Literatură

Mathea Martinsen a fugit de oameni toata viata, dar acum nu isi mai doreste decat sa se știe ca a trait. Asa ca isi pune rochia de mireasa si iese in lume. Insa nu e chiar atat de usor sa ii faci pe ceilalti sa bage de seama ca existi. Uneori, cu cat mergi mai repede, cu atat esti mai neinsemnat.

Povestea lui Dorothy Gale, eroina principală a Vrăjitorului din Oz de L. Frank Baum, a părut să se încheie atunci când fata din Kansas s-a întors acasă, la ferma sărăcăcioasă a mătușii Em și a unchiului Henry. Numai că, atunci când ai cutreierat prin magicul Ținut Oz și te-ai desfătat cu minunățiile sale, prăfoasa prerie americană nu îți mai poate fi pe plac. Așa că, atunci când Dorothy primește o pereche de pantofi rubinii fermecați de la Glinda, Vrăjitoarea cea Bună de la Miazăzi, nu poate rezista ispitei de a se reîntoarce în tărâmul de basm. Tânăra pornește într-o nouă aventură, una în care va afla că magia și toți cei care o folosesc se schimbă în permanență. Și că, uneori, e tare greu să stabilești ce este Bine și ce este Rău. Sau dacă nu cumva pe tine însăți te paște pericolul de a te preschimba, dintr-o nevinovată eroină, într-o tirană nemilostivă, căci...

„Nuvelistica lui Delavrancea exprima permanenta oscilatie a scriitorului, cum singur a numit-o fara intentie, „intre vis si viata”, intre taramul fermecat al basmului si infatisarile uneori crude ale existentei, intre natura salbatica si civilizatie, intre evul ferice si patriarhal de „odinioara” si decaderea unui prezent miselnic si respingator. Atitudinea este in esenta eminesciana si ea a fost observata inca din epoca.” Al. Săndulescu

Naturalismul in spiritul prozelor lui Emile Zola este noutatea stilistica pe care o aduc Nuvelele lui Delavrancea. Confruntarile psihofiziologice cu care opereaza prozatorul sunt nucleul generativ de semnificatie, fabula contand prea putin. In felul acesta, empatia cititorului tine de capacitatea acestuia de a se impresiona in vecinatatea unor paradoxuri comportamentale. Este memorabila exclamatia oximonoronica a unei rude a avarului Hagi-Tudose: „Saracu’, ce bogat este!“ Lucian Pricop

In 1943, sotia lui Boris Vian, Michelle, s-a imbolnavit si a trebuit sa sufere o interventie chirurgicala. Ca s-o amuze pe Michelle in timpul convalescentei, Boris Vian scrie Conte de fées à l’usage de moyennes personnes (Poveste de adormit oamenii obisnuiti) si o ilustreaza cu desene facute de el insusi.

„Avem de-a face cu o operă extraordinară: meditaţii pro­funde cu privire la natura captivităţii şi la suflet, împletite cu banalităţi mistuitoare ale vieţii de zi cu zi, iluminează micile pagini ale documentului. Edward destramă textura blazării şi ne sileşte să discutăm despre imboldul care-l face pe oricare dintre noi să pună tocul pe hârtie. Scurta lui viaţă se înfăţişează pe de-a-ntregul aici, dar cu siguran­ţă că vocea lui va avea ecou şi în secolele care vor urma.“

MIRIAM ELIA şi fratele ei, EZRA ELIA, au fost cândva mândrii posesori ai unui hamster neobişnuit de ursuz, pe nume Edward. Hamsterul a murit de ceva timp, dar a lăsat o urmă apăsată în sufletul lor comun, fiindcă a fost singura fiinţă de care cei doi au încercat vreodată să aibă grijă. De la moartea lui Edward, Miriam şi Ezra au devenit peste măsură de egoişti şi de nefericiţi, iar acum duc o viaţă retrasă, a cărei linişte e perturbată doar de stilourile cu care scriu şi desenează.

um e viata la adolescenta intr-un liceu de fete?

Cum sunt profesorii? Cum sunt elevele?

Ce fac cei cativa baieti rataciti printre fete?

Sunt intrebari la care veti primi raspuns citind acest jurnal fermecator!

***

Această carte se adresează tuturor femeilor, din orice colţ al lumii, care se luptă zilnic cu aceleaşi simptome şi care sunt marcate de aceleaşi afecţiuni: creştere în greutate, stres, anxietate, infertilitate, insomnie şi multe altele. Soluţie contra oboselii îşi propune să scoată definitiv aceşti termeni din viaţa noastră, apelând la un program simplu, în 8 paşi pe care îi poate urma oricine, pentru întinerirea şi revigorarea minţii şi sufletului.
Autoarea dr. Eva Cwynar ne împărtăşeşte planul ei pentru a înlătura oboseala cronică de care suferă multe femei când ajung în „acea perioadă” a vieţii – mai mult, oferă posibilitatea de a înţelege exact de unde izvorăsc aceste sentimente fizice şi opţiuni de a le combate cu succes.
Cu alte cuvinte, Soluţie contra oboselii este un ghid complet de sănătate pentru femeia secolului 21, care vă va învăţa cum să vă eliberaţi de probleme, fie ele emoţionale sau fizice, pentru a vă bucura din plin de viaţă.

Prin personaje contradictorii pentru epoca în care ele intrau în scena literaturii, romanul lui Goethe este un paradox al împotrivirilor.

O tânără frumoasă stă întinsă în cușeta ei din vagonul de dormit al trenului de noapte Marsilia-Paris. Nu e cufundată în somn și nici prinsă în îmbrățișarea unuia dintre mulții ei iubiți – e moartă. Iar misiunea neplăcută de a-l găsi pe ucigaș e pusă în seama unui detectiv blazat, sătul de crime, pe nume Perre Emile Grazziano – Grazzi – care ar prefera oricând să se joace de-a v-ați ascunselea cu băiețelul său decât să intre în jocul de-a șoarecele și pisica împreună cu ucigașul diabolic de viclean și sălbatic.

Cartea a fost ecranizată în 1965 în regia lui Costa-Gavras, avându-l pe Yves Montand în rolul principal.

Ai vazut vreodata o fetita-elf? Noaptea ele dorm in potirul florilor, iar in timpul zilei indeplinesc dorintele oamenilor. Tu ce dorinta ai vrea sa ti se implineasca? O incantatoare carte ilustrata, care include un sistem de intrebari-test cu rol pedagogic, pentru educatia prin joaca a copiilor. Nu uita sa asculti dorintele copiilor. Vei afla multe lucruri interesante despre ei.

Raymond Carver spunea că e posibil să discuţi despre lucruri obişnuite folosind un limbaj obişnuit, dar precis, şi să acorzi acestor obiecte, indiferent dacă este vorba despre un scaun, o draperie, o furculiţă, o piatră sau cercelul unei femei, o putere magică uluitoare. Nicăieri nu e mai evidentă reuşita metodei sale decît în povestirea „Catedrala”, care dă şi titlul volumului: un nevăzător conduce mîna celui ce poate vedea, amîndoi schiţînd o catedrală pe care primul n-o va zări niciodată. Astfel, aparenta banalitate a personajelor, a dialogurilor sau a situaţiilor e permanent transformată într-o senzaţie de apăsare, de stranietate sau chiar de fantastic. Asistăm, de pildă, la o întîlnire între două perechi, dar în care intervin un păun ţîfnos şi un mulaj dentar. Alteori, se petrec momente de un dramatism rar, sporit de întîmplări misterioase şi sumbre. De fiecare dată, Raymond Carver ne dezvăluie, cu uşurinţă şi cu rafinament greu de egalat, fațetele ascunse ale unor vieţi aparent banale, dînd senzaţia că a reuşit să prindă în cuvinte esenţa tainică a vieţii înseşi.

Premiul nobel pentru Literatura 1962