Literatură

Cred ca am facut ceea ce fac psihanalistii pentru pacientii lor. Mi-am exprimat niste emotii pe care le simteam profund de multa vreme. Iar exprimandu-le, le-am explicat si apoi nu m-am mai gandit la ele. - Virginia Woolf A afirma ca arta isi are punctul de plecare in realitate estre un loc comun in exegeza operei woolfiene, mai ales cand este in discutie Spre far, cea mai autobiografica dintre operele scriitoarei. Criticii care citesc acest roman in lumina comentariilor retrospective din jurnalele si memoriile Virginiei Woolf subliniaza, in general, dimensiunea terapeutica si apropierea textului de materialul biografic. - Mihai Miroiu

De la autoarea seriei AFTER, #1 bestseller internațional și bestseller New York Times

Al doilea volum din seria STARS

Karina practică masajul terapeutic cu multă empatie pentru pacienții ei. Datorită meseriei sale, l-a cunoscut pe Kael, misteriosul soldat tocmai întors din Afghanistan.

După ce amiciția lor s-a transformat într-o relație de iubire pasională, fiecare s-a deschis în fața celuilalt, mărturisindu-și temerile și dorințele cele mai profunde. Kael a îndemnat-o pe iubita lui să-și înfrunte tatăl autoritar și manipulator, iar Karina, la rândul ei, l-a ajutat să depășească mai ușor amintirile dureroase de pe front.
Totuși, fără să vrea, Kael a făcut o greșeală: încercând să ordoneze un pic viața lui Austin, fratele Karinei, a aflat de hotărârea acestuia de a se înrola în Armată și a ales să nu-i dezvăluie nimic iubitei sale.
Consecințele pentru relația lor au fost dezastruoase, iar Kael încearcă acum să repare lucrurile. Deși vrea să pară de fier, Karina duce o luptă înăuntrul său. Va avea ea puterea de a șterge trecutul? Totodată, o descoperire neașteptată legată de cea mai bună prietenă a ei o bulversează…

„Todd e cel mai important fenomen literar al generaţiei sale." – Cosmopolitan

„Anna Todd reușește să te facă să țipi, să plângi, să râzi, să te-ndrăgostești și să te așezi cu genunchii la gură... AFTER este o serie pe care n-ai voie s o ratezi — dar pregătește te să simți și acum emoții pe care nu credeai că ți le poate aduce o carte." - Fangirlish

Anna Todd este autoarea seriei AFTER, bestseller New York Times. A fost dintotdeauna o cititoare împătimită și a început să scrie pe Wattpad, AFTER devenind seria cea mai citită de pe această platformă. Ediția tipărită a apărut în 2014. Seria AFTER a fost publicată în peste 30 de limbi, a fost vândută în peste 8 milioane de exemplare în întreaga lume și este #1 bestseller în Italia, Germania, Franța și Spania.
În prezent, Anna locuiește în Los Angeles, împreună cu soțul ei.
O găsiți la AnnaTodd.com, pe Twitter la @imaginator1d, pe Instagram la @imaginator1d și pe Wattpad ca Imaginator1D.
La Editura Trei au apărut ambele volume din seria Landon Gibson – Nimic mai mult și Nimic mai puțin, toate romanele seriei AFTER: După ce ne-am întâlnit, După ce ne-am certat, După ce ne-am îndrăgostit, După ce am găsit fericirea, Înainte de noi, precum și primul roman din seria STARS – Cele mai strălucitoare stele.
Paramount Pictures a cumpărat drepturile de ecranizare pentru AFTER.

Din nou în fața noastră, cititorii, Ileana Vlădușel vine de data aceasta cu o poveste matură, chiar peste maturitatea implicită a personajelor care găsesc, aduse de soartă, în mijlocul ei. O poveste care transcende timpul, spațiul și tot ceea ce ține de lumea materială. Iar Ana și Octav sunt o pereche tardivă, poate, pentru înțelesul lumesc al noțiunii ca atare, însă cu atât mai bine călită în fața unei eternități despre care ne punem întrebări o viață și despre care aflăm, mai mult sau mai puțin, o singură dată.

Cartea, privită de departe, este, practic, una statică. Are însă o dinamică interioară, ea fiind structurată în principal pe dialogul dintre cei doi – reluabil și interminabil, până când evenimente exterioare îi pun un capăt oarecum așteptat, de altfel –, iar în plan secund pe monologurile fiecăruia. Ce e deosebit la Ana și Octav, două ființe obișnuite, care în contexte obișnuite e foarte posibil să nu se fi întâlnit sau, mai degrabă, observat unul pe altul, este drumul pe care o apucă în urma cuvintelor pe care și le spun. Pentru că – și acest fapt Ileana Vlădușel ni-l reamintește în felul ei delicat… – la început a fost Cuvântul și tot el este cel care ne apropie până la punctul în care tăcerile devin grăitoare.

Issabela Cotelin

„Uimitor de ambițios și de inovator, o carte superb scrisă." Pat Barker

Unicul supraviețuitor al unui oribil accident aviatic este o nou-născută. Fetița va fi crescută în totală izolare de un tată putred de bogat și incestuos.
Ajunsă o tânără frumoasă, ea trăiește într-un lux de basm, victimă însă a propriului părinte monstruos.
Asta până când un necunoscut se îndrăgostește de ea și declanșează un blestem implacabil.
Un roman ce sare din contemporaneitate în lumea antică, din realismul actualității într-o fantezie atemporală: pirați, prințese, strigoiul lui Shakespeare și o legendă străveche ce-și desface firele narative în timp și spațiu.

Marsuinul este teribil de violent, de o ferocitate luminoasă, inocentă... Haddon reușește să restituie rolul de primă mână personajelor feminine lăsate în umbra de legendă lui Antiochus. The New Yorker

Marsuinul declanșează plăcerea pură a lecturii. Max Porter

Marsuinul lui Mark Haddon e un candidat serios la titlul de Romanul anului 2019. The Observer

Mark Haddon (n. 1962) este un poet, prozator, autor de cărți pentru copii, dramaturg și fotograf britanic.
Romanul său din 2003, O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții, a câștigat nu mai puțin de 17 premii literare, inclusiv prestigiosul Whitbread Book Award. În prezent predă creative writing la Oxford University.

Este o poveste despre evadare și trezire. O înaintare într-un labirint cleios, printre meandrele unei copilării cu escapade inițiatice în cimitirul satului și stratageme ingenioase de evitare a vestiarului școlii, printre primele experiențe erotice și ceața tânjirii după mângâiere. Între anvergura nimicitoare a unei mame abrutizante și spectrul suav al unui tată strivit de această stihie. Dintr-un Crângași cu moravuri provinciale și cartofi prăjiți în mult ulei, în care fericirea conjugală se confundă cu sfânta naturalețe, Tina încearcă să evadeze într-o lume posh, cu playlisturi, branduri și băuturi sofisticate – visul unei vieți bune, care să nu însemne o continuă zbatere în mizerie și grobianism. În drumul spre sine, se supune și se răzvrătește împotriva mitului că iubirea se măsoară în suferință. Deprinde, mai cu seamă, cum să-și ia în primire propriul trup, care pare să aibă o viață a sa, desprinsă de sine. Toate ipostazele descentrate ale Tinei se suprapun într-o imagine clară, într-un happy-end neconvențional, din care rezultă – cum altfel? – că suferința poate fi izbăvitoare.

O dublă poveste de dragoste, la distanță de mai bine de jumătate de secol, se dezvăluie treptat în „Amantul japonez”. Scris cu aceeaşi atenţie pentru amănuntul istoric şi profundă înţelegere a personajelor care au constituit dintotdeauna marca lui Isabel Allende, romanul „Amantul japonez” semnalează întoarcerea autoarei la povestea clasică, de largă respiraţie, fiind totodată un omagiu emoţionant adus sufletului omenesc şi stăruinţei în dragoste, într-o lume a necontenitelor schimbări.

În 1939, când Polonia e amenințată de nazism, Alma Belasco e trimisă de părinți să trăiască la San Francisco, alături de mătușa și de unchiul ei, care locuiesc într-un conac opulent. Inițial timorată de noua ei familie și incapabilă să se integreze, Alma va avea în cele din urmă o legătură profundă, pentru toată viața, cu fiul grădinarului familiei, Ichimei. După atacul japonezilor de la Pearl Harbor, cei doi sunt despărțiți cu cruzime, iar Ichimei ajunge într-un lagăr, împreună cu familia sa. Multe decenii mai târziu, Alma e una dintre bătrânele excentrice care populează azilul de lux Lark House din San Francisco. Cu răbdare și infinită tandrețe, Irina Bazili, o tânără îngrijitoare din Republica Moldova cu o istorie tristă în propria biografie, ajunge să descopere treptat povestea de dragoste dintre Alma și Ichimei și își găsește în ea izbăvirea.

William S. Burroughs (1914-1997) s-a născut în St. Louis, Missouri. A studiat literatură engleză și antropologia la Harvard, apoi medicina la Viena.
În 1951, pe când se afla în Mexic, și-a împușcat accidental soția. A debutat în 1953 cu Junky, iar în 1959 a publicat (în Franța) romanul Prânzul dezgolit.
Apariția în 1962 a ediției americane a provocat un imens scandal. În 1983 este ales membru în Academia Americană și în Institute of Arts and Letters, iar un an mai târziu statul francez îi acordă titlul de Commandeur de l’Ordre des Arts et des Lettres. Din opera lui William S. Burroughs, în colecția Anansi. Clasic va mai apărea romanul Junky.

În orașul Ferrara al anilor 1930 sosește un doctor nou, Fadigati, un om optimist și modern în atitudine și, mai mult ca orice, un om care vrea să fie acceptat în noua sa casă. Dar aparențele se năruie imediat ce localnicii descoperă că e homosexual, iar tânărul pe care-l plătește pentru a-i fi amant îl umilește în public. Pe măsură ce antisemitismul se răspândește în Italia, naratorul evreu al poveștii începe să nutrească milă și înțelegere față de doctor. Ochelarii cu ramă de aur este un studiu pasionant, dar tragic, despre cum ne pot fi distruse viețile de către cei pe care-i considerăm apropiați. Romanul lui Giorgio Bassani a fost ecranizat în 1987, în regia lui Giuliano Montaldo, cu Philippe Noiret, Rupert Everett și Valeria Golino în distribuție.

„Păsările se duc să moară în Peru”, nuvela care dă titlul volumului, a fost publicată mai întâi în revista franceză Playboy, în 1964, și a stat la baza primului film scris și regizat de Romain Gary, în 1968, avându-i în distribuție pe marii actori Jean Seberg, Maurice Ronet, Pierre Brasseur și Danielle Darieux.

Ironice și tragice, cele șaisprezece nuvele reunite în volumul „Păsările se duc să moară în Peru” sunt o invitație în universul cosmopolit al autorului. Din Peru în souk-urile Istanbulului, dintr-un sat oarecare din România și până în îndepărtatul La Paz, natura umană și mai cu seamă slăbiciunile acesteia devin rând pe rând materia intransigenței sau a indulgenței autorului. Ironia lui Romain Gary și umorul negru, coroziv străbat fiecare pagină și conturează tipologiile umane – aventurierul, naivul, devotatul, încăpățânatul, deziluzionatul, vanitosul, arogantul, ticălosul, obtuzul, odiosul, bruta, optimistul. Cu toții se află fie la granița dintre viață și moarte, fie la cea dintre renunțare și încredere.

„N-a fost nimic premeditat: scriind aceste nuvele, eram convins că mă las doar în voia plăcerii de a povesti. Abia în clipa când le-am organizat într-un volum, mi-am dat seama de inspirația care le leagă: demonii mei obișnuiți m-au împiedicat încă o dată să renunț. Aerul meu amuzat și ironic nu păcălește pe nimeni: fenomenul uman continuă să mă sperie și să mă facă să ezit între speranța într-o revoluție biologică, oricare ar fi aceea, și o revoluție pur și simplu.“ — ROMAIN GARY

O mamă și un tată înstrăinați de mulți ani străbat, fiecare separat, Europa în drum spre nunta fiicei lor ce va avea loc într-un sătuc de pe costa Italiei. Efervescenta, frumoasa Ninon s-a îndrăgostit de un tânăr italian pe nume Gino, care-și câștigă traiul vânzând haine la tarabă în piață. Cu puțin înaintea nunții, viitorul ei socru contemplă, orbit de deznădejde, ideea de a ucide mireasa, considerând crima necesară și imaginându-și pledoaria dinaintea acuzării.

O meditație profundă şi emoționantă asupra feminității și condiției de mamă

Roman ecranizat în 2021, în regia lui Maggie Gyllenhaal, cu Olivia Colman, Jessie Buckley și Dakota Johnson în distribuție. Filmul a fost de trei ori nominalizat la Oscar și a câștigat numeroase premii de prestigiu.

Leda, o profesoară de literatură engleză divorțată de multă vreme, rămâne pentru prima oară singură după ce fetele sale, de-acum mari, pleacă în Canada să locuiască împreună cu tatăl lor.

Convinsă că va fi copleşită de singurătate şi de un sentiment de inutilitate, Leda găseşte în schimb o libertate la care nu îndrăznise să se gândească. Dar această libertate se transformă într-o necruțătoare introspecție provocată de întâlnirea cu o familie gălăgioasă într-un sătuc din sudul Italiei, unde Leda pleacă într-o mică vacanță. Astfel, povestea unei femei care se redescoperă devine povestea unei confruntări nemiloase cu trecutul.

Trebuie sa ne intoarcem la Inima intunericului, a lui Joseph Conrad (1899), pentru a vedea cat de inteligenta este reinterpretarea data de Paul Kazack in acest prim roman al sau. Desi aventurile lui Marlow pe fluviul Congo nu erau lipsite de critici la adresa procesului colonial, ele nu se distantau intru totul de ideologiile rasiste care il alimentau. Kawczak reuseste sa pastreze suflul epic conradian si umorul juvenil, dublat de ironie, al marinarului.

Bestseller New York Times și Publishers Weekly

Al doilea volum din seria Stevie Bell

„Așteptarea următorului episod al seriei lui Maureen Johnson, un omagiu adus Agathei
Christie, lui Sherlock Holmes și literaturii mystery clasice, a fost o tortură, dar Silueta
de pe scară merită întru totul." - Bustle

Al doilea volum din seria Stevie Bell are mai multe răsturnări de situație decât își poate imagina eroina. Nimeni nu răspunde de bunăvoie la întrebări, iar cineva va plăti cu viața pentru aflarea adevărului.
Cazul Maestrul minciunilor — o răpire și o triplă crimă care au zguduit din temelii Academia Ellingham în 1936 — a chinuit-o ani de zile pe Stevie și e chiar motivul pentru care a venit la academie. Dar apoi mai moare cineva, iar părinții o retrag în grabă de la școală. Stevie e dispusă să facă orice ca să se întoarcă la Ellingham, să fie alături de prieteni și să rezolve cazul. Chiar dacă asta înseamnă să facă un pact cu detestabilul senator Edward King. Când se întoarce, în cele din urmă, la școală, se întoarce și la David: băiatul pe care l-a sărutat și care și-a ascuns adevărata identitate.
Însă e mult mai mult de-atât în joc. Unde s-a ascuns ucigașul? Care e înțelesul ghicitorii pe care a lăsat-o în urmă Albert Ellingham?

„Alternând între trecut și prezent, romanul lui Johnson creează o atmosferă încântătoare, cu o distribuție ramificată de suspecți și potențiale victime complexe, întorsături de situație surprinzătoare și un strop de poveste romantică. Johnson rămâne o maestră a combinației dintre tensiunea apăsătoare și observațiile pătrunzătoare și cât se poate de amuzante." – Publishers Weekly

„Maureen Johnson împletește cu măiestrie două mistere — ancheta lui Stevie se combină cu amintiri și fragmente din dosarul răpirii de la Ellingham —, iar rezultatul este un roman mystery plin de suspans și captivant, dar care nu oferă și o soluție clară. Acest thriller plin de întorsături de situație îi va face pe mulți dintre cititori să aștepte cu nerăbdare continuarea." – Booklist

„Aspiranta la titlul de Sherlock se dovedește pe cât de nepricepută la relații personale, pe atât de abilă când vine vorba să rezolve mistere. Angoasa adolescentină se întețește pe măsură ce Johnson invocă fermecător și alte fapte îngrozitoare din negura muntelui." – Kirkus Reviews

Maureen Johnson, născută în 1973 la Philadelphia, este autoare de bestselleruri New York Times și USA Today. Printre romanele ei se numără The Key to the Golden Firebird, The Name of the Star și seriile Shades of London și Suite Scarlett. Cărțile ei s-au vândut în zeci de milioane de exemplare și au fost traduse în peste 40 de limbi.
Romanul 13 Little Blue Envelopes a fost considerat unul dintre cele mai bune zece romane din 2006 de către American Library Association, iar The Name of the Star a primit premiul YALSA pentru cel mai bun roman pentru adolescenți din 2012, an în care Maureen Johnson a fost desemnată Queen of Teen în Marea Britanie.
Are un master în scriere creativă la Universitatea Columbia și a lucrat ca scenaristă pentru EA Games. În prezent, locuiește la New York și poate fi găsită pe www.maureenjohnsonbooks.com sau pe Twitter, la @maureenjohnson.
La Editura Trei au mai apărut volumul Maestrul minciunilor, semnat de Maureen Johnson, dar și Fulgi de iubire, scris de Maureen Johnson împreună cu John Green și Lauren Myracle.

„Personaje memorabile, un remarcabil simț al limbii și al construcției narative sunt doar câteva dintre calitățile acestui surprinzător roman al lui Bogdan Coșa. Istoria unei familii rurale, apăsată de maledicția insecurității, a alcoolismului, a neșansei sociale în care tinerii își visează plecarea, ne amintește, cu discreție, de fragilitatea umană în aceste vremuri derutante. Carte a deplinei maturități creatoare, Cât de aproape sunt ploile reci marchează o dată pe harta prozei actuale." Gabriela Adameşteanu „Fără vreun program vizibil, Cât de aproape sunt ploile reci e – printre aparițiile ultimelor decenii – unul dintre romanele cele mai disruptive la adresa dinamicii sociale a capitalismului." Alex Goldiş

Lumea interioară a Giovannei se prăbușește când își aude tatăl spunând că fața ei își pierde drăgălășenia și începe să semene cu cea a disprețuitei mătuși Vittoria. Viața ei devine o căutare chinuitoare a oglinzii în care să se poată vedea cu adevărat. Giovanna se caută pe sine în două orașe înrudite ce se urăsc reciproc: orașul Napoli al înălțimilor și al rafinamentului și același oraș, dar al adâncurilor, un loc al excesului și al vulgarității. Fata se mișcă între cele două realități înainte și înapoi, fără a găsi răspunsuri sau o cale de a se salva, ajungând în schimb la o maturizare pe care nu a dorit-o și care nu e nici pe departe atât de frumoasă pe cât a crezut ea.


„Am crescut într-o lume în care părea normal ca bărbații (tați, frați, iubiți) să aibă dreptul să te lovească pentru a te corija, să te educe ca femeie, în fine, pentru că-ți voiau binele... Puterea masculină, fie că e exercitată în mod grosolan, fie politicos, vrea să ne subordoneze în continuare. Prea multe femei sunt umilite în fiecare zi, și nu doar în plan simbolic." Elena Ferrante

„Fanii Tetralogiei Napolitane vor regăsi și în acest roman temele la care Ferrante se întoarce obsesiv: tensiunile dintre clasele sociale, suprapunerea frumuseții și a vulgarității, banii, prietenia dintre femei, relațiile dintre mame și fiice." Times Literary Supplement

Încă de la apariția romanului Prietena mea genială, care deschide Tetralogia Napolitană, faima Elenei Ferrante a crescut enorm, transformându-se în așa-numita „Febră Ferrante".
Este considerată una dintre prozatoarele contemporane cele mai puternice, o stilistă desăvârșită, cu o intuiție artistică ieșită din comun, care a câștigat admirația mai multor scriitori celebri – Jhumpa Lahiri, Elizabeth Strout, Claire Messud – și a unor critici importanți: James Wood, John Freeman, Eugenia Williamson etc.
Dar, fără îndoială, primirea cea mai călduroasă a avut-o din partea cititorilor, care au descoperit o autoare ce le vorbește într-un stil plin de frumusețe și de forță despre sentimentul de apartenență, despre relațiile umane, dragoste, familie și prietenie.
La Editura Pandora M au apărut toate volumele Tetralogiei Napolitane: Prietena mea genială, Povestea noului nume, Cei care pleacă și cei ce rămân și Povestea fetiței pierdute, romanele Fiica ascunsă, Iubire amară, Zilele abandonului și Viața mincinoasă a adulților, volumul de interviuri, eseuri și confesiuni Frantumaglia, precum și cartea pentru copii Noaptea pe plajă.
Povestea fetiței pierdute a fost nominalizată la Man Booker Prize (2016) și a primit Medalia de Aur pentru ficțiune în cadrul Independent Publisher Book Awards (2016).
Tetralogia Napolitană este ecranizată de HBO sub forma unui miniserial.

„Proza delicat-ironică a Sabinei Yamamoto surprinde prin firesc. Luîndu-și nu foarte în serios propriul destin, ea povestește fără emfază aventurile pămîntești ale unei fete ca toate fetele, care-i poartă, întîmplător, numele. Ceea ce face din personajul principal un personaj de poveste, o aventură din care nu ai idee pe unde fugi – e lumea din jur. Aici, Sabina ar putea da lecții de istorie contemporană. O recunoaștem, e a noastră, dar e atît de vaporoasă și de adevărată, încît rămîi surprins la fiecare pagină. S-ar părea că lumea e cea care se strînge în jurul unei familii și o luminează. Iar personajul crește în fiecare pagină cum cresc oamenii adevărați zi de zi.” Florin Iaru

Din autobiografia lui Tiberius Claudius, Împărat al Romanilor, născut în anul 10 î.e.n., asasinat și zeificat în anul 54 e.n.

„Una dintre marile cărți ale vremurilor noastre." The New York Times

Desconsiderat din cauza infirmității, tratat ca un înapoiat, disprețuit din cauza bâlbâielii sale, Tiberius Claudius Drusus Nero Germanicus a supraviețuit intrigilor și otrăvirilor ce au marcat domniile lui Augustus, Tiberius și a nebunului Caligula, pentru a deveni Împărat al Romei în anul 41 d.Hr. Eu, Claudius, Împărat, prima parte a romanului vieții lui Claudius, scris sub forma unei autobiografii apocrife, este considerat un clasic modern al ficțiunii istorice. Ecranizarea din 1976 este socotită și ea una dintre cele mai bune serii TV din toate timpurile.

„O capodoperă plină de înțelegere a istoriei și profund captivantă: o realizare măreață a imaginației." Hilary Mantel

„Cum a ajuns Graves să și-l aleagă pe Claudius ca narator, mi-e greu să spun. Chiar dacă a fost în urma unei îndelungi deliberări sau dacă a fost o hotărâre luată iute, cert este că nu se poate imagina un vehicul mai bun pentru a purta povestea primei jumatăți de secol din viața Romei Imperiale – un cronicar ce a trăit în chiar centrul ei putred. " Barry Unsworth

„În lucrarea de față dezvălui o serie de întâmplări confidențiale. Dar, veți întreba, cine sunt confidenții mei? Iată răspunsul: ea se adresează posterității. Nu am în vedere nici pe strănepoții și nici pe străstrănepoții mei, ci posteritatea foarte îndepărtată. Speranța mea e că voi, eventualii mei cititori de peste o sută de generații sau mai mult, sa aveți impresia că vă vorbesc direct, ca și cum aș fi unul dintre voi, după cum Herodot și Tucidide, deși morți de mult, îmi vorbesc mie. " Robert Graves

Născut în 1895 la Wimbledon, Robert Graves este considerat unul dintre cei mai mari oameni de litere britanici ai secolului trecut. A luptat în Primul Război Mondial, fiind grav rănit în Bătălia de pe Somme. După încheierea războiului, a scris un volum de memorialistică despre teribila încleștare mondială, Good Bye to All That, considerat o capodoperă a genului. Vânzările excelente ale cărții i-au permis să se stabilească în Insula Mallorca, unde a început să scrie seria romanelor istorice care i-au mărit popularitatea. Pasionat de mitologia antică, este autorul unor monumentale studii de gen. În seria Anansi. Clasic urmează să apară Claudius Zeul.

„Nu există niciun roman care să fi fost la fel de prost citit ca Rusoaica lui Gib Mihăescu. Inclusiv de către critica literară a anilor ‘30 din secolul trecut. Despre critica de după război e greu de vorbit. Tipărit în 1933, romanul n-a fost reeditat niciodată în timpul comunismului. Nici măcar în ediţiile critice. Motivul este în primul rând titlul. Cu toată «despărţirea» politică a regimului de la Bucureşti de Uniunea Sovietică din aprilie 1964, liderii comuniști români au continuat să menajeze până la sfârşit «marea ţară prietenă», era formula obişnuită, de la Răsărit, interzicând orice referire directă. Rusoaica e un roman captivant, care se citeşte cu plăcere, dincolo de toate sofisticatele consideraţii ale criticilor. E un roman de aventuri şi de iubire, despre un tânăr care îşi ia dorinţele drept vise şi iluziile drept idealuri. Cu toţii, la o anumită vârstă, păţim acest lucru. Şi până să ne fie ruşine de păţania proprie, ne desfătăm cu nemaipomenitele paţanii sentimentale ale locotenentului Ragaiac.” (Nicolae Manolescu)

Vocile taranilor lui Rebreanu se aud distinct, vorbind pe teme asociate, insa cu oarecare individualizare a discursului. Astfel, Trifon Guju, Petre Petre sau Matei Dulmanu, Marin Stan sunt parte dintr-o voce colectiva, dar personajele pe care le reprezinta rezista si scoase din gloata revoltata.

O sugestie interesanta are Nicolae Cretu care face disocieri necesare intre taranii lui Creanga, Sadoveanu, Marin Preda si rasculatii lui Rebreanu.

In cazul Rascoalei, materialul general uman pus in ecuatie stabila si cazuistica particulara a luptei pentru pamant se amalgameaza fericit, reusind un dozaj ce a adus canonizarea academica a romanului.

Mircea Muresan a ecranizat Rascoala in 1965, film care a luat premiul pentru debut la Festivalul International de film de la Cannes.

Romanul este un exemplu bun al talentului lui Liviu Rebreanu de a realiza un roman cinematografic. "Regizor exemplar, Rebreanu utilizeaza instrumentarul filmului cu o finalitate asumata foarte exacta: urmarind, asadar, procesul de geneza, ajungem la definitia romanului.

In Rascoala, lumea este vazuta cu luciditate, cu obiectivitate, Rascoala de la 1907 fiind doar un pretext istoric pentru constructia epica facuta din fragmente ale caror mesaj si expresivitate intra in atmosfera sugerata subversiv. - Lucian Pricop

Cartea oglinzilor. Coperta film. Editie de buzunar In Germania, la doar o zi de la aparitia in librarii, thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici s-a vandut in 20 000 de exemplare. De asemenea, romanul a fost bestseller in Olanda si Italia si a ajuns la performanta de a fi tradus in peste 39 de limbi. Acum, acesta carte reuseste o noua reusita de exceptie, devenind prima ecranizare de la Hollywood a unui autor roman, in filmul Fantomele trecutului (lansare pe 22 martie 2024).

Serhii Jadan este un poet si romancier a cărui operă a fost asemanată cu cea a lui Rimbaud, Charles Bukowski și Irvine Welsh. Depeche Mode este romanul său de debut și zugrăvește tineretul ucrainean în timpul turbulențelor din anii 1990… Personajele se confruntă cu elemente ale realității lor și se lansează într-o aventură tristă și dramatică în jurul Harkivului și mai departe.

Editie bilingva. Engleza-romana. Jerome Rogers are doisprezece ani si locuieste impreuna cu familia lui in Chicago. A invatat inca de mic ca trebuie sa faca orice ca sa treaca neobservat. Este lectia pe care o stie pe de rost: oamenii de culoare trebuie sa mearga cu capul in pamant ca sa supravietuiasca.

Si daca ultima sansa a umanitatii este o alianta climatica? Desi cultiva un puternic caracter fictional, romanul lui Dirk Rossmann nu se dezice de la a aborda teme strans legate de realitatea inconjuratoare. Schimbarile climatice, coalitiile formate intre superputerile lumii si substratul psihologic al rasei umane se intrepatrund perfect intr-un thriller politic al carui principal subiect este viitorul rasei umane.

Poveste a unei iubiri imposibile, narațiune despre teroarea cotidianului ai cărei protagoniști preferă să o considere pasageră, Bătăliile din deșert este un roman scurt magistral, un adevărat roman-cult al literaturii mexicane. Fundalul acestei povești îl constituie un moment de turnură în istoria Mexicului, anii ’40-’50 ai secolului trecut, perioadă de trecere de la o societate tradițională la una modernă, marcată de corupție socială și politică instituționalizată. Bătăliile din deșert este o mărturie despre transformările suferite de viața și istoria Mexicului, un portret, alcătuit din amintiri individuale și colective, al capitalei mexicane Ciudad de México, orașul pe care José Emilio Pacheco l-a iubit profund, recreându-l însă fără nostalgie și denunțându-l fără compromisuri.

De mai mult de doua secole, Conacul Winterbourne domina, de pe varful
falezei, mediul ruran englez din Cornwall. Invaluit in ceata si de
vuietul vantului, edificiul impunator reprezinta un mister pentru oras.
Exista acolo o singura stapana adevarata. ea nu va tolera nicio femeie
care indrazneste sa-i treaca pragul. Cea care va incerca va gasi doar o
reflectie a propriilor pacate si o razbunare mostenita.

„După Ultimul an cu Ceaușescu, Daniela Rațiu publică un alt roman-vérité pe care nu l-aș recomanda celor slabi de inimă. Ceea ce pare inițial un scenariu distopic ce amintește de Drumul lui Cormac McCarthy se dovedește o reconstituire ficțională a unei catastrofe umanitare, cum a fost foametea de după război din Basarabia (și nu numai). E blestemul Europei răsăritene: ceea ce alții și-au imaginat, aici s-a trăit. Romanul își transformă cititorul în martor al celor mai cumplite orori. Cât reușește un om să mai rămână om? Care e limita? Pentru că ea există. Citită în contextul războaielor de azi, cartea capătă o rezonanță aparte. E o experiență nu numai literară, ci și etică.” Bogdan Crețu

Când Bythell, orgoliosul patron al celui mai mare magazin de cărți vechi din Scoția și ­a înființat, în 2010, pagina de Facebook, a hotărât, în mod premeditat, să se concentreze asupra comportamentului clienților.
Acest jurnal, ținut timp de un an, nu face altceva, ba chiar mai aduce și alte personaje pitorești în colimatorul autorului. Deși este cutremurător de amuzantă, cartea aceasta conține și un miez mai mult decât serios: este o scrisoare furibundă din linia întâi a luptei dintre proprietarii micilor afaceri cu cărți și giganți precum Amazon.

Meseria de librar cere o răbdare de fier. Bythell face și el ce poate, dar nu-i iese întotdeauna. The Independent

Jurnalul unui librar este o carte amuzantă și plină de căldură (spre deosebire de magazinul autorului) și merită să devină unul dintre acele bestselleruri care-­l irită pe Bythell atât de mult. Mail on Sunday

Trebuie neapărat să cumpărați cartea asta și, cu riscul de a fi bruscați sau insultați, luați­-o de la un librar adevărat! Sunday Express

Shaun Bythell este din 2001 proprietarul magazinului de cărți vechi The Bookshop din Wigtown, cel mai mare magazin de acest fel din Scoția.
În 2010 a înființat pagina de Facebook a magazinului, unde postează observații acide legate de întrebările stupide, trăsnite sau comentariile răuvoitoare ale clienților săi. Jurnalul unui librar (2018) este prima lui carte, unde relatează evenimentele cotidiene din viața unui librar, care arată total diferit de versiunea idilică pe care o avem cu toții în minte. În 2019 a publicat o a doua parte a memoriilor sale, The Confessions of a Bookseller.