Literatură

Sofia Zetterlund este o psihoterapeuta preocupata de studiul persoanelor traumatizate.

Roman câştigător al Man Booker International Prize 2016

Una dintre cele mai bune cărţi ale anului pentru Time şi Entertainment Weekly

Un roman superb şi neliniştitor în trei acte despre rebeliune şi tabuuri, violenţă şi erotism şi metamorfoza contorsionată a unui suflet

Fost ministru al justitiei, avocat, jurnalist de televiziune si reporter, Anne Holt este autoarea unor serii de romane politiste ce au cunoscut un succes imens in tarile scandinave, fiind ulterior traduse in peste 25 de limbi.

A fost recompensata cu mai multe premii, printre care Riverton Prize si The Norwegian Booksellers' Prize. In 2012 a fost nominalizata la Edgar Award. De asemenea, a fost nominalizata la Shamus Award si Macavity Award.

In octombrie 2012, lui Anne Holt i s-a acordat Great Calibre Award of Honor in Polonia pentru intreaga opera.

În vremea aceea pompierii erau cei care declanșau incendiile. Pompierului Guy Montag îi plăcea să vadă cum ardeau cărțile. Apoi el a întâlnit o fată care i-a povestit despre un trecut când oamenii nu se temeau, și a întâlnit un profesor care i-a povestit despre un viitor când oamenii vor putea gândi. Și Guy Montag a înțeles ce trebuia să facă.

Al treilea volum din seria Momente din Istorie, romanul grafic interactiv „Iuliu Maniu”, vă propune un tur virtual al Casei Memoriale ”Iuliu Maniu” de la Bădăcin prin intermediul benzii desenate istorice – realizată de Mihai I. Grăjdeanu, precum și o cronologie desenată în cadre succesive a celor mai importante momente din viața lui Iuliu Maniu. Contribuția lui Maniu la evoluția țării noastre în prima jumătate a secolului XX a fost esențială, iar el rămâne un model pentru cei de azi și de mâine.

„Cel mai greu e, poate, să-ți dai seama că nu știi nimic despre oamenii din preajma ta – iar cu cât îți sunt mai apropiați, cu atât îi cunoști mai puțin“ – aceasta este concluzia la care ajunge tânărul profesor Julien Kelsen când uciderea tatălui său declanșează o serie de evenimente care scot la lumină secrete ascunse până atunci în trecut ca sub spumele negre ale unui lac. Între Ungaria ocupată de naziști în cel de-al Doilea Război Mondial și Münchenul de la sfârșitul anilor ’80 se întinde un fir de suferință, ură și răzbunare, iar Julien, care până acum preda istoria de la catedră, se vede confruntat deodată cu ea în încercarea de a afla un adevăr care îi va schimba viața. În acest tulbure an 1989, pentru el vor cădea mai multe ziduri.

Arnaud Maret s-a născut în 1986 la Bagnes, în Elveția. A făcut studii de istorie și drept.
A debutat editorial cu volumul de poezii Terres orphelines (2009). Primul său roman, Les Écumes noires, a apărut în 2011, iar cel de-al doilea, Rusalka, în 2016 (și în 2019 în traducere la Editura Univers).

Ați văzut vreodată filmul „Mary Poppins” (ecranizarea din 1964)? Există acolo o scenă fabuloasă, în care Mary Poppins, coșarul Bert și cei doi copii pășesc într-un tablou desenat cu creta pe un trotuar din Londra... Da, pur și simplu pășesc în el și se trezesc în lumea zugrăvită în tabloul respectiv. Ei bine, cartea pe care o țineți în mâini are puterea de a vă transporta în lumea ei, la fel de ușor ca tabloul fermecat, desenat cu cretă.

Lorna Byrne vede ingeri ii ghideaza viata de zi cu zi si din ce in ce mai mult. Lorna dezvaluie rolul sufletelor celor dragi care se pot intoarce din cer pentru a ne ajuta si calauzi. Informatii la fel de detaliate ca in acest roman nu au fost publicate nicaieri pana acum. Descrierile din Ingeri la varful degetelor mele despre ce poarta ingerii, cum interactioneaza cu lumea noastra, chiar si imaginile energiei din flora care ne inconjoara sunt atat de detaliate, incat nu- ti poti imagina pe cineva inventandu-le.

Poveștile scrise în palmă ale Corinei Ozon își găsesc locul în paginile acestei cărți precum constelațiile luminând pe un cer senin sub ochiul atent al unei naratoare care încearcă să sesizeze dincolo de cuvinte fulguranța unei nostalgii ce traversează sufletul însetat de iubire, amintind neîncetat urgența trăirii depline, a iubirii fără măsură și a suferinței care pândește la fiecare colț. „Să nu te amăgești vreodată crezând că nu-ți vei mai aminti cu adevărat de ceea ce nu ai avut curaj să faci”, ne spune ea ca un avertisment, dar și ca un îndemn al setei de viață care o animă. Inspirându-se din izvorul bogat al fantasticului, al spiritismului, al șamanismului și al altor practici mai noi, personajele Corinei Ozon trec cu ușurință granițele realului pentru a se cufunda într-o ficțiune colorată, uneori cu umor, fără să uite să se întoarcă la o gravitate apropiată de un fior tragic, dureros al eșecului. Iubirea visată, sperată, dar risipită într-un cotidian al rutinei și secătuită de infidelitate și de violență, este precum o flacără muribundă care nu încetează să repete, ca o incantație a neîmplinirii: „Și, Doamne, cât de mult ne iubeam…” Dincolo de acest regret al uzurii sentimentelor, proza scurtă din acest volum reușește să aducă în prim-plan figuri puternic conturate, care se imprimă în memoria cititorilor fie prin această forță a trăirii, fie prin umanitatea pe care se străduiesc să o apere dincolo de orice slăbiciune a firii. Exercițiul din acest volum de proză scurtă al Corinei Ozon constă tocmai în a sesiza această parte luminoasă a ființelor pe care le pune în scenă. Pentru aceasta, ea face apel la un aliat fidel, identificat în această sintagmă sugestivă, puternică despre capacitatea de reziliență a ființei care caută fericirea adevărată:  „între gest și cuvânt este timpul care vindecă”.

Dan Burcea, critic literar

Observația atentă, grija pentru înduioșare, resursele secrete de nostalgie

(naïve utopie du passė), toate acestea plus o facilitate a comunicării, o vocație a exprimării cu naturalețe fac din noua carte de proze scurte a Corinei Ozon, în mod paradoxal, o încununare a unei cariere aflate la vârsta maturității artistice.

După ce s-a manifestat prolific în romane și fluvii narative, iar acestea și-au cucerit deja un public, prozatorea își dă voie să atace genul prozei scurte, adică al orfevrăriei.

Bijuteriile ei – de aur sau argint, de gheață și de sentimente – sunt menite să fie citite și prețuite de cei care o creditează grație succeselor ei anterioare, dar și de cei care nu o cunosc încă, cei care o descoperă acum, căci cheia de preț a acestei cărți este emoția artistică. Talentul pur și franchețea observației, lumea fascinantă a unei vârste și amintirea unei  frăgezimi de suflet mă duc cu gândul la Valéry Larbaud și la a lui Fermina Márquez. Căci acolo am mai găsit o asemenea finețe în descrierea stărilor, a tulburărilor infinitesimale. Și mai rămâne planarea de zbor de libelulă asupra misterelor și imaginației, într-un cuvânt un regal pentru lectură, pentru cititorul răsplătit din plin cu ceva deosebit, rafinat și de neuitat.

Cleopatra Lorințiu, scriitoare

Suita de proze scurte a Corinei Ozon ne înfățișează un adevăr dezgolit, constituindu-se într-un memento de un realism visceral al faptului că viața nu e doar o înșiruire de întâmplări duioase și perpetuu înălțătoare, ci și, prea adeseori, o  „chemare la arme” ce nu ne dă de ales, situându-ne în fața unor situații obiectiv brutale sau aspre, precum și ireconciliabil tragice. Pastilele-poezii ce contrapunctează textele au menirea de a atenua duritatea condiției umane, care, de dincolo de învelișul vanităților noastre, ne sorocește însingurării și suferinței. Atât concretețea, cât și lirismul mângâietor al textelor sunt asigurate de elemente de fantastic pe care Corina Ozon le mânuiește cu dexteritatea marilor scriitori, netulburată de forța potențial dezechilibrantă a firului narativ.

Violeta Borzea, editor

O poveste extrem de captivantă despre șantaj, crimă și destine implacabile

După ce tatăl său moare, Carl Martin moștenește o casă mare și frumoasă în centrul Londrei. Ca să nu trebuiască să lucreze și să aibă timp de scris, închiriază etajul primei persoane pe care o intervievează, Dermot McKinnon.

Face astfel prima mare greșeală.

A doua mare greșeală este faptul că a păstrat colecția bizară de „remedii" homeopatice a tatălui său, pe care a găsit-o în dulăpiorul de medicamente, împreună cu niște pastile de slăbit dubioase.

A treia greșeală este să vândă cincizeci de astfel de pastile unei prietene, care ulterior este găsită moartă.

"Ruth Rendell este neîntrecută în a spune povești despre obsesii, labilitate și coincidențe nefaste." - Stephen King

Împletind ingenios două fire narative ce se întâlnesc în deznodământul șocant, Ruth Rendell descrie vârtejul amețitor care-l poartă pe Carl într-o lume întunecată și îl împinge apoi la crimă, în timp ce cade victimă unui dușman invizibil de care nu poate să scape.

"Dacă nu ești familiarizat cu romanele lui Ruth Rendell, dacă, într-un fel sau altul, i-ai ratat cele peste șaizeci de cărți, dar ai deschis-o acum pe aceasta… felicitări: viața ta de cititor va deveni infinit mai bogată." - Los Angeles Times

"Ruth Rendell a îmbogățit cu dimensiuni psihologice profunde și sofisticate literatura polițistă clasică din Marea Britanie." - Washington Post

"Scrisul lui Ruth Rendell are intimitatea neliniștitoare a unei atingeri străine în întuneric." - The New York Times Book Review

Ruth Rendell (1930-2015) a fost o faimoasă scriitoare de cărți polițiste, care și-a câștigat statutul de legendă încă din timpul vieții. Senzaționalul său roman de debut, From Doon with Death, a fost publicat în 1964 și le-a făcut cunoștință cititorilor cu longevivul și popularul său personaj, inspectorul Reginal Wexford.

Cariera sa impresionantă acoperă o jumătate de secol, cu peste șaizeci de cărți publicate și vândute în toată lumea în peste 20 de milioane de exemplare.

Câteva dintre romanele sale au fost adaptate cu succes pentru televiziune.

Ruth Rendell a semnat o serie de cărți și cu pseudonimul Barbara Vine.

A fost recompensată cu numeroase premii, printre care Sunday Times Literary Award în 1990. De asemenea, a primit de trei ori Edgar Award, cea mai importantă distincție acordată de organizația Mystery Writers din Statele Unite ale Americii, de patru ori premiul Gold Dagger, precum și distincția Diamond Dagger pentru contribuția sa literară remarcabilă, acordată de prestigioasa Crime Writers Association din Marea Britanie. Membră a House of Lords, a fost una dintre personalitățile literare marcante ale epocii noastre.

Un nou volum din seria Dark Iceland

Pe malurile liniștite ale unui fiord din nordul Islandei, un bărbat e ucis în bătaie.

În timp ce lumina nopților albe e preschimbată în întuneric la umbra unui nor uriaș de cenușă vulcanică, o jurnalistă dornică să dea lovitura pleacă de la Reykjavík să investigheze crima, fără să știe că de întrebările pe care le pune depinde viața încă unei persoane.

În același timp, Ari Thór, tânărul polițist din Siglufjörður, e hotărât să-i arate șefului său că e gata să preia mai multă răspundere la serviciu. Dar cazul nu pare să înainteze, iar atmosfera de la secție e tot mai sumbră, pentru că unul dintre colegi parcă a văzut o stafie…

Ce-ți rămâne de făcut când te prind din urmă grozăviile de odinioară? Ce secrete se ascund în amintirile pe care le credeai de mult îngropate? Până unde ești dispus să mergi ca să salvezi ce ți-a mai rămas din umanitate?

Un thriller de atmosferă excepțional care te aruncă într-o cursă contracronometru.

Cărțile lui Ragnar Jónasson s-au vândut în peste 1,6 milioane de exemplare în toată lumea.

 

 

„Un mister clasic, urmărit dintr-o perspectivă islandeză unică… Un roman excelent pe care îl recomand cu căldură.”

Lee Child

„Cărțile lui Jónasson au revitalizat genul Nordic Noir.”

Jake Kerridge, Sunday Express

„Un amestec deosebit între Nordic Noir și Epoca de Aur a prozei polițiste… o scriitură economă și evocatoare, îmbinată cu abile trucuri de prestidigitație.”

Laura Wilson, Guardian

„O abordare modernă asupra unui mister în stilul Agathei Christie, înșelător și cu turnuri ca de slalom…”

Ian Rankin

Doi cercetatori de geniu se lupta in Universul virtual al internetului.

Un portret extraordinar al prabusirii unui tanar in abisul bolii mintale. Un roman curajos si remarcabil semnat de una dintre cele mai promitatoare voci ale fictiunii contemporane.

Cea de-a treia carte din serie, Cătușele Anei aduce în atenția publicului cititor poveștile de viață ale unor oameni obișnuiți, condamnați de ghinion și de alegeri neinspirate. Destinele personajelor, lipsite de speranță și credință, pun în lumina adevăruri cutremurătoare, pe care cititorul trebuie să găsească puterea să le accepte. Cătușele Anei, povestea care deschide acest volum cu titlul omonim, este prima în care autoarea a dat numele real al personajului principal.

Initierea in splendoare poate fi impulsul spre o noua spiritualizare a umanitatii, redescoperita siesi in ceea ce are esential. Cartea aceasta ar putea fi momentul de reper initial nu asupra faptului ca umanitatea a inteles ca se afla intr-un impas identitar, ci un reper initial asupra faptului ca in legatura cu respectiva constatare, omul se hotaraste deja sa reactioneze. Asa cum societatea actuala reprezinta epuizarea si falimentul sufletesc al omului, care nu mai este stapanul creatiilor sale, ci devine sclavul lor, fiind neutralizat de ele, la fel ea consemneaza epuizarea si falimentul literaturii, capotat in realismul modelelor repetabile, uitand ca omul este minunat tocmai prin salba unicitatilor sale. Initierea in splendoare ar putea fi astfel chemarea spre o literatura noua, emanand din fluidul unei noi spiritualitati, o literatura descatusata de curente si de asteptari consumate, refuzand previzibilitatile si asumarea destinelor minore.

Cine a ucis-o atât de crud pe Clara? Și ce legătură este între această crimă și dispariția de acum cincisprezece ani a unui băiat? Din lista martorilor și a suspecților, ne vorbesc și arma crimei, masa morgii, vântul, ploaia, câinele negru sau porumbelul rătăcitor. Îmbarcă-te într-un dark policier care îți va face pielea de găină. Radu Găvan recompune și totodată amestecă, ca într-un puzzle absurd, piese din trecut și scene horror, care ne vor dezvălui misterul.

O carte despre cei pe care istoria nu-i amintește niciodată. Un deșert de speranțe și amăgiri al celor care îndrăznesc să viseze.

Grigore, un ziarist ratat, care locuiește într-un apartament sărăcăcios împreună cu părinții lui bolnavi, având grijă de ei și de Charlie, câinele bătrân și orb al familiei, hăituit de fostele sale neveste și mereu umilit de șeful său bețiv și pervers, o întâlnește pe Argentina. Fostă sportivă, rămasă fără locuință, paznic la o casă de amanet. Împreună încep să nutrească iluzia unei noi vieți.

*** ediția a II-a, revizuită și repaginată

Omul cu filonul narativ cel mai viril din proza noastră apărută după ’89. Dan C. Mihăilescu

Romanul sinteză al unui mare prozator. Bogdan Crețu

Sunt zorii celui de-Al Doilea Război Mondial, iar tensiunea creşte încel-încet, odată cu zidul care se ridică între comunişti şi naționalişti. În acest al doilea volum din trilogia politică semnată de Jason Lutes, locuitorii Berlinului sunt surprinşi căutând răspunsuri la evenimentele dramatice petrecute în timpul demonstrației din 1 mai 1929. Kuri Severing intervievează demonstranții, pentru a descoperi adevărul. În același timp, încercând să uite de dramele cotidiene, tot mai mulți berlinezi se refugiază în viața de noapte, care devine tol mai intensă. Marthe Müller se redescoperă, trăind o poveste de iubire cu o altă femeie.

Londra, 1907: Împotriva voinţei familiei ei nobile și influente, tânăra
și rebela Victoria locuiește, după moartea tatălui său, cu Hopkins,
majordomul acestuia, un bărbat riguros, destoinic și demn, în jur de
șaptezeci de ani. Nu este bogată, dar este fericită. Lumea ei începe
însă să se clatine când apar indicii despre un vechi secret al familiei.
Unica persoană care ar putea să-i răspundă întrebărilor este
asasinată... Reputaţia Victoriei este în pericol. Cavaler și serviabil
se dovedește a fi atractivul ziarist Jeremy Ryder. Dar se poate oare
Victoria încrede în el?

Jocul de-a soarecele si pisica in traditia lui Alfred Hitchcock. Aveti doua optiuni: fie sa ascundeti ca s-a petrecut ceva, fie sa ascundeti ca ati avut vreo legatura cu cele intamplate. In ambele situatii, trebuie sa scapati de cadavru.

"Am citit pe nerăsuflate acest volum deopotrivă sincopat și rotund, fragmentar și sferic. Horia Ghibuțiu este un îndrăgostit de cuvinte și de idei, trăiește prin ele, respiră prin ele. În acest volum, pe care l-am devorat în mai puțin de o dimineață, jurnalistul strălucit (îmi măsor cuvintele!) este înlocuit de scriitorul autentic, cel care simte o nevoie vitală de a ne spune cum este ca luni la rând, când noi dormim duși, să porți, în zori de zi, povara lumii pe umeri. O carte despre sine și despre cosmosul mediatic în care autorul trăiește de decenii, despre cum poți rămâne pur și tânăr chiar atunci când te confrunți cu vitregii politice și idioție morală. O carte stenică despre timpuri astenice, un manifest pentru bucuria vieții în adevăr." - Vladimir Tismăneanu, scriitor, politolog, profesor de științe politice la Universitatea Maryland din Statele Unite ale Americii

"Parafrazându-l pe Caragiale, Horia Ghibuțiu simte enorm și vede monstruos, dar mai presus de orice este capabil să scrie despre toate aceste lucruri. Scrie hipnotic și te face să-l urmezi, indiferent de subiectul pe care-l abordează. Scrie cu migală, cu umor, cu seriozitate. Scrie pentru că știe să o facă. Mă bucur enorm pentru apariția acestui volum și sper ca toți cei care i-au așteptat în fiecare dimineață postările să-i savureze acum cartea, iar ceilalți să se bucure de poveștile ce se ascund în spatele celui mai obișnuit cotidian." - Camelia Cavadia, scriitoare



"Aveți în față un fals jurnal — fiindcă n-a fost destinat sertarului, ci a fost postat pe Facebook (vizualizare generală, prin setarea Public). Zic fals și fiindcă nu reprezintă efectiv cronicile drumului până la serviciul meu — producător al matinalului de la Rock FM — din zilele lucrătoare cuprinse între 5 martie și 29 iunie 2018. Ci tot atâtea prilejuri de mici tentative de a surprinde ce mi se întâmplă azi, dar și ce mi s-a întâmplat odinioară. Am scris însă în timp real (cu excepția inserturilor din texte mai vechi sau a celor prezentate pe Facebook sub formă de link, iar aici, in extenso) și autentic: am început textele când ajungeam la metrou la Piața Muncii, adesea cu câteva minute înainte de ora 5:00, și le-am terminat la coborâre, în stația Petrache Poenaru, în jurul orei 5:20.
Recunosc că, din momentul în care am început să cochetez cu ideea de a le strânge în volum, n-am mai fost prea preocupat de mărimea textelor, cum s-ar cuveni pe internet. Deși sunt conștient că în acest ev digital concizia și scurtimea postărilor sunt esențiale, iar dacă depășești capacitatea uzuală a utilizatorului de a „scana" totul dintr o privire, riști să nu mai fii citit deloc.
Cel puțin la început, am fost convins că timpul petrecut cu așternerea acestor rânduri e echivalentul altora citite, pe care le-am irosit, fiindcă am optat să scriu în loc să citesc în metrou. Pe parcurs, însă, m-au năpădit sentimente ceva mai bune față de aceste textulețe: cu toate că sunt scrise la persoana întâi singular, nu sunt doar despre mine. Mi-ar plăcea să vă regăsiți și voi, așa cum au făcut-o, în comentariile postărilor, mulți dintre prietenii mei virtuali.
Vreme de nouă luni (ultimele patru, reflectate aici) m-am trezit de cinci ori pe săptămână la ora 3:45, am plecat de acasă cel târziu la 4:50 și am ajuns la birou nu mai târziu de 5:25 — a fost o singură excepție, în toamna lui 2017, când s-a defectat metroul la Crângași și am fost nevoit să iau taxiul. Pentru celelalte detalii legate de modul în care s-a născut acest serial virtual, mă tem că va fi nevoie să citiți până la ultima postare.
Sunt foarte mândru că am reușit să mă trezesc la timp, în pofida faptului că uneori am dormit sub patru ore. De asemenea, că n-am întârziat în această perioadă la serviciu, cu toate că, onest vorbind, nu prea avea cine să mă verifice, deoarece ajungeam primul. Îmi place să cred că am moștenit de la tata seriozitatea cu care tratez locul de muncă. Mă bucur, în egală măsură, pentru colaborarea cu realizatorul emisiunii Morning Glory cu Răzvan Exarhu de la Rock FM. Așa cum spune Răzvan, au fost luni de „fior și râs" — e rândul meu să-i întorc mulțumirile.
Partea a doua a volumului, #ÎnTimpCeEramZiarist, e o sumă de amintiri și reflecții pe marginea întâmplărilor din aproape trei decenii de presă. E o aritmetică afectivă și subiectivă, motiv pentru care mie mi-a dat cu plus.
În rest însă, așa cum presupun că se poate constata și din aceste pagini, am certa calitate de a nu mă lua în serios. Ceea ce vă doresc și dumneavoastră." – Horia Ghibuțiu

Erau însă acolo lucrușoarele pe care, în momente de comună efuziune, le cumpăraseră împreună: cele două broscuțe țestoase de jad, verde, ea, și roșu, el, cele două boluri de ceai, pictate cu dragoni negri pe albul porțelanului și cu pereții atât de fini, încât nu băuseră decât o singură dată din ele, de teamă să nu se spargă la spălat, și o busolă chinezească. E adevărat, apăruseră și lucruri noi. Despre cele pe care Dana le găsea îi povestea. Dar nu îi povestise nimic despre cele două perechi de broscuțe și de rățuște, care probabil aparțineau perioadei Claude, și despre un elefănțel dintr-o piatră semiprețioasă neagră, care apăruse de câtva timp.

* * *

Aurel Codoban a debutat cu proză în revista Tribuna (1969). Este eseist și filosof specializat în structuralismul francez, semiologie, hermeneutică (cu accent pe hermeneutica relațiilor interpersonale – dorință, alteritate și iubire) și filosofia religiilor (modele ontologice religioase și filosofice, răul și gnoza postmodernă). Ține cursuri și conduce doctorate la Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” și Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. Este autorul lucrărilor Repere şi prefigurări (1982); Structura semiologică a structuralismului (1984, teză de doctorat); Filosofia ca gen literar (1992); Introducere în filosofie (1998); Sacru şi ontofanie. Pentru o nouă filosofie a religiilor (1998, carte distinsă cu Premiul Academiei Române); Semn şi interpretare. O introducere postmodernă în semiologie şi hermeneutică (2001, carte distinsă cu Premiul fundației culturale „Dacia”); Amurgul iubirii. De la iubirea pasiune la comunicarea corporală (2004, carte distinsă cu Premiul Universității Babeș-Bolyai); Imperiul Comunicării. Corp, imagine şi relaţionare (2011). De la începutul anilor 2000 s-a impus ca specialist în teoria critică a comunicării, comunicare interpersonală și de gen, fiind recunoscut la nivelul diferitelor instituții (juridice), ONG și mass-media. Este coautor (împreună cu Manfred Frank, Günter Figal, Claude Karnoouh, Matei Călinescu) al volumului Postmodernismul. Deschideri filosofice (1995) și traducător (din germană) al volumelor Peter Sloterdijk, Dispreţuirea maselor (2002); Vilém Flusser, Pentru o filosofie a fotografiei (2003); Boris Groys, Despre nou. Eseu de economie culturală (2003). Distins cu numeroase premii naționale și internaționale, în 2009 a fost omagiat în volumul Comunicarea construieşte realitatea. Aurel Codoban la 60 de ani. Romanul Jurnalul Amurgului iubirii reprezintă volumul de debut în proză al autorului.

Pe marginea prăpastiei / The Edge de Roland Smith este continuarea romanului Peak apărut la Editura ACT și Politon, al cărui protagonist este adolescentul de 14 ani Peak Marcello, arestat pentru cățărare ilegală pe unul dintre zgârie-norii New York-ului. După ce tatăl său reușește să-i obțină cu greu eliberarea condiționată, după plata unei amenzi de 150.000 de dolari, acesta este nevoit să promită că puștiul va dispărea pentru o perioadă din oraș pentru a „închide gura presei”. Pentru a-și respecta promisiunea, tatăl îl ia cu el într-o expediție în Tibet. Acolo Peak va escalada vârful Everest, tatăl său sperând astfel că el va deveni cea mai tânără persoană care cucerește acest vârf. Însă lucrurile nu vor sta chiar așa. Partenerul și amicul de expediție al lui Peak, Sun-jo își va adjudeca acest titlu în defavoarea lui.

În volumul de față, autorul ne invită într-o nouă aventură palpitantă alături de Peak Marcello, de data aceasta în Munții Hindukuș (Afganistan), unul dintre locurile în care se desfășoară competiția Escaladă pentru Pace, la care participă în jur de 200 de alpiniști adolescenți, care fac escaladă peste tot în lume în aceeași zi, pentru a milita pentru pace. Toate ascensiunile sunt filmate cu scopul de a fi transmise la TV în cadrul unui documentar special ce urmează a fi difuzat în ziua de Crăciun. Așa se face că fiecare echipă este formată în egală măsură din alpiniști și cameramani. Din păcate însă, ceea ce trebuia să fie o simplă ascensiune se va transforma într-o adevărată luptă pentru supraviețuire pentru eroii noștri, iar semnificația pe care o va căpăta cuvântul PEACE la finalul romanului va fi una foarte, foarte, tristă. Afganistanul se va dovedi a fi și în acest caz un loc mult prea dur, chiar și pentru niște adolescenți dornici de aventură…

Roland Smith (n. 1951) este un autor american de romane de ficțiune pentru adolescenți, dar și de cărți pentru copii și de cărți de non-ficțiune. Originar din Portland, Oregon (SUA), Roland Smith a absolvit Universitatea de Stat din Portland, după care s-a dedicat în egală măsură pasiunii sale pentru animale, dar și scrisului. Dragostea lui pentru animale și pentru viața sălbatică l-a inspirat de-a lungul anilor să scrie mai multe cărți despre viața animalelor sălbatice, dar și despre misiunile de salvare ale acestora din marile dezastre ecologice în care au fost surprinse. Primul său roman de non-ficțiune, intitulat „Salvarea vidrelor de mare” a fost publicat în 1990,  la scurt timp după participarea autorului la misiunea de salvare a animalelor marine din Alaska, după marea deversare de petrol de pe petrolierul Exxon Valdez din 1989. După această carte, au urmat alte peste 30 de volume ce pot fi încadrate în trei mari categorii: romane, cărți pentru copii și non-ficțiune.

ANA BLANDIANA (nume literar al Otiliei-Valeria Coman, căsătorită Rusan) s-a născut la Timişoara, la 25 martie 1942. Studii de filologie romanică, licenţiată a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj. Burse de studii la Iowa University (SUA), Heidelberg Universität, DAAD Berlin. Cărţi de poezie: Persoana întâi plural, 1964; Călcâiul vulnerabil, 1966; A treia taină, 1969; 50 de poeme, 1970; Octombrie, noiembrie, decembrie, 1972; Poeme, 1974; Somnul din somn, 1977; Întâmplări din grădina mea, 1980; Ochiul de greier, 1981; Ora de nisip, 1984; Stea de pradă, 1986; Alte întâmplări din grădina mea, 1987; Întâmplări de pe strada mea, 1988; Poezii, 1988; Arhitectura valurilor, 1990; 100 de poeme, 1991; În dimineaţa de după moarte, 1996; La cules îngeri, 1997, 2003, 2004; Cartea albă a lui Arpagic, 1998; Balanţa cu un singur talger, 1998; Soarele de apoi, 2000; Refluxul sensurilor, 2004; Poeme, 2005, Întoarcerea lui Arpagic, 2008; Patria mea A4, 2010; Pleoape de apă, 2010; Orologiul fără ore, 2016; Variațiuni pe o temă dată, 2018; Integrala poemelor (2019). Cărţi de eseuri: Calitatea de martor, 1970, 2003; Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975; Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978; Coridoare de oglinzi, 1983; Autoportret cu palimpsest, 1985; Oraşe de silabe, 1987; Geniul de a fi, 1998; Ghicitul în mulţimi, 2000; Cine sunt eu?, 2001; A fi sau a privi, 2005; O silabisire a lumii, 2006; Spaima de literatură, 2004, 2010; Fals tratat de manipulare, 2013; Istoria ca viitor, 2017. Cărţi de proză: Cele patru anotimpuri, 1977, 2001, 2011 – nuvele; Proiecte de trecut, 1982, 2011 – nuvele; Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 – roman; Imitaţie de coşmar, 1995 – nuvele; Oraşul topit şi alte povestiri fantastice, 2004 – nuvele; Povestiri fantastice, 2016 - nuvele. Cărţile sale de poezie şi de proză au apărut în traducere, începând din 1982, la prestigioase edituri din Polonia, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania, Estonia, Suedia, Norvegia, Ungaria, Franţa, Olanda, Bulgaria, Letonia, Albania, Serbia, Slovenia, Macedonia, China, Coreea de Sud. Premii literare: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, 1982; Premiul Internaţional „Gottfried von Herder“, Viena, 1982; Premiul Naţional de Poezie, 1997; Premiul „Opera Omnia“, 2001; Premiul Internaţional „Vilenica“, 2002; Premiul Internaţional „Camaiore“, 2005; Premiul Special „Acerbi“, 2005; Premiul „Poetul European al libertăţii“, 2016, Premiul Canadian pentru Poezie „Griffin", 2018. Interdicţii de publicare: 1959–1964, 1985, 1988–1989. În 1990, Ana Blandiana reînfiinţează PEN Clubul Român, al cărui preşedinte devine. Este unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice, pe care o conduce între 1991 şi 2001. Fondator şi preşedinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, de la Sighet. Membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé“ şi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).

Intr-o buna zi, un baiat din Suedia, un strengar pus maim ult pe nazbatii decat pe treaba, s-a pomenit prefacut intr-un naparstoc, inalt numai cat o schioapa.

Asa incepe povestea prichindelului Nils, care a zburat o vara intreaga pe spinarea gascanului Martin, in tovarasia unui card de gaste salbatice, peste ogoarele si muntii, satele si orasele, lacurile si insulele frumoasei tari a Suediei.

Nils strabate in vazduh toata Suedia, din Scania, provincial ei cea mai de sud, pana-n Laponia, apoi zboara de-a lungul coastei apusene a tarii pana in locul de unde please. Suedia se desfasoara asadar privirilor noastre si ale lui Nils ca o harta intinsa si amanuntita, dar nu ca o harta geographic obisnuita, ci vie, de neuitat.

In tot timpul fermecatei sale calatorii, micul baiat vede nu numai cat e de frumoasa Suedia sa, ci si cat de harnici si minunati sunt oamenii ei. La sfarsit, prichindelul isi redobandeste infatisarea lui de om numai fiindca si el a devenit simtitor la durerea altora, bun si saritor la nevoie si, mai ales, statornic in prietenie. - Viorica Huber

Romanul Carbo de Andrei Ciobotaru se desfășoară la granița dintre luciditate și vis, dintre ordinea rațiunii și fascinația haosului. Povestea unui tânăr inginer naval trimis într-o misiune tehnică în estul Siberiei devine treptat un drum inițiatic, un test al propriei umanități.

Sub pretextul unei aventuri profesionale, autorul construiește un roman de introspecție, scris cu o rigoare aproape inginerească și o sensibilitate confesivă, în care logica și neliniștea metafizică se împletesc într-un limbaj rafinat, poetic și ironic în același timp. În romanul Carbo, naratorul cultivă o voce interioară care se dezvăluie prin observații precise și dialoguri tensionate, menținând un echilibru fragil între confesiune și distanță, între detaliul material și simbolul ascuns.

"#1 BESTSELLER NEW YORK TIMES

BESTSELLER INTERNATIONAL TRADUS IN 39 DE LIMBI

"Remarcabila!" - Los Angeles Times

"Romanul de debut al Marissei Meyer [...] combina o poveste clasica cu un strop de Terminator si Razboiul Stelelor in prima carte a Cronicilor lunare." - USA Today

"Meyer incorporeaza in mod ingenios elemente-cheie ale basmului in acest prim roman al seriei." - Horn Book Magazine

"Ceea ce cititorii nu stiu pana ce nu incep sa dea paginile acestui roman fabula-transformata-in-SF-distopic e ca toate contributiile lui Meyer creeaza o magnifica poveste de sine statatoare." - VOYA

"Ingeniozitatea Marissei Meyer consta in a trimite povestea intr-o dimensiune noua, extraordinara." - Publishers Weekly

"Pur si simplu mi-a placut la nebunie Cinder. Marissa a luat o bine-cunoscuta poveste si a creat o rasturnare de situatie de-a dreptul fantastica, nascocind o cu totul alta." - Between the Covers Blog

Chiar si in viitor, povestea incepe cu "a fost odata ca niciodata"...

La 126 de ani dupa Al Patrulea Razboi Mondial, oamenii si androizii aglomereaza strazile zgomotoase ale Noului Beijing. O molima letala face ravagii printre cetateni. Din spatiu, un popor lunar nemilos priveste cu atentie, asteptand sa actioneze. Nimeni nu stie ca soarta Pamantului atarna pe umerii unei singure fete... 

Cinder, o adolescenta de saisprezece ani, mecanic talentat, e cyborg. Provenind dintr-o regiune defavorizata, e urmarita de un trecut misterios si detestata de mama ei vitrega. Dar cand viata ei se intrepatrunde cu cea a chipesului print Kai, fata se trezeste in centrul unei lupte intergalactice si a unei atractii interzise. 

Captiva intre datorie si libertate, loialitate si tradare, tanara trebuie sa descopere secretele trecutului ei pentru a putea proteja viitorul omenirii. Intrucat exista ceva neobisnuit in legatura cu Cinder, ceva pentru care unii ar face moarte de om.

Nu rata !
Scarlet, cartea a doua din Cronicile lunare 

MARISSA MEYER locuieste in Tacoma, Washington, cu sotul ei si cele doua fiice ale lor. Este o fana infocata a Sailor Moon si Firefly si adora sa-si aranjeze rafturile de carti dupa culori. S-a indragostit de basme inca de cand era mica, un lucru de care nu intentioneaza sa se plictiseasca niciodata. E posibil sau nu sa fie cyborg. Cinder este prima carte din seria Cronicile lunare, devenita la scurt timp dupa aparitie bestseller New York Times. Seria mai cuprinde inca sase volume, ultimul fiind un roman grafic."