Literatură

Ca simbol al copilului de pretutindeni si din toate timpurile, Peter Pan – baiatul care nu creste niciodata – este intruchiparea perfecta a calitatilor si defectelor care se impletesc in faptura unui copil: deopotriva inocent si teribilist, sensibil si arogant, generos si egoist, dornic de aventura si sovaielnic, eroul lui J. M. Barrie este nu doar un exponent al celei mai frumoase varste, ci si un personaj iconic din punct de vedere cultural.

El imbina trasaturi ale zeului Pan – cu care se identifica atat la nivel onomastic, cat si muzical, fiind un virtuos al naiului – cu abilitatile specifice unui superou, cum ar fi capacitatea de a zbura sau de a presimti pericolele, cu elemente stereotipe din psihologia infantila, un subiect foarte la moda la inceputul secolului al XX-lea, cand a fost scris romanul, si cu date din biografia fratelui autorului, care a murit la varsta de 14 ani, ramanand astfel in memoria familiei drept copilul etern. […]

Dincolo de personalitatea lui fascinanta, in care fiecare copil – si, de ce nu, adult – regaseste cate ceva din propria sa personalitate, Peter impresioneaza prin actiunile sale pline de curaj. […]

Locul in care traiesc Peter Pan si Baietii pierduti se numeste, nu intamplator, Tara-de-Nicaieri. Desi traducerea este una inspirata, sugerand un taram indepartat de orice realitate cunoscuta, denumirea originala, Neverland, este mult mai sugestiva, facand referire la dimensiunea temporala – sau, mai degraba, atemporala – a acelui spatiu in care timpul, ucigasul copilariei, este eliminat.
Pe acest taram mitic, unde nu exista inexorabila curgere a timpului, ceea ce il face sa para un adevarat Paradis pierdut al celor ajunsi la varsta maturitatii, copiii raman mereu copii si isi traiesc la nesfarsit aventurile specifice copilariei. - Raluca Ghentulescu

Lassie, personajul principal din cartea lui Eric Knight - Lassie se-ntoarce acasa este un caine care s-a facut iubit prin actele lui de curaj si prin loialitatea fata de stapanul lui, de care fusese despartit.

O poveste emotionanta, sensibila, care a fost ecranizata si a dainuit mai bine de jumtate de secol in inimile copiilor si adultilor deopotriva.

Acest volum cuprinde unele dintre cele mai cunoscute proze ale lui A.P. Cehov, incluzând povestiri precum Călugarul negru sau Logodnica. Cehov și-a făcut debutul în literatură cu miniaturi umo­ristice, scenete dialogate, foiletoane și anecdote, vădind, ca umorist, un elan jovial, oroarea de ridicol, un simț comic neîngrădit și gustul față de parodie și pastișă. În toate ipostazele sale, proza cehoviană excelează în crearea de atmosferă, în descrierea mecanismelor sufletești din perspec­tiva condițiilor ivite în caracterul omului, în dezvăluirea absurdității cotidianului prin analiza unor momente ale realității exagerate conștient, cu denaturare înspre tragic (Moartea unui slujbaș).

Cartea de apa s-a nascut ca dialog imaginat intre autorul sau, Adrian Lesenciuc, si Jorge Luis Borges, dupa lecturile multiple din opera sa. Citind o pagina din propria opera cum citesc oamenii din anul doua mii, Borges ar fi descoperit in el literatura anului doua mii. Plecind de la aceasta provocare lansata de maestrul argentinian, Adrian Lesenciuc isi asuma si dialogul, si tema fundamentala a literaturii borgesiene, timpul. Cartea de apa e, asadar, un experiment literar, un raspuns peste ani si meridiane la Cartea de nisip si un omagiu adus, in acest chip, scriitorului Jorge Luis Borges.

„Omagiu adus marelui si influentului scriitor argentinian Jorge Luis Borges, Cartea de apa este un pandant la celebra Carte de nisip, dar, in acelasi timp, si o aluzie transparenta la filosofia lui Heraclit, gindirea acestuia din urma – piatra de bolta a filosofiei occidentale – fiind una dintre cheile de interpretare aplicabile lungului poem sub care se infatiseaza, in fapt, volumul lui Adrian Lesenciuc. Avem in fata rodul unui experiment literar configurat din situarea inovatiei inteligente si sensibile sub arcul de lumina al traditiei literare si a reflectiei despre lume in termeni care si in trecut atingeau adesea poezia.
Un pariu curajos si, consider, cistigat.” (Radu Voinescu)

„Multa vreme cartea mea, rezistenta, a fost un secret chiar si pentru mine. Inainte sa fie o carte, au fost niste drumuri foarte prozaice si niste locuri straine, in care am scris diverse alte texte, multe la fel de straine. La finalul acestor drumuri, scrisuri si indatoriri, mi s-a intimplat tot mai des sa dau peste portiuni ascunse, un fel de adevaruri botite, cu care nu-ti prea vine sa te intorci acasa, dar nici sa le ignori. Toate crimpeiele astea, necesare si incomode, sint adunate in singura forma care le-a putut suporta. rezistenta e o carte care s-a modelat dupa spatiile in care si-a inceput existenta: locuri de tranzit, provizorii, uneori caldute, alteori abrazive, de multe ori impersonale. Refugii. Peste tot, a functionat asemenea unui radar personal, bine ferit. Cred in avertismentele ei.” (Alina Purcaru)

„Asemeni unei pasari ho-o, rezistenta este o carte de bun augur. Un debut impecabil. O suspensie de rafinament si fragilitate (dungulita de o finete extrema). Precizie si stil, o voce sofisticata dind cu limbajul de pamint, propunind o structura noua, de mare forta, din care tisneste lumina – zgura fina patrunzind in piele, fard extravagant care ne arde fata. La capatul gramaticii, rezistenta e cea care conteaza. In zile ca astea, gustul de dupa e ceva rar.” (Dan Coman)

„Alina Purcaru vine in poezie ca o furtuna linistita. Poezia ei, de o mare discretie a sentimentului, are o neliniste verbala doldora de delicii. Cititorul se recunoaste imediat in versurile ei, pentru ca in lucrurile uitate in locuri la vedere, unde doar gramatica ar fi prietena mea, unde noi deja nu ne potriveam, tacerea ta e singurul reper fix din tot cartierul. E o surpriza capacitatea autoarei de a extrage expresivitate din termenii tociti, care stralucesc, proaspeti, in pagina. Melancolia niciodata jucata, memoria acoperita de fiecare data cu delicatete, sentimentul amorului pierdut, fara nicio urma de jale conventionala, privirea interioara care descopera exteriorul lumii, toate astea dau masura unui volum de versuri de exceptie. Nu ma pot stapini sa reproduc niste versuri de dragoste cum n-am mai citit de mult: pe ea e desenata rochia/ din fabrica/ apoi/ ca un copil/ el da cu unghia iar si iar.” (Florin Iaru)

Mîţa Vinerii povesteşte istoria unui reţetar magic şi a unei familii de adepţi ai marelui Sator. Plasată în Bucureştiul fanariot şi în epoca luminilor, la fel ca Manuscrisul fanariot, povestea trece pe nesimţite de la faptele reale din anul 1798 la misterele unui cult de magicieni, ale căror fabuloase reţete culinare, notate cu acribie în Cartea bucatelor rele, scot la lumină gusturile vieţii arhaice şi rafinamentul unei bucătării fermecate, din vremuri de mult uitate. Cărăbuşii prăjiţi, crumilla cum animis, plăcintele de trandafiri, elixirele de iubire sau lichiorul formicosussunt numai cîteva dintre mixturile vrăjite ce condimentează peripeţiile Mîţei Vinerii.

„Mîţa Vinerii – o jubilaţie stilistică, o literatură vitală, cum era Parfumul lui Süskind pînă la un punct şi Laur al lui Evgheni Vodolazkin, de la alt punct, mai departe.” (Dan C. Mihăilescu)

„Cartea Doinei Ruşti are toate datele unei poveşti captivante: foarte multă fantezie, un fir epic împletit cu mîna sigură a unui povestitor care ştie cum să te ademenească, o atmosferă atît de puternică, încît te urmăreşte multă vreme după ce ai închis cartea.” (Bianca Burţa-Cernat)

„Unul dintre cele mai bune romane ale Doinei Rusti, daca nu chiar cel mai bun.” (Luminita Corneanu)

Cartea de fata, aparuta in mai multe limbi si in numeroase editii, mai ales in Germania, este o lucrare fundamental de referinta in bibliografia goetheeana.
Ea ii dezvaluie cititorului modalitatile complexe in care marele poet si-a cizelat nu numai opera si gandirea, ci si viata, oferind oricui un indiscutabil si prestigios model de urmat.

Wilhem Bode este, poate, cercetatorul care a staruit cel mai mult - de fapt intreaga sa viata - asupra biografiei si creatiei atat de diverse a lui Goethe.

"Zaraza" a fost votat de cititorii site-ului Bookaholic.ro „cel mai bun roman romanesc din 2014”, a fost desemnat „cartea anului 2014” de Carticusuflet.ro si a fost ales in „Top 10 cele mai citite carti din 2014” de Filme-carti.ro.

Aceasta este povestea lui Cristian Vasile. De la glorie la decadere, de la seara banala din 1928, cind timidul student la Conservator urca pentru prima oara pe scena, urmind sa devina cel mai iubit dizeur al timpului sau, pina la anii tot mai agitati ai razboiului si seara din 1947, cind cinta pentru ultima data unui public, intr-o lume in tranzitie, care incepe foarte repede sa-l dea uitarii. Aceasta este povestea Bucurestiului interbelic si a unei generatii. Cu dragoste, prietenie, dar si tradare, loialitate in vremuri tot mai tulburi, rezistenta si devotament pentru arta si libertate, "Zaraza" ne poarta in aventura aproape nebuna a implinirii visului de a deveni nemuritor.

"Bridget Jones: La limita ratiunii" reia povestea din "Jurnalul lui Bridget Jones", exact dupa patru saptamini de la data in care ne abandonase. Pe linga faptul ca barbatul la care visase atit de mult voteaza cu Partidul Conservator, Bridget nu se simte in apele ei, mai ales cind descopera ca este pusa in situatia de a imparti spatiul intim cu altcineva. Realizeaza ca nu mai poate sa stea in baie atit cit ar avea chef, ca nu mai poate sa foloseasca intotdeauna toaleta... Toate par insa mici nimicuri atunci cind in scena apare ticaloasa Rebecca, o femeie frumoasa pusa pe cucerit barbati si fara nici o urma de morala atunci cind vine vorba sa seduca iubitul unei prietene. Din fericire, Bridget are o multime de alte probleme care sa o distraga: mama ei tocmai s-a intors cu un nou iubit dintr-o excursie in Kenya, prietenii ei cei mai buni, Jude, Shazzer si Tom, sint coplesiti ei insisi de probleme, apartamentul abia se mai tine, un fost iubit, tinar de incredere, tocmai s-a intors in viata ei, cineva o ameninta cu moartea.

Editia a II-a adaugita 
Premiul „Ion Creanga” al Academiei Romane pentru editia 2009 

„Lizoanca este o carte cutremuratoare, scrisa intr-un stil rafinat si nuantat.” (Martina Freier) 

„Chiar si cele mai mici detalii sint veridice in romanul Lizoanca.” (Magyar Nemzet)

„Lizoanca – un roman comparabil cu Ciuma lui Camus.” (Gianluca Veneziani, Libero Quotidiano)

„Doina Rusti, cu o desfasurare gradata a povestii, prelungeste durerea si groaza pina la limite nebanuite, aducind la suprafata cauzele. A reusit sa scrie despre acea parte intunecata si chiar invizibila a societatii, punindu-i sub semnul intrebarii multe dintre elementele esentiale.” (Ramon Acin, Turia) 

„Lizoanca ofera o experienta narativa intensa, socanta si insolita, pe care doar o prozatoare inzestrata cu vina epica si forta interioara o putea oferi.” (Paul Cernat, Bucurestiul cultural)

Constient ca, in lumea in care traieste, banul si placerea sexuala sint singurele doua forme incontestabile de bunastare, Michel Renault, mic functionar in Ministerul Culturii, pleaca intr-o calatorie pe tarimul tuturor posibilitatilor, Thailanda, adevarat paradis al turismului sexual. Va gasi, insa, cu totul altceva, adica o fiinta care reuseste sa invinga cinismul sau aparent indestructibil. Iubirea celor doi va fi sortita esecului, la care contribuie decisiv un singeros atentat musulman. Roman extrem de controversat, Platforma a adus pe prima scena a literaturii universale un nou maestru al pesimismului si a anuntat scenariul post-apocaliptic ce avea sa devina Posibilitatea unei insule.

Ofelia Prodan cunoaste vechea legenda orientala care spune ca la fiecare intersectie dintr-un oras parasit se string demonii si il asteapta pe calatorul strain care se incumeta sa treaca pe acolo, pentru a-i tulbura mintile. Din fiecare pagina a Sarpelui din inima mea se iveste o noua fata a celui care te ispiteste si te conduce printre demonii din carte, incit nu stii prea bine daca te vei rataci sau vei ajunge in final la o destinatie. Ajungi, dar nu mai esti tu!

„In lirica Ofeliei Prodan, Sarpele din inima mea face saltul dinspre luciditatea dusa la extrem din No exit catre reveria fascinanta a sfirsitului; un sfirsit pe care autoarea nu-l intelege ca pe o lespede trintita peste mormintul proaspat, ci ca pe un prilej neasteptat de analiza a ultimilor pasi dinaintea marelui final. Ipostazele declinului se succeda cu rapiditate in niste episoade epice cu o incredibila forta imagistica. Efectul de suspans e garantat: in acest nevinovat sotron jucat cu moartea, singura certitudine lasata cititorului este ca, pentru Ofelia Prodan, granita dintre viata si poezie a fost de mult – si definitiv – desfiintata.” (Dan-Liviu Boeriu)

Ciclul epic creat, in lumea germanica, in jurul legendei lui Siegfried, a Brunhildei si a Nibelungilor, reprezinta rodul unei lungi si complicate elaborari. Profunzimea, complexitatea si varietatea temelor, care cladesc laolalta Cantecul Nibelungilor, personajele si episoadele acestei povesti eroice oglindesc o noua viziune asupra Lumii si destinului, transpusa in cea mai frumoasa poema medievala din cate s-au pastrat pana in zilele noastre.

Volumul Voi folosi intunericul drept calauza de Andrei Mocuța cuprinde poeme care incearca sa surprinda spiritul exotic al culturii catalane si al unor artisti ai locului precum Salvador Dali si Antoni Gaudi. Chiar daca ei sint actorii principali ai jurnalului liric, totusi cel mai viu personaj ce transpare din versurile acestui volum este insasi Barcelona in complexitatea ei arhitecturala inegalabila. Locuri precum Port Vell, Mirador de Colom, Las Ramblas, Sagrada Familia, Plaça de Catalunya, Costa Brava sint popasuri poetice intr-un volum de intimplari si imagini decriptate intr-o cheie ludica, evazionista si personala.
 
„Disponibilitatea literara a ultimelor nume bune de scriitori romani ma uimeste: nu mai sint simpli «poeti», «prozatori», «eseisti», «critici literari», ci, cu egala voga si nonsalanta, toti si toate deodata. Trateaza fiecare gen literar cu relaxare, spre deosebire de promotiile scriitoricesti precedente, unde citesti repede un atasament patetic, exclusiv fata de genul literar in care se scrie. Daca e poet, atunci poezia lui e un fel de juramint de credinta.
Nu-i cazul lui Andrei Mocuta, care se simte ca pestele in apa in toate: in proza, in poezie, in eseu. In nici una nu e insa un intrus sau un pasager. Cea mai recenta carte de poeme, Voi folosi intunericul drept calauza, e un jurnal liric din Barcelona, prilejuit de Turnirul de poezie organizat de Uniunea Scriitorilor din Romania la inceputul verii lui 2014. Anotimp barcelonez fragil, verde crud. Fiecare notatie e un poem fin din care nu lipsesc, precum un condiment rar, ironia – autoironia, cel mai adesea –, apoi culoarea exotica a locului saturat de sugestii culturale, mituri, personalitati si mentalitate, o anumita fragezime vibranta a trairii. Senzatia e de viu si de intensitate adinca a sentimentului.” (Vasile Dan)

Meticulos si cu tendinte compulsiv-obsesive, Bjorn se considera o persoana riguroasa si harnica si face totul pentru a avansa. Dar aceasta este doar imaginea sa despre sine, caci toti ceilalti colegi il vad ca pe un retardat cu iluzii de grandoare. Iar cand Bjorn descopera o camera misterioasa, care exercita o atractie inexplicabila asupra lui, lucrurile se indreapta rapid spre un conflict major intre perceptia sa si a colegilor sai despre realitate... O poveste minimalista, scrisa cu mare talent care analizeaza un subiect kafkian al diferentei dintre aparenta si realitate.

Subiectul acestui roman pornește de la o întîmplare reală petrecută într-un orfelinat din Moldova pe care mi-au povestit-o doi copii de acolo, deveniți personaje în roman. De copiii din orfelinate mă leagă o poveste de peste treizeci de ani. La redarea scenelor sensibile m-au ajutat și cei cincisprezece ani de comunicare cu oameni din penitenciare. A scrie despre cele văzute și trăite împreună cu acești oameni respinși am considerat că este o datorie morală. E cea mai tulburătoare, poetică, veselă, tristă, frumoasă și urîtă carte a mea.  SAVATIE BAȘTOVOI 

Chiar şi pentru cineva care cunoaşte bine peisajul uman şi social post-sovietic din ­Moldova lectura acestui roman poate fi un şoc. În orice caz, este imposibil să termini cartea fără să nu simţi un gust amar. De la primele rînduri cititorul înţelege că întîmplările narate de Savatie Baştovoi nu ţin de ficţiune, ci de o lume pe care o cunoaşte bine, pe care o observă şi pe care o „zugrăveşte” cu ajutorul cuvintelor, aşa cum alţii au pictat scene ale infernului pe ziduri de mănăstiri cu pensule şi culori. 
Savatie Baştovoi a mai publicat un roman la Editura pariziană Jacqueline Chambon, în 2012, este vorba de "Iepurii nu mor", şi are toate şansele să intre treptat în circuitul autorilor „gustaţi” de marele public francez. Îl consider de altfel pe Savatie Baştovoi ca fiind la fel de puternic şi interesant precum Andrei Kurkov, scriitor ucrainean de limbă rusă, care a avut un mare succes în Occident cu romanele sale. MATEI Vișniec / Radio France International 

Nu este permis să fie abuzați copiii. Adulții sînt deja incorigibili. Poate tocmai de aceea Baștovoi a preferat societății lor chemarea Cerului. Le Point / SYLVAIN TESSON (Laureat al premiului Goncourt pentru literatură) 

Îmi place Savatie Baştovoi, un român din Republica Moldova. E şi ieromonah. Sper că va înţelege că rolul său este de a scrie în continuare, pentru că cel mai mare teoretician al teologiei din secolul al XIX‑lea era Dostoievski. Deci, de ce nu un călugăr venit din Moldova pentru acest secol? RFI / JEAN‑FRANÇOIS COLOSIMO / Președintele Centrului Național al Cărții din Franța 

Un geniu polivalent care scrie o operă deopotrivă poetică, romanescă și dramatică. Astrid de Larminat / Le Figaro 

.

Suntem oare bântuiţi de fantomele soldaţilor romani? Pot fantomele să ridice obiecte sau să-i facă pe oameni să plutească în aer? Extratereştii fac experimente ciudate cu noi? Putem citi gândurile altora? Unii oameni susţin că au avut astfel de experienţe personale. În această carte  sunt relatate peste douăzeci de fenomene paranormale care au avut martori oculari. Sunt reale sau este vorba doar despre pură imaginaţie? Citiţi povestirile, analizaţi dovezile şi apoi decideţi singuri. 

Influenţată de presă, întreaga lume îşi formase o opinie negativă despre procesul lui Michael Jackson. Aphrodite Jones, jurnalistă americană şi scriitoare de bestseller-uri, a aruncat o nouă lumină asupra omului care fusese subiectul atâtor controverse... De la selecţia minuţioasă a juriului şi până la verdictul „nevinovat” care a lăsat lumea cu gura căscată, această carte scoate la iveală tot ceea ce s-a întâmplat în interiorul sălii de judecată.   „Această carte li se adresează celor care doresc să afle ce s-a întâmplat cu adevărat în sala de judecată a lui Michael Jackson” – Thomas A. Mesereau, avocatul principal al apărării.

Un pas spre liniştea minţii e un pas care duce înspre cea mai bună direcţie.
Beneficiile meditaţiei sunt nenumărate: reduce stresul, atenuează durerea, oferă linişte minţii, şi o mai mare capacitate de adaptare. Dar care stil de meditaţie ţi se potriveşte ţie?
Meditaţie pentru viaţă explică cele 6 forme de bază ale meditaţiei care te vor ajuta să identifici exact forma care ţi se potriveşte.  Autorul te va ghida să îţi stabileşti stilul de meditaţie in funcţie de tipul tău de personalitate, de experienţa de viaţă acumulată, dar şi în funcţie de preferinţele personale.
 Descoperă cele 6 forme de bază ale meditaţiei şi identifică acele tehnici care ţi se potrivesc. Fă exerciţii în aşa fel încât să îţi personalizezi practica, învaţă paşii i în aşa fel încât să rămâi motivat, şi bucură-te de beneficiile meditaţiei care pot să îţi încarce pozitiv întreaga viaţă.

Richard Granger este liderul asa numitului cult Mania divina. Guvernul planuieste sa constuiasca un baraj pe teritoriul lor, pentru a le inunda valea. Insa Granger reuseste sa opreasca ridicarea barajului, salvand astfel zona. El il ameninta pe Guvernatorul Californiei ca va provoca un cutremur, daca nu sunt oprite constructiile. Reuseste sa fure o masinarie numita vibrator seismic, iar apoi, impreuna cu banda sa, o testeaza in zona Owens Valley, California. Juddy Maddox primeste acest caz, iar dupa mai multe intrigi, ea realizeaza pericolul puterii maniace a lui Granger si porneste intr-o urmarire lunga si aventuroasa.

Rita Chirian s-a născut în 1982.
A publicat volumele de poezie Sevraj (2006), poker face (2010) și Asperger (2012).
Este redactor al revistelor „Euphorion” și „Poesis internațional”. Trăiește la Sibiu.