cu glasul sugrumat, cere sprijin: „Ajutor! Salvați-mă, oameni buni… sunt plină de sânge… Mor… Oameni buni…“. Convorbirea se încheie. Misterioasa întâmplare declanșează o acțiune palpitantă. Un adevărat deliciu literar, cartea Rodicăi Ojog-Brașoveanu ne provoacă să elucidăm un mister șocant.

Ce nu face o pețitoare pentru cel mai frumos, mai bogat și mai excentric client al ei? E pregătită să-i găsească femeia ideală. Și, categoric, nu va fi ea aceea. Deși corpul lui îi inspiră atâtea gânduri păcătoase...

Patrick o iubește pe Mia de când a întâlnit-o prima dată. Dar îl macină îndoielile. E sora prietenului său cel mai bun. Îl leagă de ea o prietenie lungă și caldă. Nu vrea să piardă asta. Mia e o femeie pasionată de carieră. Nu are cum să concureze cu asta. Și în mod vizibil, ea se uită cu poftă la corpul lui tare ca piatra. Dar el nu vrea numai asta...

Ce se întâmplă dacă un medic atrăgător rămâne brusc fără locuință? Dacă o femeie superbă, pe care el o visa în secret, se oferă exact atunci să împartă apartamentul și facturile cu el? Dacă parfumul ei de cireșe și obiceiul de a defila prin casă în prosoape minuscule îl aduc în punctul în care uită de sine?

Ești zeul plăcerilor de toate genurile, dar ai și tu o plăcere vinovată: ești atras irezistibil de angajata ta. Dar nu vrei să creezi un climat nepotrivit la muncă, de aceea o tratezi distant și rece. Până într-un punct...

Jane Austen a creat în romanul Parcul Mansfield cea mai atipică eroină din galeria tinerelor care populează universul său literar: Fanny Price, o protagonistă discretă și, aparent, neînsemnată, dar care se dovedește remarcabilă, mai ales prin forța cu care își urmează propria busolă morală, nelăsându-se dominată de așteptările societății în care a fost crescută. Problematica moralității este fundamentală în această proză a autoarei, iar modul în care este adusă în discuție – nuanțat, complex – a făcut ca Parcul Mansfield să beneficieze, de-a lungul celor mai bine de două secole scurse de la prima publicare, de noi grile de lectură, transformând romanul în cea mai controversată și, totodată, mai profundă carte a scriitoarei.

Cu o voce tulburătoare din prezent, dar hotărât să arunce puțină lumină asupra trecutului, în încercarea sisifică de a-și înțelege viața, Imre își deapănă multele suferințe și puținele bucurii ale copilăriei, drumul anevoios către maturitate, relația cu membrii familiei și cu cei din jur, aventura extraconjugală cu o colegă de redacție, care, în ciuda pasiunii mistuitoare, sfârșește abrupt în urma unui avort dureros...

Tookie e forțată să privească în interiorul ei pentru a-și înțelege propriul trecut și a-și ispăși greșelile. Condamnarea la integrarea într-o cultură înlocuitoare, care doar se vrea înfloritoare, se plătește scump. Într-o societate dominată de ură și cruzime, personajele din Sentința se regăsesc și supraviețuiesc prin iubire, prietenie, cărți, familie și moștenire culturală. Lupta pentru păstrarea propriei memorii și identități nu e ușoară, însă resentimentele și disperarea fac loc în cele din urmă compasiunii și solidarității.

Un barbat pe nume Ove. Coperta film: Acum intr-o ecranizare de exceptie Un barbat pe nume Otto cu Tom Hanks in rolul principal. Ove este cel mai morocanos om pe care vi-l puteti imagina, un batran mizantrop caruia ii plac regulile stricte, rutina, lucrurile utile in viata si care n-are rabdare pentru amabilitati gratuite cu vecinii. Isi divinizeaza masina Saab, marca lui de suflet, si judeca oamenii dupa ce masina conduc, dispretuind profund, se intelege, automobilele straine. Se crede inconjurat de idioti si crede ca lumea se duce de rapa cu toti filfizonii astia cu cabluri albe in urechi care angajeaza pe cineva sa le schimbe un bec.

Autorul pretinde a ilustra, la un anumit nivel narativ, relațiile incestuoase pe care le-ar întreține cu propria-i operă; nu trebuie să ne gîndim însă la jocuri de limbaj ca în cutare roman al lui Nabokov, unde anagrama de la insecte dă inceste, ci mai curînd la monștri (deși unii autori neagă faptul că ei s-ar naște din raporturi endogame). Monstruosul, în acest caz, este secretat, ca în anumite deliruri, de metamorfozele care, cu o rafinată știință a gradării, sînt împinse din sexualitate către întreg universul, izbutind a trezi acel amestec de fascinație și oroare tainică specific figurilor ambigue; în acest sens, modelul ascuns al Liei Mora pare a fi sir Aubrey de Vere, personajul lui Mateiu Caragiale, tratat însă în stilul lui D.H. Lawrence. Altfel spus, conform opiniei criticului literar Al. Cistelecan, în acest roman „Dumitru Ungureanu construiește o sexologie a creației”.

Cazul Magheru este o carte despre idealuri si crime, pacat si vinovatie, totul minunat asamblat intr-o captivanta intriga politista care va seduce iremediabil cititorul. Unul dintre cele mai reusite romane ale lui Mihail Drumes, Cazul Magheru spune povestea pasionanta a tanarului Ilarie, un intelectual sensibil si precoce, pasionat de psihologie si de pian care se hotaraste sa devina medic dupa moartea devastatoare a iubitei sale. Visul lui este sa-si definitiveze studiile in India, dar pentru asta ar avea nevoie de o gramada de bani. De unde ii va procura si oare cu ce pret?

O poveste despre regăsirea de sine exact atunci când pare imposibil.

Cassie nu s-a simțit niciodată la fel de singură ca acum.

În acest moment de răscruce și deznădejde, un ultim dar de la fratele său îi poate oferi o nouă șansă la dragoste și la o viață mai bună.

Cassie găsește un plic cu numele său și își dă imediat seama despre ce este vorba. E primul indiciu din jocul pe care îl face în fiecare an cu fratele său de Crăciun. El i-a promis că anul acesta va fi cel mai spectaculos dar. Indiciile lui Tom o trimit într-o splendidă călătorie care îi va schimba viața. Pe drumul din Londra până în Țara Galilor, apoi în Bordeaux, Cassie reia legături cu vechi prieteni, reaprinde o dragoste de mult pierdută și, cel mai important, se regăsește pe sine.

Cassie trebuie să-și urmeze inima ca să descopere ce îi pregătește viitorul.

Oare atunci când va descifra ultimul indiciu va fi pregătită să accepte darul din partea fratelui său și toată dragostea care vine odată cu el?

O poveste despre regăsirea iubirii în timpul vacanței de Crăciun.

Cine suntem după ce rămânem singuri?

„Toată dragostea dintr-o fotografie arsă” pune reflectorul pe relația dintre trei generații de femei, care înțeleg lumea în moduri aproape incompatibile unul cu celălalt. Familia și echilibrul ei precar sunt zdruncinate de internarea bruscă a celei mai vârstnice dintre ele. Fricile paralizante capătă contur în apropierea morții iminente. Mecanismele lor de apărare, mai ales felurile în care fiecare parazitează viața celeilalte, în numele datoriei și al iubirii materne, ies la suprafață. Iar Leia, aflată la mijloc(ul distanței), este cea care înregistrează schimbările, cea care (își) cerne realitatea, se străduiește să o transcrie și să-i dea un sens, cea care își negociază constant identitatea, în încercarea de a descoperi cine rămâne în afara statutelor de fiică și mamă și a găsi un drum spre (un) liman.

Al optulea volum din seria DUNE.

Ithaca, nava refugiaților care au scăpat de pe planeta pârjolită Dune, încearcă să scape de un inamic terifiant și misterios.

Fugarii au folosit tehnologia genetică pentru a reînvia figuri-cheie din trecutul Dunei, inclusiv pe Paul MuadʼDib, căci au nevoie ca eroii din trecut să își folosească talentele speciale pentru a face față noilor pericole.

Mașinile gânditoare, despre care se credea că ar fi fost exterminate în timpul Jihadului Butlerian, se pare că au supraviețuit și că s-au întors acum, după zeci de mii de ani petrecuți în exil.

Vor putea, oare, eroii readuși la viață să le oprească și să salveze rasa umană de la anihilare?

A opta parte din seria OUTLANDER

Povestea care a stat la baza serialului OUTLANDER.

O poveste fără rival. Personaje de neuitat.

Detalii istorice savuroase.

#1 New York Times bestseller

Romantic Times Reviewers’ Choice Award (RT Award) for Historical Fiction

Goodreads Choice Award for Romance

Este iunie 1778 și lumea s-a întors pe dos. Jamie s-a întors din morți și nu este deloc încântat să descopere că, în absența lui, Claire s-a măritat cu cel mai bun prieten al său, lordul John Grey. În secolul al XVIII-lea, Claire se teme că unul dintre cei doi soți ai săi ar putea plănui să-l ucidă pe celălalt. În secolul al XX-lea, urmașii englezoaicei se confruntă cu propriile încercări: Brianna încearcă să-și protejeze fiul de un criminal sângeros, în vreme ce soțul său, Roger, a dispărut în trecut.

Pasiunile devastatoare, înfruntările explozive și aventurile ieșite din comun îi vor ține cu sufletul la gură pe toți fanii acestei serii unice.

Bestseller în Japonia și în alte peste 30 de țări * Vândut în peste 1 000 000 de exemplare * În 2012, în Japonia s-a aflat pe lista scurtă a trei premii literare importante: Eiji Yoshikawa Bungaku Shinjin, Shūgoro Yamamoto și Fūtarō Yamada * Ecranizat în 2018 într-un film de succes în regia lui Kōichirō Miki, cu Sōta Fukushi și Mitsuki Takahata în rolurile principale * Recomandată de mii și mii de cititori din întreaga lume, aceasta este povestea copleșitoare a unui tânăr care, însoțit de motanul său, călătorește pentru ultima oară de-a lungul Japoniei.

Prin vocea nonșalantă a lui Nana, motanul vagabond care renunță la viața trăită în libertate deplină, dar și în pericol, pentru a intra în casa și în sufletul lui Satoru, Hiro Arikawa ne face, cu inteligență și umor, o demonstrație desăvârșită a iubirii dintre oameni și feline și ne vorbește despre firele invizibile dar indestructibile care ne țin legați de prieteni și de familie.

O profesoară călătorește într‑o mică localitate din nordul îndepărtat pentru a studia folclorul spiridușilor, dar în această aventură fantasy, plină de căldură și de farmec, descoperă magia, prietenia și dragostea.

Profesoară la Cambridge, Emily Wilde se pricepe la multe lucruri. Savantă genială și cercetătoare meticuloasă, ea scrie prima enciclopedie dedicată spiridușilor. Dar Emily Wilde nu se pricepe la oameni. Niciodată nu ar putea purta conversații lejere la o petrecere, asta în cazul puțin probabil în care s‑ar gândi cineva să o invite. Emily preferă compania cărților, a câinelui ei, Shadow, și a poveștilor despre Poporul Fermecat.

Așadar, când ajunge în sărăcăciosul sat Hrafnsvik, Emily nu are nici cea mai mică intenție să își facă prieteni printre localnici. Nu are de gând nici să‑și piardă timpul cu celălalt vizitator sosit în Nord, rivalul ei academic, fermecătorul Wendell Bambleby, care reușește să cucerească sătenii, să se amestece în cercetările lui Emily, să o amețească și să o frustreze cu desăvârșire.

Dar, pe măsură ce Emily se apropie tot mai mult de secretele Celor Ascunși – cei mai greu de găsit dintre toți spiridușii –, ea trebuie să dezlege un alt mister: cine este, de fapt, Wendell Bambleby și ce își dorește cu adevărat? Pentru a găsi răspunsul, va trebui să dezvăluie cea mai mare taină dintre toate: propria ei inimă.

La apariție, în ianuarie 2022, romanul „Palatul Magnolia” a fost desemnat Instant New York Times Bestseller • Book of the Month • Apple Best Book • LibraryReads Hall of Fame • Nominalizat la Goodreads Choice Awards 2022 – Best Historical Fiction. „Palatul Magnolia” rescrie istoria unui reper al New Yorkului și al lumii artei: Muzeul Frick. Fiona Davis insuflă viață capodoperelor din Colecția Frick, transformându-le în personaje-cheie în descifrarea unui mister care dăinuie, din anii 1920, mai bine de patru decenii.

New York, 1919. Reședința familiei magnatului Henry Clay Frick și spațiul impresionantei sale colecții de artă este ultimul refugiu al tinerei Lillian Carter, sau Angelica, așa cum e cunoscută în mediul artistic, căci a fost muza sculptorilor. Angajându-se ca secretară personală a lui Miss Helen, fiica temutului Henry Frick, Lillian este nevoită să-și treacă sub tăcere trecutul de model, chiar dacă apropierea de sculptorii cu care a lucrat i-a deschis ușile reședinței Frick. În mijlocul unei familii măcinate de drame și intrigi, Lillian va ajunge suspectul principal în moartea magnatului și în dispariția diamantului Magnolia, iar misterul nu-și va afla rezolvarea decât în anii șaizeci, când o tânără britanică îi va reuni pe toți – suspecți și victime –, pentru ca adevărul să iasă în cele din urmă la lumină și să vindece.

Secrete întunecate și dureri ascunse, într-un roman fascinant, plasat în Italia sfâșiată de război și pe străzile pline de viață din New York

New York, 1979

De Ziua Recunoștinței, Evelina este înconjurată de familie și de prietenii iubiți, care s-au reunit la ea acasă, ca în fiecare an. Inima ei, deși plină de recunoștință pentru tot ceea ce are, poartă regrete pentru acele lucruri la care a renunțat. Deși trăiește în America de peste treizeci de ani, este încă italiancă în adâncul sufletului ei.

Nordul Italiei, 1934

Tânăra Evelina duce o viață privilegiată alături de părinții și frații ei, într-o vilă maiestuoasă, dar care are mare nevoie de reparații. Sora ei mai mare, Benedetta, urmează să se căsătorească cu un bancher, pentru a răspunde dorințelor tatălui ei. Evelina își jură că nu se va căsători niciodată din datorie. Ea nu știe nimic despre dragostea romantică, dar când îl întâlnește pe Ezra, fiul croitoresei din oraș, inima ei recunoaște iubirea ca pe un vechi prieten. Este un secret încântător pe care îl va păstra pentru sine; nu vrea să i se spună că este prea tânără sau că Ezra nu este potrivit. Dar umbrele războiului se întind asupra Europei, iar amenințarea planează asupra prietenilor săi apropiați. Va fi copleșită Evelina de umbrele trecutului? După ce a pierdut adevărata dragoste, va găsi vreodată fericirea, departe de casă?

Mamă necăsătorită de douăzeci și opt de ani, zguduită de recentul deces al tatălui său, Candice Louradour duce o viață searbădă. Într-o seară ploioasă de iarnă, la Paris, este martora unui accident de circulație. O femeie este lovită de o mașină, suferind răni grave.

Bulversată, Candice îi sare în ajutor, apoi o vizitează la spital. Treptat, între tânăra ingineră de sunet și convalescentă se înfiripă o relație de prietenie. Aceasta până în ziua în care Dominique o roagă pe Candice să meargă în apartamentul ei ca să-i aducă niște lucruri. Din acel moment, totul se va schimba radical...

De ce simte Candice imboldul de a scotoci prin intimitatea unei existențe despre care, în definitiv, nu știe nimic? Și cine este această Dominique Marquisan, doamna elegantă trecută de cincizeci de ani, atât de solitară și de enigmatică?

„Mâine ne va fi mai bine” urmărește drumul unei femei fragile spre acceptarea propriei persoane, spre libertate. Titlul reproduce ultimele cuvinte ale lui Émile Zola, pasagerul clandestin al acestei povești.

Romanul inedit Tozgrec” sporește numărul scrierilor de ficțiune ale lui Ioan Petru Culianu publicate postum: povestirile de primă tinerețe din „Arta fugii”, romanele „Hesperus” și „Jocul de smarald”. Vast șantier scriptural desfășurat între anii 1981 și 1984, „Tozgrec” este în bună măsură o carte de și despre magie, pandant și prelungire ficțională a studiilor de istoria religiilor semnate de Culianu și dedicate acestui subiect, major în viziunea sa: „cealaltă știință”, știința alternativă, implicând o concepție articulată asupra lumii și un comportament uman specific.

Cele patru versiuni existente – „Grădinile lui Tozgrec”, „Sid și Mekor”, „Păianjenul Hermion”, „Tozgrec urmat de extrase din presă privind Experimentul Lombrosa” – au desfășurări epice de sine stătătoare, în ele regăsindu-se însă Mekor Haym și Bătrânul Haym, Elis sau „onirologul” Caspar Stolzius – și, desigur, Tozgrec, figură legendară de magician, centru al unor rețele de putere, transformat aici în realitatea secretă în căutarea căreia se află toate celelalte personaje. Imens edificiu fantasmatic ale cărui planuri se întrepătrund sau alunecă îndepărtându-se unele de altele, romanul are în fundal Odessa începutului de secol XX, Amsterdamul, Elveția – și proprietatea californiană La Maja, apropiată de orașul imaginar Lombrosa, unde sălășluiește comunitatea adepților lui Tozgrec și unde Caspar Stolzius își desfășoară, începând din anii 1980, experimentele de manipulare a oamenilor prin inducerea anumitor vise. Biografic cu inserturi esoterice, realist pe secvențe, fantastic-esoteric și mitologic, „Tozgrec” apare drept cea mai enigmatică și mai fascinantă scriere dintre postumele lui Culianu.

Premiul revistei Observator cultural, ediția 2023, la categoria Proză

Premiul Național pentru Proză al Ziarului de Iași, ediția 2023

Roman nominalizat la Premiile Radio România Cultural, ediția 2023, la categoria Proză

Roman nominalizat la Premiul Cartea anului 2022, acordat de revista România literară

Abraxas: numele mistic al zeului contradictoriu ne descuie porțile palatului de oglinzi deformante al realității iluzorii în care trăiește Michi Lucescu.

Izolat de oameni și de viață într-o odăiță sărăcăcioasă închiriată în podul unei case vechi, acesta se lasă purtat de fluxul memoriei pe holurile unui bloc cu rădăcini în copilăria sa. Palierele îmbrăcate în gresie și faianță verde, ca o piscină interioară, conturează treptat imaginea unei ciudate Case cu Lei în care a locuit cândva împreună cu Prințesa Ralu, mama lui teatrală și strivitoare ca o forță a naturii. Din această casă vie, străjuită de doi lei de piatră și lipită de cimitirul evreiesc, vedem Bucureștiul cenușiu al ultimului deceniu comunist și pe cel pestriț din anii de după Revoluție. În rătăcirile sale prin blocul amintirilor, Michi deschide pe rând ușile celor 11 apartamente și pătrunde în câte un vechi cinematograf bucureștean, devenind concomitent spectator și protagonist al unui film al ratării și (auto)distrugerii.

Episoadele acestui film, în care își joacă propriul rol sau poartă măștile altora, se derulează în puncte diferite din timp și spațiu, de la evul întunecat al cruciadei lui Frederic Barbarossa până la un viitor postapocaliptic înghițit de ape, trecând prin Viena lui Iacov Levi Moreno, Parisul lui Ilarie Voronca și New Yorkul lui Delmore Schwartz. Dar din toate aceste reflexii, unele senine, altele neguroase, se compune sufletul personajului, al Omului. Căci Abraxas este deopotrivă lumină și întuneric, este viață și moarte simultan, este dragostea și uciderea ei. Este lumea întreagă.

În primăvara anului 2007, James Bowen găseşte într-un adăpost un motan portocaliu rănit; are grijă de el, îl botează Bob, iar când acesta se însănătoşeşte, se aşteaptă să nu-l mai vadă vreodată. Cei doi vor deveni însă prieteni nedespărţiţi. Intervievat de jurnalistul Garry Jenkins, James Bowen îşi spune povestea şi astfel apare, în 2010, romanul autobiografic Un motan pe nume Bob, devenit bestseller şi tradus în aproape treizeci de limbi. Cartea emoţionează prin felul în care două fiinţe – un bărbat şi un pisoi – se găsesc una pe cealaltă şi reuşesc să-şi redea speranţa în viitor. Plină de umor, curaj şi determinare, povestea inteligentului Bob descrie lumea celor care trăiesc la limita supravieţuirii şi vorbeşte despre decădere şi singurătate, învinse atunci când preocuparea faţă de fericirea altcuiva devine un motiv pentru a-ţi schimba în bine viaţa.

Ruxandra Cesereanu s-a născut în Cluj, la 17 august 1963. Este poetă, prozatoare, eseistă. A urmat cursurile Facultăţii de Litere din Cluj, pe care a absolvit-o în 1985. În timpul facultăţii a fost redactor şi s-a format la revista Echinox. Actualmente este profesor la Departamentul de Literatură Comparată al Facultăţii de Litere din Cluj. Face parte din stafful Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, de la Cluj, în cadrul căruia a susținut ateliere de scriere creatoare în poezie, proză și scenariu de film (din 2002 încoace). A publicat 9 cărți de poezie, 7 cărți de proză, 8 cărți de eseu. 14 din cărțile ei de poezie, proză și eseu au fost traduse în engleză, italiană, maghiară, franceză și bulgară. Cea mai recentă carte de poezie publicată – Sophia România (Casa de Editură Max Blecher, 2021); cea mai recentă carte de proză publicată – Un singur cer deasupra lor (Polirom, 2014); cea mai recentă carte de eseu – Fugarii. Evadări din închisori și lagăre în secolul XX (Polirom, 2016).

„Cititorul din peşteră” a apărut în 2006, cu prilejul Zilei Mondiale a Lecturii. Povestea, spusă cu umor şi fără ostentaţie moralizatoare, este a unui copil debusolat care descoperă lumea şi se descoperă pe sine călătorind prin lumile literaturii. În 2010 a apărut la Lisabona o a doua ediţie a cărţii, adăugită, care face obiectul traducerii de faţă.

„Adevărata libertate, chiar cea adevărată, este lectura. Când scriu sunt prizonierul stilului meu, al micuţei mele lumi interioare, al micuţei mele lumi exterioare, al temelor care mă obsedează, al temelor pe care le pot atinge fără să par prea disonant. Dar când citesc... Nu există îngrădiri – doar miile de ani de cuvinte şi imaginaţie, cei ai generaţiilor şi generaţiilor de scriitori...“ — RUI ZINK

„O parabolă despre lumea de azi şi o minunată lecţie de citit.“ — IOANA PÂRVULESCU

Suntem în anul 1137. Ducele de Aquitania este ucis la Compostela, iar poveștile despre moartea lui tulbură spiritele. Se zvonește că ar fi fost otrăvit, unii spun că ar fi avut un sfârșit îngrozitor, pricinuit de o tortură barbară care a lăsat în urmă un trup mutilat. Măcinată de neliniștea ce învăluie soarta tragică a tatălui ei, încercând să dezlege misterul, dar și să răzbune moartea acestuia, tânăra Eleanor se căsătorește cu fiul celui pe care-l consideră vinovat de asasinatul care i-a marcat viața, regele Ludovic al VI-lea. Aventura acestei căsătorii îi poartă pe cei doi pe drumurile Franței, printre incesturi și trădări, prin capriciile unui destin care îi apropie mai mult decât s-ar fi așteptat. Un roman tulburător, un thriller istoric captivant, Aquitania traversează un secol de răzbunări, intrigi și bătălii, gravitând în jurul a trei personaje care vor făuri ceea ce mai târziu se va numi Europa.

Aceasta este povestea lui Avdo, meșter făuritor de pietre de mormânt, a cărui existență traversează istoria modernă a Turciei. Călătoria vieții lui se împletește cu a multor personaje ce ilustrează diversitatea religioasă și culturală a Turciei: creștini, musulmani sunniți, alaviți, turci, kurzi, armeni. Istoria lui Avdo începe în orașul Mardin, unde micul orfan cântă pe străzi pentru a-și câștiga existența, și unde este adoptat de un meșter făuritor de pietre de mormânt, care-l învață meserie. Pietrarul-cântăreț va cunoaște dragostea, nefericirea, prietenia adevărată, moartea celor apropiați, traiul sub regim polițienesc, dar va învăța să-și păstreze umanitatea în solitudinea cimitirelor, acolo unde spiritele sunt prinse între piatră și umbră, între materie și istorie.

Blocată în traficul înnebunitor al metropolei, Grace Adams clachează. Nu țipă, nu plânge și nu se ascunde. Pur și simplu, își abandonează mașina în mijlocul vacarmului și pleacă. Unde? Se gândește să meargă la fiica sa, care împlinește astăzi 16 ani. Și care refuză s-o vadă. Copila cu care se înțelegea de minune cândva, dar care acum locuiește cu tatăl ei. Vrea să repare ce au pierdut. Vrea să ajungă la soțul ei, care i-a trimis actele de divorț. Deși, cândva, i-a legat o mare poveste de dragoste.

Katharina Haugen a dispărut în urmă cu douăzeci și patru de ani. În fiecare an, la aniversarea dispariției ei, inspectorul șef William Wisting îi vizitează soțul, pe Martin Haugen, bărbatul pe care nu l-a putut ajuta niciodată. Și recitește dosarele cazului, căutând răspunsul pe care nu l-a putut găsi niciodată. Codul pe care nu l-a putut rezolva niciodată. Până acum. Anul acesta va fi diferit. Căci un polițist de la Kripos, Adrian Stiller, aduce o informație nouă: există o legătură între dispariția Katharinei și dispariția altei femei. Acum nici Martin Haugen nu e de găsit. Iar Wisting trebuie să-l caute și să facă o alegere: salvează un prieten drag sau se implică într-un joc mortal? Amplasat între străzile înghețate și pădurile întunecate ale Norvegiei, Codul Katharina este o poveste uluitoare a obsesiei unui polițist pentru cazul său nerezolvat. Captivant și plin de suspans, acesta este un Nordic Noir excepțional.