Literatură

Parintele Brown, un personaj fictiv - asemanator cu personajul Miss Marple al Agathei Christie - intruchipeaza un preot romano-catolic, dar in acelasi timp si un detectiv amator, scund de statura, intr-o tinuta simpla, naiv la prima vedere si cu o pozitie neimportanta, nedezlipit de umbrela sa de dimensiuni apreciabile, acesta poseda o profunda intelegere a comportamentului uman, ascunzand, de fapt, o inteligenta deosebita, iesita din comun precum si un puternic simt al observatiei.

Wren este frumoasă, inteligentă, admirată și adorată de toți colegii de la Lancaster Prep. Totuși, Crew este singurul care o vede așa cum este ea cu adevărat: o fată inocentă și lipsită de experiență, care emană sexualitate și care cu greu își ține în frâu dorințele ascunse. Dar el este și singurul băiat care îi dă fiori de teamă, singurul de care ea nu îndrăznește să se apropie, nici măcar după trei ani de liceu în care a fost copleșită de acest sentiment ciudat. Însă Crew este obsedat de frumusețea și de inocența ei, fiind hotărât să o facă să-și manifeste sexualitatea. Totul se schimbă brusc când Wren și Crew sunt nevoiți să lucreze împreună la un proiect pentru cursul de psihologie și amândoi descoperă că au în comun mai multe lucruri decât au crezut. Iar Crew, deși nu e adeptul relațiilor de durată, ajunge să fie obsedat de Wren, fiind în stare să facă orice pentru ca ea să se îndrăgostească de el – chiar și să experimenteze fanteziile ascunse ale lui Wren. Curând ajung să fie dependenți unul de celălalt, ducându-și relația la un alt nivel, unul la care Crew doar a visat și pe care Wren nici măcar nu și l-a imaginat vreodată. Când totul se sfârșește brusc din cauza intervenției tatălui lui Wren, Crew apelează la cele mai neobișnuite și excentrice gesturi pentru a o aduce înapoi în brațele lui.

„Nimeni nu reușește să descrie drama și euforia primei iubiri cu atâta autenticitate și intensitate ca Monica Murphy!“ The Romantic Rush Blog I

 

La treizeci și cinci de ani, în viața Mikăi Suzuki domnește haosul. Ultima ei relație s-a încheiat dezastruos. Mika este o permanentă dezamăgire pentru părinții ei japonezi. Și, în plus, tocmai a fost concediată de la ultima ei slujbă măruntă.

Când ajunge însă în acel punct în care totul pare pierdut, primește un telefon de la Penny – fiica ei pe care a dat-o spre adopție cu șaisprezece ani în urmă. Mika își dorește, mai presus de orice, ca Penny să fie mândră de ea, așa că începe să înfrumusețeze detaliile realității ei de zi cu zi. Curând însă, ceea ce părea a fi doar o minciună nevinovată se transformă într-o imagine cu totul falsă asupra propriei vieți, una în care Mika este matură, chibzuită, împlinită atât pe plan profesional, cât și personal.

În cele din urmă, ea va trebui să înfrunte totuși adevărul – cu privire la ea însăși, la familia și la trecutul ei − și să răspundă la întrebarea: „Cine este Mika în viața reală?“ Dar oare va putea să aibă totul – să găsească iubirea, să o recâștige pe fiica ei și să trăiască viața pe care și-a dorit-o dintotdeauna?

"Un roman de dragoste animalică izbutit în limitele frivolității lui." Al. Piru 1947

"Dragoste pasională, senzuală, dusă până la sacrificiul de sine, până la eliberarea eului față de ființa iubită." Vintilă Corbul 1947

"Romanul este aproape un poem al dragostei exaltate și acaparatoare până la pierderea lucidității, până la căderea într-o îndelungă transă." Mircea Iorgulescu 1970

"Radu Tudoran se impune ca un remarcabil talent stilistic și ca un temperament care izbutește să cunune liricul cu epicul." Octav Șuluțiu 1942

"Radu Tudoran a fost unul dintre puținii profesioniști ai scrisului de la noi. În timpul comunismului, s-a manifestat, în continuare, ca un profesionist. [...] În 1977, numărul total al exemplarelor din cărțile sale - aproape fiecare reeditată de mai multe ori - depășea 1 400 000." Alex. Ștefănescu 2010

În Amsterdamul anului 1686, un oraș al luxurianței, dar și al rigorii religioase, tânăra Nella Oortman, devenită de curând soția înstăritului negustor Johannes Brandt, intră în noua sa familie, iar primirea ce i se face este precum locuința în care pășește – aparent, rece și sobră. Secretele soțului său ies încet la lumină odată cu darul de nuntă pe care Johannes i-l oferă Nellei: un cabinet ce reproduce cu fiecare detaliu casa lor. Mobilarea lui cu miniaturi ar fi trebuit să-i înlesnească Nellei o educație casnică, însă inițierea misterioasă îi expune pe toți unui mare pericol, punându-le tainele în mâinile unei străine. Miniaturista denunță conflictul mocnit al unei epoci pentru care libertatea de a-ți trăi viața așa cum vrei și de a-ți urma chemarea sau inima sunt păcate pasibile de pedeapsa capitală.

Linda tocmai a împlinit 31 de ani şi, în ochii celorlalţi, are o viaţă perfectă – o căsnicie exemplară, doi copii reuşiţi, o carieră de succes şi o casă luxoasă în Geneva. De fapt, ea se află la capătul puterilor, într-atât o oboseşte mimarea unei fericiri pe care nu o simte.Numai că într-o zi îl reîntâlneşte pe Jacob, un fost coleg de care fusese îndrăgostită în adolescenţă, ajuns acum un om politic influent. În timpul interviului pe care acesta i-l acordă, în ziarista de succes se redeşteaptă o pasiune de mult uitată. Linda va încerca să trăiască deplin această iubire imposibilă, şi nu-şi va găsi fericirea până nu-şi va explora fără teamă abisurile sufletului.Romanul Adulter ilustrează criza existenţială a unei tinere femei din zilele noastre, surprinzând cu fineţe psihologică încercările prin care trece pentru a se regăsi.

Traducere de Mircea Ivănescu

Revizuire, tabel cronologic şi îngrijire de ediţie de Monica-Maria Aldea

„Poate ca Musil, scriind epocalul său roman, are «un ochi în plus». «Epocal» nu e folosit aici numai în sensul unei performanțe artistice fără precedent, ci, urmând etimologia cuvântului (epoché – «oprire», «punct de la care începe coborârea»), în sensul suspensiei care preceda orice turnantă a istoriei. Ce se întâmplă când oamenii ajung să stea călare pe hotarul a două epoci? Robert Musil a descris, cu o sută de ani înainte de a începe, epoca în care trăim. Ulrich, «omul fără însușiri», este tânărul care ar fi putut fi genial, dar care își pierde năzuința de a fi din clipa în care află că a intrat într-o lume în care «geniali» pot fi și caii de curse, și boxerii, și tenismenii. În romanul lui Musil, tema prostiei invadează prim-planul scenei, dar tema ascunsă a romanului, opusă celei a prostiei, este tema genialității pierdute. Printre altele, Ulrich devine «omul fără însușiri» pentru că noua epocă în care istoria intră pe nesimțite îi sustrage criteriile genialității. Trăind pe ruinele vechilor valori, «omul fără însușiri» și-a pierdut certitudinea nucleului în jurul căruia se construiește orice personalitate. El privește la cei ce aleargă cu veacul ca la niște neoantropi care au luat Noul în brațe, fără să știe unde vor să ajungă. Această turnantă a istoriei este înspăimântătoare, pentru că pare să anunțe o substituție de specie.“

Pe copertă: Egon Schiele, Portret de bărbat, 1911

„Florescu povestește fără să încarce narațiunea cu simboluri. Este vorba despre cine are puterea și asupra cui, iar Florescu găsește imagini în care marele se reflectă în mic și scrie scene de mare pregnanță. Și reușește să creioneze portretul unei femei care se remarcă deopotrivă prin mândrie, curaj și încăpățânare. O femeie a cărei viață este, așa cum se spune adesea, o călătorie amețitoare.“ — Spiegel

„Viața e dureroasă, însă până și pasajele pline de suferință din romanul domnului Florescu sunt pline de căldură și umor... România lui Florescu este un loc plin de vrajă, unde se găsesc atât problemele civilizației, cât și oameni primitori și povești.

C.D. Florescu pendulează între Est și Vest, dar inima lui bate, cel puțin în această ficțiune, pentru Est. Limbajul său creează o atmosferă foarte densă atunci când e vorba despre țărani și legendele și superstițiile lor.

Când Florescu descrie personajele sale ciudate, limbajul său se încarcă cu poezie, așa încât se creează o umanitate tandră, dar și ambivalentă.“ — Darmstädter Echo

Confruntarea dintre Regele Alb și Regina Roșie ajunge la final, și îi va supraviețui cel care va anticipa mai multe mutări ale adversarului în acest joc de șah pe viață și pe moarte.

În orașul ultramodern Olimp, de unii oameni este mai bine să te ferești. Mai ales dacă îți iese în față Eros, fiul și asasinul personal al celei mai puternice și periculoase femei din oraș, Afrodita. Dar când îl vede rănit și vulnerabil, atât de diferit de monstrul infam pe care și-l imagina, Psyche Dimitriou nu poate să îi întoarcă spatele.

Persefona Dimitriou trăiește o viață privilegiată în înaltul Olimp, un oraș strălucitor și extravagant condus de către cei Treisprezece. Însă, când este forțată să se căsătorească cu Zeus, un tiran periculos cu un șir de soții moarte în urma lui, Persefona fuge peste râul Styx, direct în brațele lui Hades, temutul conducător al orașului de jos Departe de a fi monstrul închipuit de toți, Hades este singurul care poate să o protejeze de Zeus și să-i redea libertatea. Iar Persefona este pentru Hades ocazia perfectă de a se răzbuna pe cel care i-a ucis părinții. Noapte după noapte, fantezie după fantezie, înțelegerea dintre ei o introduce pe Persefona într-o lume a simțurilor cum nu credea că poate exista și îl împinge pe Hades să se războiască cu întregul Olimp pentru a o ține aproape.

Aceasta este povestea unui bărbat pe nume Eddie și începe cu sfârșitul, cu moartea sa. Poate părea ciudat să începi o poveste cu sfârșitul. Dar orice sfârșit este și un început. Doar că uneori nu ne dăm seama de asta.

Din iulie 1976, una dintre cele mai secetoase veri ale secolului, până în decembrie 1999, lună marcată de ploi diluviene, „Natură umană” evocă mai bine de douăzeci de ani din istoria Franţei şi a mapamondului (explozia centralei de la Cernobîl, sfârşitul URSS, venirea la putere a lui François Mitterrand, dezastrul ecologic provocat de scufundarea petrolierului Erika). Acţiunea se petrece în Franţa rurală, în departamentul Lot, o zonă izolată, mai puţin supusă schimbărilor precum apariţia noilor tehnologii şi infrastructuri şi regulilor comerţului global. Alexandre, care a crescut la ferma lui din Lot, alături de cele trei surori, îşi doreşte să-şi ducă mai departe viaţa la fel, dar va trebui să facă concesii pentru a supravieţui. Romanul este un imn închinat pământului, un omagiu adus agricultorilor şi o analiză a schimbărilor radicale care au marcat modul de viaţă în ultimii ani ai secolului XX şi care prefigurează catastrofele climatice viitoare. Este o mare carte a naturii umane, ce atrage atenţia asupra umanităţii noastre aflate în pericol.

Acestea este povestea unei femei pe nume Annie și începe cu sfârșitul, cu Annie căzând din cer. Pentru că era tânără, Annie nu se gândise niciodată la sfârșituri. Nu se gândise niciodată la rai. Dar orice sfârșit este un început. Și raiul se gândește mereu la noi.

Roman tradus în peste 20 de țări, nominalizat la prestigioasele Prix Femina și Independent Foreign Fiction Prize UK

„Ministerul durerii” este un roman despre nostalgia apartenenţei, despre farmecul şi oroarea trecutului recent. Protagonista, Tania Lucić, părăseşte Zagrebul devastat de război şi ajunge să predea un curs despre literaturile din fosta Iugoslavie la Universitatea din Amsterdam, unei grupe de studenţi la rândul lor exilaţi. Confruntată cu dificultatea de-a găsi un teren comun pentru discuţii, Tania transformă seminarele într-un program experimental de terapie literară, menit să exorcizeze demonii prezentului şi să redescopere coeziunea distrusă de război. Acest periplu al memoriei aduce la suprafaţă obiecte, gesturi, mirosuri şi gusturi uitate, dar şi traume nevindecate încă, ale căror consecinţe se vor dovedi fatale.

Acţiunea romanului „Maşinării ca mine” se desfăşoară într-o Londră alternativă din anii 1980. Marea Britanie a pierdut Războiul din Insulele Falkland, Margaret Thatcher se luptă cu Tony Benn pentru putere, iar Alan Turing a făcut o descoperire crucială în domeniul inteligenţei artificiale. Într-o lume nu tocmai ca a noastră, Charlie, un tânăr care se lasă dus de valurile vieţii, se îndrăgosteşte de Miranda, o fată eminentă, dar care ascunde un secret teribil. Când Charlie primeşte o moştenire, îl achiziţionează pe Adam, una dintre primele „fiinţe artificiale” recent apărute pe piaţă, şi, împreună cu Miranda, îi configurează personalitatea. În scurt timp, cei trei se văd confruntaţi cu o dilemă morală profundă. Subversiv şi extrem de captivant, romanul lui Ian McEwan pune întrebări fundamentale: faptele noastre sau vieţile interioare ne fac umani? Poate o maşinărie să înţeleagă sufletul omenesc?

Cand va incepe si povestea ei? Georgia n-a fost niciodata indragostita, nu s-a sarutat cu nimeni, nici macar n-a facut o pasiune pentru cineva - dar, fiind o cititoare impatimita de fanfiction romantic, e convinsa ca intr-o buna zi isi va gasi perechea. Aflata in primul an de facultate, intr-un oras nou departe de casa, Georgia e pregatita sa descopere tainele dragostei. Si dat fiind ca o are alaturi pe colega ei de camera, o fata simpatica si sociabila, si face parte din Clubul Shakespeare, visul sau adolescentin e pe cale sa se implineasca. Dar cand planul pe care l-a gandit o indeparteaza de prietenii ei, Georgia se trezeste in propria tragi-comedie si incepe sa se intrebe de ce iubirea pare un lucru atat de simplu pentru altii, dar nu si pentru ea. Cu noile concepte ciudate pe care le aude in jur - asexual, aromantic -, Georgia e mai nesigura ca niciodata de sentimentele ei. Ii este oare sortit sa nu cunoasca niciodata dragostea? Sau in tot acest timp s-a aflat pe o pista gresita?

Omul fara urma. Doua povesti. Un criminal. Fara mila. Am fost fata care a supravietuit Omului fara urma. Acum sunt femeia care il va prinde.

Planeta roșie nu mai există. Deșertul milenar a dispărut. Acum, verde, acoperit de mări și de așezări omenești, corpul ceresc Marte a fost transformat într-un loc în care specia umană poate trăi. Singurul lucru care a mai rămas de terminat este crearea unei atmosfere respirabile și a unui ecosistem nou. În cele din urmă, Marte va deveni o nouă Americă, iar lucrurile se vor petrece întocmai ca pe Vechiul Continent.

Terraformarea planetei Marte este, oare, un proiect grandios, o provocare extraordinară pentru omenire sau doar un joc absurd și arogant de-a Dumnezeu? În cel de-al doilea volum al faimoasei trilogii MARTE, coloniștii încearcă să transforme planeta roșie într-un paradis al omenirii, însă tensiunile apar din două direcții: politică și ecologie. Eterna dispută transpusă acum pe un alt corp ceresc.

O sută de oameni de știință prestigioși, care primesc misiunea de a explora planeta Marte și de a pregăti colonizarea ei, părăsesc Terra la bordul unei nave. O călătorie fascinantă prin infinitul spațiului se sfârșește cu descoperiri spectaculoase despre viață, lume și oameni, iar totul se petrece într-un univers care funcționează după propriile legi.

1939: Naziștii cred că Éliane nu înțelege limba germană, nefăcând altceva decât să catalogheze operele de artă din Luvru și neavând habar că mai-marii Reichului au organizat o adevărată campanie de jefuire a capodoperelor adăpostite acolo. Se înșală, însă. Fiindcă tânăra a învățat cum să le descifreze mesajele secrete și transmite luptătorilor din Rezistență toate informațiile vitale pe care acestea le conțin. Éliane face un joc teribil de periculos. Oare s-ar cuveni să aibă încredere în omul pe care l-a iubit cândva încredințându-i tainele descoperite? Dar dacă acesta o va trăda din nou? Nu are cum să afle nimic sigur... până când o călătorie până la o spectaculoasă casă de pe Riviera franceză o va face să se confrunte cu noi pericole.

Roman câștigător al celui mai important premiu literar norvegian, Brageprisen, 2019 • Nominalizat, în același an, la premiul acordat de librarii norvegieni, Bokhandlerprisen • Cea mai bună carte a anului 2019 în publicațiile Dagsavisen, Dagbladet, VG, Adresseavisen, Aftenposten și Klassekampen • Bestseller internațional în curs de apariție în peste 20 de țări.

Elin este un medic de familie competent, dar s-a săturat să fie mereu la dispoziția tuturor – atât acasă, cât și la serviciu. După 20 de ani de profesie și de căsnicie, ajunge să bea o sticlă pe zi din cel mai scump vin și să-și petreacă serile uitându-se la seriale, în timp ce soțul ei, Aksel, e mai mereu plecat la competiții de schi. Până când, din greșeală, îi trimite o cerere de prietenie pe Facebook lui Bjørn, un vechi iubit, al cărui răspuns intempestiv o dă cu totul peste cap. Elin se mută în cabinetul ei, iar singurul care o înțelege pare să fie Tore, scheletul de plastic dintr-un colț. Într-o proză de o ironie magistral dozată, Nina Lykke portretizează societatea actuală și toate anxietățile și nevrozele noastre, chiar și pe cele pe care nu îndrăznim să ni le mărturisim.

Tu ai reprezentat drumul ei incoace si e periculos sa fii o usa. Reintoarcerea in orasul copilariei este intotdeauna nostalgica, mai ales atunci cand amintirile iti sunt vagi si ai impresia ca ai cunoscut o fetita care avea un ocean, o mama vesnic tanara si o bunica ce a luat parte la faurirea lumii. Sosit in orasul natal pentru a participa la o inmormantare, un barbat viziteaza prietene vechi, insa incursiunea in propriul trecut uitat ii dezvaluie adevaruri nu in ultimul rand dureroase.

Hopless. Fara speranta a fost povestea lui Sky. Acum, in Speranta pierduta, aflam adevarul despre Dean Holder. Bantuita de amintirea fetitei pe care n-a putut s-o salveze dintr-o primejdie iminenta, viata lui Holder a fost umbrita de sentimente de vinovatie si de remuscari. N-a incetat niciodata s-o caute, convins fiind ca gasirea ei ii va aduce impacarea de care are nevoie ca sa mearga mai departe. Dar nu banuia cata suferinta avea sa indure din clipa in care aveau sa reia legatura. In romanul de fata, Holder dezvaluie felul cum evenimentele din copilaria lui Sky l-au afectat atat pe el, cat si pe familia lui, determinandu-l sa-si caute mantuirea prin salvarea ei. Dar numai iubind-o pe Sky poate incepe sa se vindece pe el insusi.

„un apartament la etajul doi al unei case vechi din constanța o piațetă pe care o vezi pe geam pe masă o mașină de scris îți părea cool (așa ai spune acum) atunci era doar un semn de recunoaștere (...)”

Daniel Desmarquest este un scriitor francez, născut în 1946. Pentru eseul Kafka și tinerele fete a obținut, în 2002, Premiul Médicis. A publicat mai multe romane, printre care: SAD, Aqua bella, Lila Paradis, Les falaises d’Etretat, La Scène des adieux etc. Scrierile sale sunt traduse în mai multe limbi străine.

În cartea ei de debut, Cristina Chira depune mărturie că la început nu a fost cuvântul, ci energia, acea capacitate a oamenilor de a acționa. Ca un cântec-manifest al feminității al cărui refren e tocmai această energie, volumul de față își desfășoară forța narativă de la prima până la ultima frază, survolând ingenios viețile unor personaje de o vivacitate molipsitoare.

„De ce, Cristina Chira? De ce… Numai nenea Anghelache, al lui Caragiale, ar putea să spună de ce, în volumul de față, fetele (și băieții) care pornesc la drum cu toate pânzele și speranțele sus dau greș. În mai fiecare text, scris cu o precizie a descrierii și a amănuntelor remarcabilă, există un hop, ultimul, o enigmă lunecând pieziș în calea fericirii eroilor. Ce se întâmplă acolo? îți vine să întrebi. De ce nu pot ajunge cu niciun chip la liman? De ce? Dar Cristina Chira, cuminte, nu vrea să răspunză.” (Florin Iaru)