Literatură

Scris într-un stil alert și captivant, romanul Capcana este construit pe un scenariu polițist. O crimă petrecută în America zilelor noastre constituie pretextul unor explorări profunde și intime ale personajului principal, Zachary Shepherd, asupra condiției exilului și exilatului. Plecat cu ani în urmă din România comunistă și devenit profesor universitar în Statele Unite, Zachary/Zaharia retrăiește moartea mamei sale – și ea rămasă neelucidată – în paralel cu crima de la colegiu, redescoperă supravegherea continuă din țara natală în urmărirea a cărui țintă devine el însuși în America, resimte fenomenele sociale, culturale și politice pe care le predă studenților în comportamentul unor americani – colegi și prieteni sau doar cunoscuți – incapabili să cunoască, să accepte și să aprecieze valorile altor culturi. Constelația așteptărilor, a iluziilor, a dezamăgirilor și a înfrângerilor, specifică dezrădăcinării, este tradusă în acest roman într-o poveste de viață încărcată de căutări, de întrebări fără răspuns, de speranțe și de obsesii.

Este anul 1951, iar surorile Ginny și Meredith călătoresc din Anglia în Spania în încercarea de a se distra și a se relaxa. Cele două războaie mondiale au provocat pierderi și privațiuni familiei, iar amintirea copilăriei tulburi a lui Meredith continuă să le bântuie. Călătoria către peninsula accidentată a Cataloniei promite speranță și reînnoire. Acolo, cele două descoperă că artistul Salvador Dalí locuiește nu departe, în Port Lligat. Meredith, fascinată de arta modernă, tânjește să-l cunoască pe faimosul artist suprarealist. Viețile personajelor se încurcă pe măsură ce secretele de familie, egoul și politica periculoasă a Spaniei lui Franco amenință să rupă legăturile fragile care s-au creat.

Prolog de Alma Guillermoprieto Nota editorului de Conrado Zuluaga Această antologie, îngrijită de Conrado Zuluaga, expert în literatură columbiană, ne apropie de momentul creării romanului „Un veac de singurătate”, purtându-ne prin istoria cuvântului „Macondo”, de la apariția sa discretă în primele povestiri ale lui Gabriel García Márquez, la prezența sa în romane precum „Vijelia”, „Colonelului n-are cine să-i scrie” sau „Ceas rău”. În primele texte, orașul este generic, explică Zuluaga, care subliniază că prima mențiune despre Macondo „poate trece neobservată”. Ea apare în povestea „O zi după sâmbătă”, publicată în 1954, în care este descris un hotel Macondo. Antologia reunește operele din prima perioadp de creație a scriitorului columbian, cuprinsă între 1950-1966. Pe lângă cele dintâi texte, se includ în continuare romanele „Vijelia”, „Colonelului n-are cine să-i scrie”,  „Ceas rău” și volumul de povestiri „Funeraliile Mamei Mari” și ne invită într-o călătorie cronologică prin povestirile pe care se bazează unul dintre cele mai importante teritorii mitice ale literaturii universale până ajungem la „Un veac de singurătate”, în care Macondo și realismul magic au atins splendoarea lor maximă.

El e sexy, bogat și, în plus, dușmanul ei de moarte. Ura nu a fost niciodată mai dulce! L-am întâlnit pentru prima dată pe Tristan la o întâlnire de afaceri, când încerca să preia compania întemeiată cu atâtea sacrificii de răposatul meu soț. Era puternic, arogant și enervant de chipeș, iar eu l-am urât cu toată ființa. Trei zile mai târziu, am avut parte de surpriza vieții mele, căci m-a invitat în oraș, la o întâlnire. Să fie ultimul bărbat din lume, și tot nu aș face asta, m-am gândit, deși, recunosc, mi-a ridicat moralul. Când l-am refuzat a fost momentul meu de glorie. Șase luni mai târziu, l-am redescoperit în ipostaza de speaker la o conferință organizată în Franța. Încă era arogant și enervant, dar și surprinzător de fermecător și spiritual deopotrivă. Când m-a privit, am simțit fluturi în stomac. Dar nu pot face așa ceva! Tristan e doar un fustangiu îmbrăcat într-un costum croit impecabil, iar eu sunt o văduvă cu trei băieți rebeli și greu de strunit. Tot ce îmi doresc este ca afurisita asta de conferință să se termine odată! Pentru că toată lumea știe că Tristan Miles obține întotdeauna ce își dorește, iar el mă dorește pe mine.

Budapesta, 1952. Când Katalin și tatăl ei, Márton, sunt treziți de sunetul soneriei în toiul nopții, asta poate însemna un singur lucru: Poliția Secretă a venit să-l aresteze pe bărbat, acuzându-l de acțiuni subversive. Dar Katalin știe că tatăl ei este nevinovat. În societatea comunistă, în care oamenii obișnuiți trăiesc cu frica de temuta Poliție Secretă, suspiciunea și trădarea sunt la ordinea zilei. În timp ce tatăl ei îndură suferința de a fi acuzat pe nedrept, Katalin trebuie să afle în care dintre prietenii și cunoștințele ei poate avea încredere. Există însă un licăr de speranță. Moartea lui Stalin poate fi scânteia care să declanșeze schimbarea. În octombrie 1956, o demonstrație condusă de studenți se transformă rapid într-o luptă sângeroasă pentru răsturnarea detestatului regim comunist. Confruntați cu tancurile sovietice, tineri și bătrâni ies în stradă, înarmați cu cocktailuri Molotov, curaj și inventivitate. Katalin și cei pe care îi iubește trebuie să lupte pentru libertate și, în cele din urmă, pentru supraviețuire.

O carte despre întâmplările neobișnuite din viața oamenilor obișnuiți, care își trăiesc patimile, nădejdile și dezamăgirile, extazul și disperarea fără ca noi să le observăm, fie că e vorba de tânărul emigrant alungat din Italia de epidemie, de șoferul care își caută în vis copilul pierdut neștiind că el există sub ochii lui, de bătrânul apostol al iubirii necondiționate care plantează un cireș întru regăsirea paradisului pierdut, de tânărul care își trăiește netemperat frustrările corporatiste, de nobila lume a aristocrației, atât de fragilă în fața mafiei imobiliare, de ipohondrul aruncat, precum bravul soldat Švejk, în vâltoarea războiului mondial împotriva virusului corona, de distinsa profesoară care trece, oscilând între pudoare și nesăbuință, prin crizele vârstei a doua, de veteranul din Afganistan pentru care, obsesiv, fiecare pas rămâne o amenințare, ca și cum ar călca pe un câmp de mine, de părintele dispus să ucidă pentru a răzbuna răpirea fiicei lui, răpire care, în cazul atâtor alte fete românce, rămâne nepedepsită. Prinși în lupta cu greutățile vieții, ei trebuie să înfrunte provocările cotidianului românesc, rezervor nesecat de probleme, mai ales în contextul izolării aduse de pandemie. Poate și de aceea simpatia autorului pentru protagoniștii povestirilor sale – alimentată de o încredere manifestă în forța părții luminoase a naturii umane – este perceptibilă chiar și atunci când ironia sa la adresa universului corporatist, a relațiilor deseori falacioase din mediul virtual și a intoleranței față de semeni a celor terorizați de molimă nu-i cruță nici pe cei care devin victimele acestora.

Lumea e descompusă, blazată și sortită ratării și, dacă nu ești atent, avertizează Alexandru Vakulovski, devii la fel de neputincios și de gol pe dinăuntru cum sunt și ceilalți. Într-un roman ce ia forma unei confesiuni către iubita sa, naratorul își expune aproape brutal experiențele din anii studenției, perioadă petrecută între Cluj, București și Chișinău. Rănile provocate de comunism basarabenilor încă nu s-au vindecat și, chiar dacă acum pot să circule liber, în realitate se simt în continuare dezrădăcinați și apatrizi, capitalismul nu pare să ofere mai mult decât vechiul regim, iar speranțele legate de venirea în România se năruiesc una după alta. Prin urmare, singura cale de supraviețuire și cea mai la îndemână este lumea frumoasă și fără griji în care te transpun drogurile. O carte dură, „Letopizdeț” conturează o imagine nefardată a României și a Basarabiei anilor 2000, provocând cititorul să se întrebe ce mai poate însemna normalitatea, când totul în jur e absurd.

Vina Apsara, o interpretă celebră şi îndrăgită de public, dispare în timpul unui cutremur devastator. „Pământul de sub tălpile ei” (1999) este povestea acesteia şi a lui Ormus Cama, iubitul care o găseşte, o pierde, o caută şi o găseşte din nou, iar şi iar, de-a lungul unei extraordinare vieţi trăite sub zodia muzicii. Povestea lor de dragoste este spusă de fotograful Rai, prietenul din copilărie al lui Ormus şi, în câteva rânduri, iubitul Vinei. Aducându-ne dinainte istorii fabuloase, imagini vii, mituri, furie, înţelepciune, umor şi iubire, această uluitoare voce narativă pare să facă din Rai adevăratul erou al cărţii. „Pământul de sub tălpile ei” este, poate, cel mai captivant şi mai ambiţios roman scris de Salman Rushdie. Imaginaţia îndrăzneaţă a scriitorului îşi arată măsura în această carte care e simultan o perspectivă vizionară asupra timpurilor noastre, o confruntare cu tot ceea ce este, dar şi cu ceea ce ar putea să fie, o cronică a întâlnirilor profunde, dar şi tensionate dintre Orient şi Occident, o superbă repovestire a mitului lui Orfeu, dar şi o scriere în care se întrepătrund marile şi micile pasiuni, cultura universală şi cea provincială. E o poveste despre dragoste, moarte şi rock’n’roll spusă de unul dintre cei mai importanţi şi mai apreciaţi scriitori contemporani.

Născut într-un oraş de graniţă, Omar Khayyam Shakil nu reuşeşte să se ridice la înălţimea numelui pe care-l poartă, căci „nici un rubaiat nu avea să izvorască vreodată din condeiul lui”, însă are parte de un destin nu mai puţin fabulos. Crescut de trei surori ciudate, fără să ştie care dintre ele îi este mamă şi fără să-şi cunoască tatăl, Omar Khayyam îşi duce viaţa într-un conac retras, deopotrivă regat şi închisoare, unde i se interzice categoric să simtă vreodată ruşine. Plecat la studii departe de casă, devine un imunolog de renume internaţional şi se trezeşte prins în conflictul neîntrerupt dintre Raza Hyder şi Iskander Harappa, dintre imigrant şi indigen, militar şi civil, cucernic şi necredincios. În spatele lor trăiesc – tăcute, izolate şi acoperite de văluri – femei a căror personalitate puternică schimbă cursul istoriei şi al căror mesager este soţia lui, Sufiya Zinobia, purtătoarea sentimentelor refulate ale tuturor, care transformă, sub această povară, ruşinea ce paralizează în violenţa care ucide. Rushdie descrie magistral, într-un stil impregnat de cel mai pur realism magic, o lume sfîşiată între onoare şi umilinţă, între neruşinare şi ruşine – „rădăcinile violenţei”.

Pachetul “Trilogia fiordurilor” conține volumele: Între cer și pământ, Tristeţea îngerilor și Inima omului, de Jón Kalman Stefánsson.

Realitatea adulților este complet diferită de realitatea copiilor – la asta se gândește Paul în ultima zi din noiembrie, în timp ce-și așteaptă tatăl în fața azilului „Conacul Speranței”, care urmează să fie închis. Faptul că este nevoit să-l ia acasă pe bătrânul diagnosticat cu demență nu este decât o altă provocare dintr-un lung șir: divorțul de Mădălina, pierderea mamei, legătura stranie cu fiica sa plecată în străinătate, relația paradoxală cu fosta lui soție, care îl roagă să-i recupereze cățelul ținut ostatic de iubitul pe care chiar ea l-a trădat. Peste toate acestea, odată cu moartea tatălui său, Paul dezvăluie un secret din trecut care a tulburat viețile tuturor. Protagonistul încearcă din răsputeri să facă față tuturor acestor provocări, reușind în final să evadeze din capcana propriei moralități. Un roman sinuos, ce urmărește complexitățile interioare ale omului care își simte viața trecând pe lângă el, cu efecte profunde asupra cititorului.

„Un roman tulburător despre puterea vindecătoare a iubirii și a felului în care, uneori, doar durerea ne poate face să recunoaștem adevărata dragoste.“ All About Romance

LEGENDELE DUNEI – CARTEA A II-A Au trecut mai bine de două decenii de la aventurile din Jihadul Butlerian. Cruciada împotriva roboților gânditori nu s-a oprit nicio secundă în tot acest timp, dar Serena Butler și Irbis Ginjo, liderii oamenilor, au avut parte doar de victorii minore. Combatanții conduși de Jool Noret se transformă într-o castă de luptători de elită, o adevărată armă împotriva dominației mașinilor. Aurelius Venport și Norma Cenva sunt pe punctul de a realiza cea mai importantă inovație tehnologică din istoria omenirii. Iar departe, pe Arrakis, o planetă căreia nimeni nu-i acordă prea multă atenție, Selim și războinicii lui pornesc pe calea care îi va transforma în fremenii ce vor schimba cursul istoriei.

LEGENDELE DUNEI – CARTEA A III-A Au trecut aproape șase decenii de la evenimentele din Cruciada mașinilor, cele mai sângeroase ale Jihadului Butlerian. După lupte nesfârșite, planetele sunt eliberate una câte una, iar oamenii încep să întrezărească, plini de speranță, finalul tiraniei seculare a mașinilor gânditoare. Din păcate, Omnius mai are o carte de jucat: răspândește virusuri letale prin toată galaxia, decimând populații întregi. Din nou, totul pare pierdut și ultima șansă a omenirii se joacă la Corrin. În cea mai mare bătălie din istorie, oamenii și mașinile se vor confrunta pentru ultima dată.

LEGENDELE DUNEI – CARTEA I Brian Herbert și Kevin J. Anderson ne fac cronica Jihadului Butlerian, războiul uitat de zece mii de ani, care a modelat întreaga civilizație din universul DUNE creat de Frank Herbert. La început, o facțiune de cymecilor – roboți extrem de puternici cu creiere omenești – au cucerit primul Imperiu al oamenilor. Apoi Omnius, singura mașină conștientă, s-a replicat, a construit armate de roboți și a transformat în sclavi atât oamenii, cât și roboții. Au mai rămas doar câteva planete care se opun dominației sale. Xavier Harkonnen și Serena Butler sunt vârfurile de lance ale rezistenței umane. Pe planeta Rossak, cineva dezvoltă tehnologia care va face posibile călătoriile interstelare, iar vrăjitoarea Zufa Cena pregătește femei cu puteri extraordinare care să subjuge, deopotrivă, roboții și oamenii. Pe Arrakis, tânărul Selim învață să călărească viermii de nisip și primește cuvântul Domnului. În timp ce Vorian Atreides îl slujește cu credință pe Omnius și îi transferă conștiința oriunde e nevoie. O rețea de personaje extraordinare, care vor pune în mișcare mărețul Jihad Butlerian și vor presăra semințele pentru viitorul imperiu dependent de mirodenie.

Aventura cuceririi spațiului începută în „Calea spre stele” continuă. Acum există o bază pe Lună și se pregătește un voiaj spre Marte. Elma, Doamna Astronaut, ar dori să participe la această misiune periculoasă. Dar va putea ea, oare, să-și părăsească soțul și să petreacă ani buni călătorind spre o planetă atât de îndepărtată? În plus, pe Pământ situația este critică, deoarece fanaticii care se opun programului spațial sunt gata să recurgă la acte de terorism pentru a-l distruge. Voiajul spre Marte se va dovedi mai periculos decât se estimase.

Un bărbat se trezeşte ducându-şi viaţa sub dominaţia unei cifre. Un altul e luat de pe o bancă din parc şi pus să imite, într-un show ţinut în inima Capitalei, un şarlatan presat de urgenţe neamânabile. Un preacucernic angajează un evlavios care trans­formă un cantonament în loc de rugăciune şi plasează mătănii în locul televizoarelor din camere. Doi surdomuţi deschid, într-un târguşor din Provence, un joint venture care cheamă la luptă gustul şi mirosul. O fată cu nume înşelător se îndreaptă spre groapă ascultând obsesiv Sepultura. O pereche de pungaşi adolescenţi fură de prin case şi lasă o semnătură sfidătoare, colorând de fapt visul unui al treilea. O povestitoare bizară deapănă o păţanie în care lucrurile scapă de sub control în centrul Romei.

În 2018, imediat după publicare, „Ultimul interviu” a urcat pe prima poziție în topul vânzărilor de carte din Israel și s-a menținut acolo 30 de săptămâni. În 2019 a fost bestseller în Italia, desemnat de Corriere della sera una dintre cele mai bune cărți ale anului. Romanul a fost finalist al National Jewish Book Award, nominalizat în Italia la Premio Lattes Grinzane și în Franța la Prix Femina étranger.

Max are paisprezece ani si singurul lui prieten este Ana - anorexia, tulburarea lui de alimentatie. Max scrie in fiecare zi scrisori catre Ana. Ea se hraneste cu fricile lui, incurajandu-l sa slabeasca tot mai mult. Problemele din familie fac ca tulburarea lui sa se inrautateasca, iar Ana il atrage tot mai departe de familie si prieteni, pana cand ajunge sa se simta absolut singur. Il mai poate ajuta cineva sa gaseasca o cale de iesire?

„Uciderea Comandorului” este un roman despre singurătate, război şi artă, o carte uimitoare a unuia dintre cei mai îndrăgiţi scriitori contemporani, dar şi un omagiu adus capodoperei „Marele Gatsby”.

Eneida e considerată și astăzi cea mai reprezentativă operă a latinităţii, întrucât reprezintă sinteza unei întregi lumi de legende... În ea se topesc nu numai epopeea homerică, tragedia attică și poezia alexandrină, ci și literatura latină anterioară…

Un roman al sfârşitului civilizaţiei, al coşmarului colectiv, dar şi al credinţei şi speranţei, Drumul are suspansul unei poveşti de aventuri, însemnătatea unei pilde şi stranietatea unui western filtrat prin frazele lui Faulkner.

„Mesagerul secret al lui Churchill” este un roman inspirat de curajul femeilor din Direcția de Operațiuni Speciale (SOE), așa-numita „armată secretă a lui Churchill“, precum și de un raid aerian din cel de-Al Doilea Război Mondial, cunoscut sub numele de Operațiunea Jericho, asupra căruia stăruie misterul până astăzi. În buncărul Trezoreriei din inima Londrei, figura lui Churchill insuflă respect și, mai cu seamă, încredere, iar în Camera 60, o mână de telefoniste și dactilografe speră ca devotamentul lor să contribuie la victoria Marii Britanii. Printre ele, Rose, care și-a pierdut în război întreaga familie, își găsește tot mai des refugiul în muncă. Solicitată să traducă la o întrevedere dintre De Gaulle și Churchill, nu își imaginează că această discuție va avea un impact hotărâtor asupra vieții ei. Trimisă în Franța, ce-i este familiară din copilărie, îl va întâlni pe tânărul Lazare Aron, alături de care va ajuta Rezistența Franceză și va lupta pentru eliberarea Parisului ocupat de naziști. „Hlad scotocește adânc în istorie, de unde scoate la suprafață câteva povești remarcabile, pe care le reunește într-una având-o în centru pe Rose și rolul jucat de ea în Operațiunea Jericho. Astfel, romanul devine unul captivant, plin de tensiune, cu situații de viață și de moarte impresionante la fiecare pagină. Spe­ranța și dragostea care unesc personajele și caracterul evocativ al scriiturii lui Hlad fac din această carte una de neratat.“ — The Historical Novels Review „Un roman istoric nemaipomenit despre curajul membrilor Rezistenței în cel de-Al Doilea Război Mondial; Hlad duce firul epic din camerele germane de tortură în lagărul de la Ravensbrück, încor­porând elemente istorice precum îndrăzneața Operațiune Jericho și arestarea, în 1942, a mii de evrei […] și detenția lor într-un velodrom, înainte de a fi trimiși pe ultimul drum. Sacrificiul și vitejia personajelor cărții sunt însuflețitoare.“ — The Akron Beacon Journal

Iubirea poate să te bântuie sau să te vindece. Când Leeds o cunoaște pe Layla, e convins că-și va petrece tot restul vieții alături de ea. Dar apoi, în urma unui atac neașteptat, Layla se luptă să supraviețuiască. După săptămâni petrecute în spital, fata își revine fizic, dar cicatricile emoționale și psihice au schimbat-o pe tânăra de care Leeds s-a îndrăgostit. Vrând să-și salveze relația, Leeds o duce la pensiunea unde s-au cunoscut. Însă, odată ajunși acolo, purtarea fetei se schimbă în mod inexplicabil. Iar aceasta e abia prima dintr-un șir de întâmplări neobișnuite. Leeds se simte înstrăinat de Layla și, în curând, își găsește consolarea lângă Willow — un alt oaspete al pensiunii —, de care începe să se simtă legat. Pe măsură ce curiozitatea lui față de Willow crește, hotărârea lui Leeds de-a o ajuta să găsească răspunsuri îl plasează în conflict direct cu sănătatea lui Layla. În curând, tânărul își dă seama că trebuie să facă o alegere, deoarece nu le poate ajuta pe amândouă. Dar, dacă face alegerea greșită, s-ar putea ca toți să aibă de suferit.

PRIMA OARĂ NU SE UITĂ NICIODATĂ! Deși Bliss Edwards se pregătește să absolve facultatea, încă este virgină. Sătulă să fie singura cu acest statut din grupul ei de prieteni, Bliss hotărăște să scape de virginitate cât mai repede și mai simplu: printr-o aventură de-o noapte. Dar planul ei devine neașteptat de complicat atunci când Bliss intră în panică și dă bir cu fugiții, abandonând în patul ei un tip superb și pe jumătate dezbrăcat, căruia îi servește o scuză penibilă. În plus, de parcă n-ar fi destul de jenant, acum Bliss are o nouă problemă: când ajunge la primul curs din ultimul semestru, constată că îl cunoaște pe noul ei profesor. E chiar tipul de care a fugit, cu câteva ore în urmă…

Romanul lui Dumas descrie aventurile lui d’Artagnan si ale camarazilor sai intre anii 1626 si 1628 si implicarea lor in intrigile din jurul regelui Ludovic al XIII-lea, al puternicului Cardinal Richelieu, a reginei Ana de Austria, al iubitului englez al acesteia, George Villiers, Duce de Buckingham, precum si in asediul orasului La Rochelle. Actiunile celor patru prieteni se vor intersecta si cu planurile misterioasei Milady de Winter si ale secretarului lui Richelieu, contele de Rochefort.

Un misterios navigator care-si schimba mereu identitatea, curajos, frumos, stapan are o fabuloasa avere (care ii atrage invidia unor persoane importante din inalta societate pariziana); nimic nu pare sa ii stea in cale pana cand, in chiar ziua nuntii sale, in anul 1815, este incarcerat, fiind acuzat pe nedrept de bonapartism, si tinut prizonier timp de 14 ani in castelul-fortareata If, victima nevinovata a rivalului sau in dragoste, un anume Fernand, si a rivalului sau in afaceri, Danglars. Incarcerarea lui serveste in mod admirabil vederilor politice ale unui magistrat ambitios, pe nume Villefort.

Acul de aur și ochii Glorianei este un roman de aventuri şi un posibil argument în sprijinul ideii că istoria constă într-o suită de versiuni. Suntem la sfârşitul secolului XVI, când lumea îşi păstrează relieful moştenit din alte vremuri: înşelătorii şi alianţe, cuceriri şi conspiraţii, excese şi duşmănii. Răzbunarea e monedă forte, iar trădarea, un tic fără frontiere. Pe scaunul papal de la Quirinale stă Clement VIII, în timp ce tronul Angliei e ocupat de Elisabeta I. Departe de ei, într-un sat ascuns în pădurile Umbriei, fraţii Durante şi Cesare Scacchi nu bănuiesc ce le rezervă destinul. Dacă Fulvia, ghicitoarea din ţinut, le-ar spune că vor ajunge oculişti reputaţi, i-ar râde în nas sau ar crede-o nebună. Şi totuşi, chiar asta se întâmplă. Destinul e atât de pus pe şotii, încât Durante Scacchi, fratele cel mare, devine medicul personal al papei. În ce-l priveşte pe Cesare, fratele cel mic, el e escortat la Londra, unde trebuie s-o opereze de cataractă pe Gloriana, aşa cum îi spun supuşii reginei Elisabeta. Din Val Castoriana la Roma şi de acolo la Londra, cu o incursiune prin Normandia, fraţii Scacchi scriu o cronică plină de neprevăzut, în care sublimul şi oroarea trăiesc împreună.

Însă Acul de aur și ochii Glorianei nu e doar o poveste despre ciumă şi pedeapsă, în care trebuie să-i dăm lui Cesare ce e al lui Cesare. Romanul lui Radu Paraschivescu, în care se insinuează Richard Burbage sau umbrele lui Ann de Boleyn, William Shakespeare şi Caravaggio, e poate în primul rând un omagiu adus ochiului, vederii şi culorilor.

Acul de aur și ochii Glorianei trebuia să deschidă o carte de povestiri. Numai că – am aflat și eu – socoteala din minte nu se potrivește cu cea din timpul scrisului. Și al cercetării – căci, da, a fost nevoie să consult diverse surse și documente privind istoria de altădată a Umbriei și a Angliei elisabetane. Pe măsură ce ramificam trama și descopeream întâmplări și amănunte care meritau luate în calcul, îmi dădeam seama că rama unei povestiri ar fi prea îngustă pentru aventura lui Cesare Scacchi și a celor din jurul lui, fie ei umbrieni, romani, francezi sau englezi. Fie ei măcelari, diplomaþi, mesageri, amante, interpreþi, medici, curteni, papi sau regine. Era nevoie de mai mult. Era nevoie de un roman. Cu atât mai mult cu cât mi se făcuse dor de scris un roman, mai cu seamă că de la ultimul se împlinesc mâine-poimâine nouă ani.

Pe copertă: George Peter Alexander Healy, Elizabeth I Rainbow Portrait, după un portret atribuit lui Marcus Geeraerts the Younger (detaliu)