Literatură

In 1437, la ani buni dupa domnia bravului Henric al V-lea, urca pe tron fiul sau, Henric al VI-lea, renumit pentru blandetea lui. Sanatatea subreda il face un monarh slab, care nu poate conduce decat cu ajutorul apropiatilor. Exista insa destui ca ducele de York, convinsi ca Anglia trebuie guvernata cu mana de fier pentru a supravietui. Teritoriile ei din Franta sunt amenintate si umbla vorba ca se pune la cale o razmerita. Se raspandesc temerile ca Anglia nu va rezista, cu atat mai mult cu cat Henric al VI-lea vrea sa o ia de sotie pe Margareta de Anjou. Se aduna nori grei. Cine sau ce poate salva regatul inainte sa fie prea tarziu?

„Scris in traditia marilor romane istorice, Pasarea furtunii ii va face pe cititori nerabdatori sa citeasca volumele urmatoare din serie si, de asemenea, sa se documenteze despre Razboiul celor Doua Roze.“- The Washington Independent Review of Books
„Descrierile alcatuiesc o tapiserie ampla si insufletita, iar povestea spusa strategic, intr-un ritm rapid, va fi o placere si pentru cunoscatorii de istorie, si pentru incepatori, dar poate nu si pentru cei slabi de inger.“- Express

Ce iti ramane de facut atunci cand si natura, si soarta au fost nedrepte cu tine? Ce iti ramane de facut atunci cand ceilalti te privesc cu dispret?
Pe natura nu te poti razbuna, deci toata ura acumulata o viata se indreapta spre cei care ti-au provocat atata mahnire.
„Slutii“ incearca sa-si faca singuri dreptate, pe cand „Frumosii“ sunt si ei, in felul lor, sluti – aroganti, rai, mereu in cautarea unor avantaje materiale.

Razbunarea slutilor este un roman despre oamenii din jurul nostru, cu defectele, pasiunile si setea lor de razbunare.

Avem un tanar superb, fermecator, bogat; canalie. Sase oameni care nu se cunosc intre ei, sase oameni cu motivatii cu totul diferite, iau hotararea de a-l ucide. In aceeasi zi, la aceeasi ora.

În război, omul ajunge carne de tun.

Condamnat pentru dezertare din armata germană, Sven Hassel e trimis într-o cazarmă-închisoare pe Frontul de Est, unde el și ceilalți camarazi sunt considerați carne de tun în fața implacabilei Armate Roșii.

Puțini și prost înarmați, ei vor descoperi limitele la care se poate ajunge pentru supraviețuirea în stepele siberiene. Al Doilea Război Mondial devine teatrul celor mai sângeroase bătălii, iar oamenii, simple animale de povară sacrificate în tumultul istoriei.

„Când simți că fiecare secundă ar putea fi ultima, ai tot timpul să gândești, vă asigur. Și pentru prima dată, de-o veșnicie, redobândisem conștiința de a fi cineva. De la o vreme încetasem să mai am despre mine însumi cea mai neînsemnată părere; personalitatea îmi fusese comprimată, strivită în fel și chip, dar reînviase, supraviețuind umilințelor și degradărilor zilnice. Te salut, conștiință! Mai exiști, totuși. Și ai rămas tu însăți. Privește-te: ești pe cale să faci un lucru pe care ceilalți n-ar îndrăzni să-l facă. Mai ești încă în stare de ceva. Ceva indispensabil.“

La inceputul anior 2000, locuitorii unui bloc din Bucuresti primesc niste colete absolut macabre: parti din cadavrul unei femei, transat cu sange-rece de macelar. Totul porneste din apartamentul diplomatului Harald Balacescu, dar cercul se largeste si numarul celor implicati creste, de la antipatica Ecaterina Sofron la familiile Dragusin si Dimitrescu.

Cine este doamna din congelator? Ce legatura este intre toti destinatarii coletelor? Acestea sunt itele pe care inspectorul Dinu Manescu, zis si Milord, trebuie sa le descurce ca sa descopere criminalul sadic.

Familia Anturasi din Nalenyr intocmeste harti si exploreaza teritorii necunoscute. Pentru Nalenyr, aceasta stiinta valoreaza mai mult decat toate comorile cunoscute ale celor Noua Principate, caci explorarile aduc relatii comerciale si astfel se ajunge la aur, cu ajutorul caruia printul Cyron poate antrena si mentine o armata de mercenari helosundieni. Numai ca descoperirea pe care o fac Keles si Jorim in ultima lor expeditie in necunoscut schimba toata lumea, deschide rani vechi, elibereaza puteri magice si ameninta o pace fragila, care a oprit candva Urgia apocaliptica…

„Iata un roman fantasy de mari proportii, cu multe conflicte sangeroase, tradari si duplicitati.“ Publishers Weekly
„Cand vor vorbi despre scriitorii care au urmat dupa generatia Asimov-Clarke si generatia Zelazny-Silverberg, viitorii cititori vor trebui sa-l mentioneze pe Michael A. Stackpole.“ Stephen R. Donaldson

MICHAEL A. STACKPOLE s-a nascut in 1957, in Wassau, Wisconsin. A scris primul roman fantasy (Talion: Revenant) in 1986, dar acesta nu a fost publicat decat in 1997, deoarece s-a considerat ca un volum de 175 000 de cuvinte e prea mare pentru un autor necunoscut. Incepand cu 1987 a semnat trilogia Warrior, care i-a adus consacrarea si a stat la baza unui serial de animatie televizat.

Colectia Nautilus SF&F coordonata de Ana Nicolau s-a lansat in 1991 si este in prezent cel mai cunoscut brand de science-fiction si fantasy din Romania, dupa publicarea a sute de carti scrise de autori canonici si premiati sau de tineri autori emergenti, deopotriva romani si straini. Printre autorii care au aparut in colectia Nautilus se numara Isaac Asimov, Frank Herbert, Philip K. Dick, Orson Scott Card, Arthur C. Clarke, Robin Hobb, George R.R. Martin, Suzanne Collins, Diana Gabaldon si multi altii.

Povestea concubinei care a ajuns pe tronul Chinei 

Ajunsa concubina imparatului in China secolului al VII-lea, tanara Mei invata repede ca ii poate atrage atentia stapanului in multe feluri. Ea nu iese in evidenta nici prin infatisare, nici prin daruri fantastice sau armele seductiei. Totusi, ii va darui ceva de neuitat. Pentru restul concubinelor, este indezirabila din pricina inteligentei si a curiozitatii ei, dar tocmai acestea il impresioneaza pe cel mai important om din China. Totul intr-un moment cand palatul este sfasiat intre doua tabere care se lupta pentru putere. Dragostea, ambitia si loialitatea pot insemna viata sau moarte pentru femeia care va ajunge stapana tuturor.

La fel ca firele de matase fragile si totodata puternice, debutul minunat al scriitoarei Weinda dai Randel este povestea unei tinere care ajunge in functia suprema, dar si povestea relatiilor complicate dintre femeile de la palat. Cititorii vor fi cuceriti de scriitura colorata, ca de basm. - RT Book Reviews

Primul roman din seria Minerva Tutovan

AL TREILEA ROMAN DIN SERIA MINERVA TUTOVAN

La bordul unui avion se află un preot, un caricaturist, un scriitor, un economist și alte personaje. Ceea ce poate părea începutul unui banc savuros devine repede începutul unui film horror, atunci când niște oameni sunt uciși în timpul zborului, după „un plan diabolic.“

Cine este autorul dublei crime?

Cum și de ce s-a petrecut ea?

Ce ascund personajele de la bord?

Rodica Ojog-Brașoveanu propune un final care te lasă fără glas, unul imposibil de bănuit, ca în orice roman polițist care se respectă.

„Ori laie, ori bălaie există doar la coafor. În viață, lucrurile sunt policrome…“
Rodica Ojog-Brașoveanu

„Ovidiu Diamantopol își lăsă cârjele pe bancheta mașinii și răsuflă ușurat. Șoferul întrebă fără să se întoarcă, prinzându‑i privirea în oglinda retrovizoare:

– Unde mergem?

– Aeroportul Otopeni.

– Aha! înțelese celălalt… Cursa de Viena, 22 și 5.

Diamantopol zâmbi distrat.

– Da, da… Cursa de Viena.

Abia își stăpânea tremurul mâinilor. „În sfârșit! Dumnezeule! În sfârșit… Nu, n‑a fost în zadar!“ Tot drumul nu văzu nimic. În fața ochilor avea o singură figură. O figură fără trăsături: Diavolul Alb.“

Un șantaj, două crime, un pașaport, două piste... Un vis de înavuțire și idealul de a ajunge în Occident. Mai multe afaceri, mai mulți infractori. Personaje fascinante și întâmplări captivante într-un roman care te ține cu sufletul la gură. Cu inegalabilul său talent, Rodica Ojog-Brașoveanu ne propune să descifrăm un nou mister șocant.

Un amestec luxuriant si imbatator de culoare si arome din India. Un roman fascinant, care transporta cititorii in vremea in care Imperiul Britanic inca avea o influenta puternica asupra Indiei, cu amestecul sau de traditii, obiceiuri, locuri seducatoare si festivaluri pline de culoare.

Ultima parte din trilogia FIICELE RĂZBOIULUI.

Sub soarele arzător al deșertului, umbrele trecutului devin din ce în ce mai prezente...

În Marocul anilor 1960, o tânără călătorește la Marrakech să-și întâlnească bunica paternă, pe care n-a cunoscut-o niciodată.

Vicky Baudin urcă în trenul care străbate Marocul, hotărâtă să afle adevărul despre femeia care, cu zeci de ani în urmă, și-a părăsit fiul și a dispărut.

Clémence Petier trăiește într-un kasbah la marginea Munților Atlas, cu un trecut învăluit în mister și secrete care le pot distruge pe amândouă.

Pericolul pândește din toate părțile, iar o figură din copilăria lui Clémence amenință să dezvăluie tot ceea ce s-a străduit o viață să ascundă.

„Al treilea roman din trilogia FIICELE RĂZBOIULUI, Trenul de noapte spre Marrakech își poartă cititorii prin Marocul anilor ’60, într-o călătorie senzorială ce îți stimulează toate simțurile. Sub soarele arzător al deșertului, frica lui Vicky Baudin devine la fel de intensă pentru cititor precum aromele de condimente și jocul de culori și texturi din medina.“ Anamaria Manolescu, coordonatoarea colecției Nemira Fiction

CÂNDVA, ÎN VIITORUL ÎNDEPĂRTAT...

Umanitatea trece printr-o epocă de aur până când Pământul e potopit de un val de fenomene neașteptate. Primele sunt fobiile în masă. Apoi, urmează creaturile. Și, în final, marea transformare a oamenilor obișnuiți în genii.

CINE ȘI CU CE SCOP MANIPULEAZĂ, OARE, UMANITATEA?

Asta trebuie să investigheze Toivo Glumov și Maxim Kammerer, membri ai secției pentru înțelegerea Evenimentelor Excepționale din cadrul Comisiei de Control (COMCON-2).

Intrigi, știință, politică și eterna întrebare: cine este, de fapt, dușmanul nevăzut al umanității?

„Zeii veniseră fără a cere permisiunea. Nimeni nu-i chemase, dar ei au dat năvală și au început să facă binele.

Chiar acel bine care întotdeauna reprezintă binele.

Iar zeii făceau asta pe ascuns, deoarece știau dinainte că muritorii nu vor înțelege scopurile lor, iar, dacă le vor înțelege, atunci vor refuza să li se supună...

Vezi, asta-i structura moral-etică a acestei situații drăcești! Ne este oferit un abecedar, pe care însă nu știm să-l folosim pentru noi înșine.“

• Roman castigator al premiului Goncourt des Lyceens Michelangelo ajunge in Constantinopol pe 13 mai 1506, lasand in urma furia Papei Iulius al II-lea si un santier neterminat pentru mormantul acestuia la Roma. Dar cum sa fi refuzat invitatia sultanului Baiazid al II-lea? Asa incepe cuceritorul roman al lui Mathias Enard, care devoaleaza fascinanta intalnire a omului Renasterii cu lumea otomana, imaginand o istorie uitata. In ea se ascunde o poveste de dragoste cu pagini epistolare si de jurnal, punand in lumina si firele ce leaga Occidentul de Orient.

O beție cuantică e un pseudo-jurnal care conține 365 de povești despre lumea în care trăim, câte una pentru fiecare zi a anului, texte scrise cu același umor și sarcasm cu care ne-a obișnuit scriitorul, dar și cu o doză sănătoasă de ireal.

Goran Mrakić observă aici micile și marile beții ale existenței, de la frici colective și obsesii sociale, până la deliruri intime și scăpări de rațiune. Oamenii despre care scrie – și care devin, astfel, personaje – trec prin situații în care logica obișnuită cedează locul paradoxului, iar cititorul descoperă, prin lentila lui, un univers neliniștitor, îmbibat de contradicțiile societății contemporane, unde totul e posibil și nimic nu e stabil. Textele scriitorului bănățean devin, astfel, un spectacol de oglinzi strâmbe, unul în care recunoaștem, cu un zâmbet amar, de cele mai multe ori, frânturi din propriul nostru prezent.

„În noua lui carte, Goran Mrakić continuă să observe lumea în modul său particular și să ne-o redea așa cum numai un scriitor o poate face, așa numai cum acest scriitor, de fapt, o poate face: cu o doză sănătoasă de ireal, una de absurd, alta de ironie și încă una de empatie. Iar rezultatul e literatură pur și simplu, chiar dacă, de data aceasta, e literatură non-ficțională (cu toate alunecările spre fantastic sau oniric, de pildă). O literatură care-ți clatină certitudinile, care rupe convențiile, care face ca universurile să se ciocnească, care produce scântei și mici revelații. O literatură pe care o citești cu bucurie. Ceea ce vă doresc și vouă.“ - Eli Bădică - coordonatoarea imprintului n’autor

Ironie, parodie, nostalgie… într-un roman despre urmele lui Gustave Flaubert într-o lume uitucă. O scriitură puternică, adesea plină de umor și o carte care te hipnotizează.

Geoffrey Braithwaite, specialist în Flaubert, merge la Rouen, unde se află muzeul dedicat scriitorului, iar aventura lui ia dimensiuni fascinante. Distanța dintre artă și viață se modifică în fiecare clipă; depinde doar de cum privești lucrurile, desigur.

„Papagalul lui Flaubert este un divertisment literar de înalt nivel, un splendid hibrid romanesc, în parte biografie, în parte ficțiune, în parte critică literară.“ The New York Times

„Un roman deopotrivă ludic și melancolic. O reflecție emoționantă asupra modului în care ne construim poveștile – despre ceilalți și despre noi înșine.“ Anamaria Manolescu, coordonatoarea colecției Nemira Fiction

Sfaturi vintage pentru o adolescenta din vremurile noastre

Paginile acestea au fost gândite ca un insectar al proastei exprimări. De aceea, miza lor este doar în primă instanţă râsul. Dacă e adevărat că în spatele fiecărei intenţii comice trebuie să stea o nelinişte, Noi vorbim, nu gândim va ieşi din perimetrul cărţilor bune de citit doar în tren, în avion sau pe plajă. După ce se va stinge hohotul, va trebui să-şi facă apariţia îngrijorarea. Şi asta, în principal, din două motive. Fiindcă e foarte greu ca, exprimându-te şleampăt, să gândeşti coerent. Şi fiindcă majoritatea celor antologaţi aici sunt persoane publice. Oameni care imprimă stiluri de viaţă, conduc instituţii sau partide, emit legi şi populează studiourile de televiziune. Oameni care, din nefericire, pot fi preluaţi ca modele de viaţă. Iar asta fără ca agresiunea lor asupra limbii române şi asupra logicii să fie pedepsită în vreun fel.

„Am intrat în zodia «lacebunului»: la ce bun mersul la ore? La ce bun studiul? La ce bun cititul? La ce bun bibliotecile? Câtă şcoală are, în fond, liota de asistente TV şi manelişti care populează emisiunile de divertisment reambalate sub eticheta showului (late night or otherwise)? Ce rost are să citeşti, când o carieră de succes se poate clădi atât de uşor cu ajutorul unui chirurg plastician sau al unui taraf? Câte BMW-uri îţi poate oferi o catedră de istoria artei? Mai lăsaţi-ne cu barometrul de cultură, zău aşa.“ — RADU PARASCHIVESCU

RADU PARASCHIVESCU (n. 1960, Bucureşti) trăieşte în Balta Albă şi se visează la Roma. E mefient faţă de avioane, reptile şi sfaturile medicilor. Croieşte articole pentru ziare şi reviste, traduce romane, se ocupă cu hermeneutica ofsaidului în emisiuni de analiză fotbalistică şi – mai rar decât i-ar plăcea – scrie cărţi. Are câţiva prieteni francezi de nădejde (Millefeuilles, Plaisir Sucré, Macaron etc.), fără să-şi fi trădat prima iubită: ciocolata de casă. Se îmbată cu vocea lui David Gilmour şi chitara lui Mark Knopfler. Se îndrăgosteşte repede şi-i trece greu. Detestă clişeele, laptele şi broccoli. A scris despre nesimţiţi, Inès de Castro, Maradona şi Caravaggio.

Cărţi: Efemeriada (2000, Libra); Balul fantomelor (2000, RAO, reeditare Humanitas, 2009); Bazar bizar (2004, Maşina de scris, reeditare Humanitas, 2007); Fanionul roşu (2005, Humanitas, Premiul Ioan Chirilă pentru cea mai bună carte de sport a anului); Ghidul nesimţitului (Humanitas, 2006); Fie-ne tranziţia uşoară. Mici rostiri cu tâlc (Humanitas, 2006); Mi-e rău la cap, mă doare mintea. Noi perle de tranziţie (Humanitas, 2007); Cu inima smulsă din piept (Humanitas, 2008); Răcani, pifani şi veterani (coord., Humanitas, 2008); Dintre sute de clişee. Aşchii dintr-o limbă tare (Humanitas, 2009); Fluturele negru (Humanitas, 2010); Toamna decanei. Convorbiri cu Antoaneta Ralian (Humanitas, 2011), Astăzi este mâinele de care te-ai temut ieri (Humanitas, 2012), Maimuţa carpatină (Humanitas, 2013), Muşte pe parbrizul vieţii. Nou catalog de perle (Humanitas, 2014), Noi vorbim, nu gândim. Nouă colecţie de perle româneşti (Humanitas, 2015), Poveşti de dragoste la prima vedere (coautor, alături de Ioana Pârvulescu, Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana şi Adriana Bittel – Humanitas, 2015), România în 7 gesturi (Humanitas, 2015), Aștept să crăpi (de astăzi, în prime-time) (Humanitas, 2016), Cum gândesc politicienii (Cum? Gândesc politicienii?) (Humanitas, 2016), Am fost cândva femeie de onoare și alte povestiri (Humanitas, 2017), Cartea râsului și a cercetării (Humanitas, 2017), Două mături stau de vorbă. Scene românești (Humanitas, 2018), Orice om îi este teamă (Humanitas, 2018), În lume nu-s mai multe Românii (planetei noastre asta i-ar lipsi) (Humanitas, 2019), Omul care mută norii (Humanitas, 2019), Recviem vesel pentru tata (Humanitas, 2020), Vitrina cu șarlatani (Humanitas, 2020); Acul de aur şi ochii Glorianei (Humanitas, 2021), Noi suntem români (nimeni nu-i perfect) (Humanitas, 2022), Podul Diavolului (Humanitas, 2022), Garoafe la bordel (Humanitas, 2023), Libertatea de depresie (Humanitas, 2024), Brățară pe glezna ta, (Humanitas, 2024), În virtutea inepției (Humanitas, 2025).

Posibilitatea unei insule (Prix Interallie, 2005) este, in esenta, un roman despre timp – timpul omului, masurat in ceasuri de bucurie sau durere, si cel al umanitatii, cu transformarile ei lente, dar inevitabile –, despre chinul de a fi supus ravagiilor sale si despre ispita de a i te sustrage.

Toate numele (1997) este un roman enigmatic, o parabola complexa despre memoria colectiva si institutiile menite sa o pastreze. Intr-un oras care, asa cum ne-a obisnuit autorul portughez, se gaseste intr-un timp si un spatiu nedeterminate se afla Arhiva Generala, locul unde sint inventariate toate numele ce au existat, exista sau vor exista vreodata.

Autoarea romanului Clubul dependentelor de pantofi revine cu un nou chick-lit de succes. De data aceasta, protagonistele se confruntă cu datorii enorme, şantaj emoţional şi... o groază de necunoscuţi cu cele mai bizare fantezii. Dar, probabil, aşa se întâmplă după o noapte de pomină în Las Vegas!

„Pe lângă talentul de a traduce un subiect în imagini acute, Nabokov are şi un simţ al umorului extravagant, dar şi capacitatea de a surprinde şi a dezvălui absurdul ce se ascunde dincolo de orice tragedie.” (The Observer)

La aniversarea publică a lui Ivan Patzaichin cu ocazia împlinirii vîrstei de 65 de ani, o persoană din public mărturisea: Nu ştiu cum să spun, are ceva de... de suveran, asta a fost impresia mea de prima dată cînd l-am văzut! Unul dintre cei mai mari campioni din istoria sportului românesc, Ivan Patzaichin a rămas şi unul dintre cei mai modeşti si, în acelaşi timp, mai implicaţi civic sportivi din România. Cunoscut pentru performanţele sale, Patzaichin este mai puţin cunoscut ca om şi cu atît mai puţin ca model moral. „Toată lumea mă ştie de cînd eram acolo, sus, pe podium, dar nimeni nu ştie că am pornit totdeauna cu stângul!” – mărturiseşte Ivan Patzaichin în privat.

Concepută ca documentar antropologic, Ascultîndu-l pe Ivan îl are autor de text pe antropologul român Vintilă Mihăilescu. Acesta l-a urmat pe Ivan Patzaichin timp de câteva luni în activităţile sale actuale şi, cu bine-cunoscutu-i condei, pune în cuvinte povestea personalităţii lui Ivan.

Ascultîndu-l pe Ivan nu îşi propune doar să amintească tinerelor generaţii performanţele unui mare sportiv, ci mai ales să prezinte tuturor această voinţă suverană de a duce la bun sfîrţit tot ceea ce a „început su stângul”.

Portertul campionului Ivan Patzaichin va fi realizat, aşadar, nu ca retrospectivă a unei cariere augurale, ci ca viaţă privită dinspre prezentul activ, dedicat unui beneficiu social de perspectivă: transformarea Deltei Dunării în regina ecoturismului european, cum îi place lui însuşi să îşi numească, simplu, motivul pentru care se dedică antreprenoriatului social.

Roman nominalizat la Premiul Femina (Franţa, 2002).

Romanul Soţ şi soţie aduce în prim-plan problemele unui cuplu format încă din perioada adolescenţei. Protagoniştii, Udi şi Naama, sunt doi oameni care au crescut unul lângă celălalt, însă pe parcursul acestui drum comunicarea dintre ei a fost întreruptă, iar viaţa împreună, alături de fiica lor, Noga, este pusă în mişcare doar de sentimente precum gelozia, furia, vina, paranoia.

Eseu despre orbire este un roman cutremurator, o marturie a neincrederii autorului in societatea contemporana, incapabila sa-si gestioneze si sa-si rezolve crizele.

Pentru că frumuseţea ei neconvenţională este dublată de inteligenţă şi de un curaj supraomenesc, Cassia Xiao înfruntă şi răstoarnă prejudecăţile unei Chine în care femeilor nu li se cere decât să fie decorative şi supuse.

Imediat dupa publicare, Ora de aur a devenit bestseller New York Times. In 2013, FilmNation Entertainment a cumparat drepturile de ecranizare a cartii, pelicula urmand sa-i aiba, in 2016, pe Meryl Streep si Robert De Niro in rolurile principale.

Cartea lui Saladin este al doilea roman din Cvintetul Islamului, după La umbra rodiului, apărut în „Raftul Denisei“ în 2010, care imaginează prăbuşirea Granadei arabe. Pentru romanele din acest cvintet, publicate în peste douăsprezece ţări, Tariq Ali a fost recompensat în 2010 cu Premiul Granadillo.

Pentru cei mai mulţi, Uranus e o planetă şi atât. Există însă oameni în mintea cărora Uranus înseamnă altceva: o lume luată pe lama buldozerului şi totodată un loc al pătimirii. Cartierul din Bucureşti pe care azi îl găsim doar în albume şi în amintiri a devenit, la începutul anilor optzeci, şantierul din care a răsărit, după o trudă de şapte ani, Casa Poporului.