Literatură

Una dintre cele mai bune cărți ale anului 2022 (The New Yorker)

Drumuri lăturalnice urmărește un bărbat uigur anonim care, în încercarea de a scăpa de suferința și sărăcia din mediul rural, sosește în capitala Regiunii Uigure Autonome Xinjiang. Deși își găsește o slujbă temporară într-un birou guvernamental, nu întâlnește decât priviri bănuitoare și respingere peste tot, astfel încât, învăluit în ceața amară a poluării, nu îi rămâne decât să hoinărească pe străzi, în timp ce recită un monolog compus din numere și mirosuri, dorințe și repulsie, amintiri și nebunie. Romanul este o fabulă dezolantă despre izolare urbană, violență socială și dezumanizare.

„Tânărul protagonist al lui Perhat Tursun ne oferă o mărturie poetică și sumbră a luptei pentru înțelegerea mecanismelor oprimării. O carte curajoasă și sfâșietoare.” J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel

„Un document literar cutremurător privind alienarea urbană.” The New Yorker

„Drumuri lăturalnice este un roman emoționant, cu o puternică încărcătură politică, despre impactul prejudecăților, al vieții urbane industriale și însingurării asupra poporului uigur. Un eveniment literar major și un portret fidel al oprimării.” Monica Carter

„Drumuri lăturalnice se citește ca o combinație de Kafka și David Lynch.” Tom Bowden

Perhat Tursun este scriitor, poet și critic social uigur din Regiunea Uigură Autonomă Xinjiang. Un model literar și cultural printre uiguri și considerat de unii drept cel mai important scriitor uigur modernist, a publicat numeroase poezii și povestiri, precum și trei romane. Perhat Tursun a dispărut la începutul anului 2018, iar în 2020 s-a relatat că, pe baza unor acuzații neclare, a fost condamnat la 16 ani de închisoare. În 2022 a fost laureat al Swedish PEN Tucholsky Prize, premiu acordat în trecut unor scriitori ca Salman Rushdie și Svetlana Aleksievici, pentru susținerea puternică a literaturii libere, indiferent de tabuurile culturale sau reprimarea etno-politică și pentru ilustrarea emoționantă a experienței umane din perspectiva unei minorități.

Pentru multă lume, Ioan Cordoș este doctorul. Pentru puțini cunoscători, el este și un scriitor-povestitor. Prima lui carte, În câmpul cel cu flori, apărută în 1998, a trecut prea puțin observată, deși beneficia de o generoasă prezentare pe coperta 4 a marelui prozator Ștefan Bănulescu. A trecut peste un sfert de secol și romancierul ce se anunța nu a revenit în spațiul literar. O face acum cu același stil direct, cu economie de mijloace stilistice, în spații diverse aproape mitice, cu personaje complexe în simplitatea lor, cu inserții textuale și paratextuale ce par postmoderne, într-o construcție narativă tradițională. E un flux al memoriei, nu ca terapie, ci ca retrăire a momentelor, așa cum mărturisește: „M-am abținut cu greu, dar memoria – nu”. Mama și alte istorisiri nu trăiește din autoreflexivitate, ci din ceea ce am putea numi ființele memoriei și nu ale ficțiunii. - Ioan Cristescu

Roman câștigător al Writer’s Prize for Fiction 2024, finalist la Women’s Prize for Fiction în 2024, desemnat drept una dintre cele mai bune cărți ale anului 2023 de publicațiile The New Yorker, Washington Post, Time, Kirkus Reviews, Harper’s Bazaar, New Statesman și Publishers Weekly, ales de NPR 2023 în „Books We Love“.

Roman despre frumusețe și fragilitate, Pitulicea este povestea unei familii irlandeze ale cărei traume se transmit, se alimentează și se metamorfozează de-a lungul a trei generații: Phil McDaragh, băiatul sensibil născut într-un cătun, ajuns vedetă literară în Irlanda, apoi monument osificat în Statele Unite, unde o nouă soție, bogată, și aura de scriitor din Lumea Veche îl propulsează în grațiile sistemului academic; Carmel și Imelda, fiicele lui, scindate între iubirea filială și respectul impus de statutul excepțional al tatălui, pe de-o parte, și, pe de altă parte, durerea de a fi fost când spectatoare, când victime ale egoismului monstruos al unui bărbat care nu își poate vindeca rănile decât rănindu-i pe ceilalți; și Nell, fata lui Carmel, o tânără din Gen Z, rătăcind în lumea virtuală și în cea reală și neputând să adere la nici una.

„Anne Enright recurge la voci multiple, orchestrând ecouri și juxtapoziții prin care obține profunzime psihologică și frumusețe stilistică.“ — The Spectator

„Un roman puternic preocupat de relațiile de familie, scris de una dintre marile personalități literare de astăzi.“ — New York Times

„De o ironie mușcătoare, narațiunea emoționantă și sclipitoare a lui Enright converge în final spre o notă luminoasă de speranță.“ — Publishers Weekly

„Curajoasă, tristă și ingenioasă, Pitulicea nu iartă nimic – nici pe poeții irlandezi, nici relațiile de familie, nici sexul bun sau dezastruos –, totul într-un stil absolut efervescent.“ — Margaret Atwood

Un vecin suspect. Editie bilingva franceza-romana In micul orasel Arville, nu se intampla, de obicei, nimic interesant. Asta spre nefericirea lui Olivier, care, la cei treisprezece ani ai sai, se viseaza deja detectiv. Visul i se indeplineste atunci cand, dand tarcoale unei proprietati recent cumparate de o familie, baiatul face o descoperire uluitoare - care are legatura nici mai mult, nici mai putin decat cu Ordinul Cavalerilor Templieri.

Ziua Indragostitilor a fost ingrozitoare pentru Emilie: a facut accident cu masina, si-a pierdut bursa si a descoperit ca iubitul ei o insala. Asa ca, atunci cand in sfarsit reuseste sa mearga la culcare, se bucura ca s-a incheiat.

După ce mama lor dispare pe neașteptate, Aniyah și frăţiorul ei, Noah, ajung într-o nouă casă. Cu toate că viaţa i-a fost dată peste cap, Aniyah știe că mama ei nu i-a părăsit, ci s-a transformat într-o stea, așa cum se întâmplă de obicei cu oricine are un suflet luminos.

Ediție bilingvă engleză-română Agnes are șaptesprezece ani și este o descendentă a ultimului sultan din Singapore. Locuiește în palatul Kampong Glam, alături de bunicii din partea mamei și de unchiul tatălui ei singurele rude care i-au mai rămas , însă viața ei nu este deloc ușoară.

O viziune nuanțată și empatică asupra vulnerabilității umane face ca povestea imaginată de Anthony Marra să capete suflul vieții reale, să emoționeze și să capteze atenția cititorului de la prima la ultima pagină.

Într-un carusel de emoții, cu imagini fulgurante și puncte de reflecție strecurate cu umor, ironie, sarcasm sau tristețe, redescoperim arta cinematografică în contextul propagandei de război și lupta continuă pentru succesul de pe marile ecrane în vreme ce, în prim-plan, reflectorul se oprește asupra unor protagoniști de neînvins în confruntarea pe care o au de dus cu fantoma vinovăției și propriul trecut. O traumă din copilăria petrecută în Italia lui Mussolini, în atmosfera de teroare instituită de raidurile Cămășilor Negre, dublată de sentimentul de culpabilitate pentru un gest imatur care a condus la condamnarea tatălui disident într-o colonie de confino din Calabria și, în final, la destrămarea familiei, tulbură cursul firesc al vieții Mariei Lagana. Povara trecutului o urmărește și în exilul de peste ocean, la Los Angeles, unde, cu multă tenacitate, reușește să își contruiască o carieră în lumea hollywoodiană a bărbaților și a jocurilor de putere, la studioul cinematografic Mercury Pictures International, punct de convergență și loc de refugiu pentru un grup eterogen de imigranți europeni.

„Un roman inteligent și satiric despre Hollywoodul anilor ’40, război, fascism și dramă personală.“ — Isabel Allende

„Amuzant, inventiv din punct de vedere lingvistic și, mai presus de toate,  emoționant, Mercury Pictures prezintă este un roman strălucit.“ — Sunday Times

„Veți râde și veți plânge în minunatul Mercury Pictures prezintă.“ — San Francisco Chronicle

Atunci când mama ei nu mai poate avea grijă de ea, Addie ajunge să trăiască alături de o nouă familie, la o fermă izolată din Exmoor. Furioasă și plină de neîncredere față de cei din jur, e hotărâtă să nu rămână prea mult timp — asta până când, din mijlocul zăpezilor nemiloase, își face apariția un pui de ponei sălbatic.

Ediție bilingvă engleză-română La numai nouă ani, Lida este nevoită să înfrunte cele mai crunte orori ale Celui de-Al Doilea Război Mondial: își pierde părinții și, odată despărțită de sora ei mai mică, este trimisă într-un lagăr.

Editie bilingva: Franceza-romana. Cassandra si Laly sunt nu doar verisoare, ci si cele mai bune prietene, iar pentru a sarbatori absolvirea liceului, au pus la cale aventura vietii lor: colindarea celor mai pitoresti orasele turistice din sudul Frantei, cu rucsacul in spinare si chitara in mana.

 În aceste douăsprezece proze scurte magnetice Chimamanda Ngozi Adichie explorează legăturile umane dintre iubiți, copii și părinți, prieteni și continente. Intense, infuzate cu frumusețe, suferință și dor, aceste povestiri cartografiază, cu sensibilitatea tipică a lui Adichie, coliziunea dintre culturi și lupta profund umană de a le reconcilia.

„Africa descrisă în prozele lui Adichie nu este Africa cu care suntem familiarizați de la TV sau din ziare. Poveștile ei nu sunt despre războaie civile, despre corupția guvernului, sau despre boli mortale. Scriitoarea este interesată de felul în care ciocnirile dintre tradiție și modernitate, dintre așteptările familiale și visurile importate afectează relațiile dintre soți, relațiile dintre părinți și copii. În aceste povestiri care se petrec în Nigeria și în SUA, problema loialității și a dorinței de a aparține este amplificată major. Personajele ei, majoritatea născute în Nigeria, care apoi emigrează (sau își văd rudele emigrând) în America sunt neancorate și adesea derutate sau în pericol. În loc să ajungă membri cosmopoliți ai unei lumi globalizate, tind să se simtă dislocați pe două continente, blocați la periferia a două culturi profund fluctuante.” Michiko Kakutani, The New York Times

„Eu nu sunt cucerirea lui. Nu poate să mă aibă. Și, la naiba, eu însămi sunt castelul meu!“

Eliberată din lanțurile aurite ale Regelui Soarelui, Lor cade acum în mâinile lui Nadir, Prințul Aurorei. Bănuind că ea îi ascunde ceva, Nadir e dispus să întreprindă orice ca s-o facă să vorbească. Dar Lor cunoaște valoarea secretelor – la urma urmei, pe ale ei le-a ținut o viață întreagă – și nu vrea să le dezvăluie fără luptă.

Atunci când Lor și Nadir cad la înțelegere să pornească împreună în căutarea unui lucru care e cheia de boltă a trecutului și a viitorului ei, Lor nu e sigură că poate să aibă încredere în Nadir. Tot ceea ce știe e că n-o să se mai lase amăgită de promisiunile unui alt Crai regal.

Regele Soarelui e hotărât să pună din nou mâna pe ea, așa că Lor trebuie să fugă necontenit, dar nu se simte în siguranță nicăieri. Nu până când n-o să-i nimicească pe Regele Soarelui și pe Regele Aurorei. Însă ea află curând că, dacă vrea să se îngrijească de viitorul Ouranosului, trebuie să facă mult mai mult decât să-și răzbune moștenirea distrusă.

Reunind nouă povestiri publicate pe parcursul mai multor ani, Orient, Occident reia una dintre temele predilecte ale lui Salman Rushdie, şi anume suspendarea între două lumi de care se simte atras în egală măsură şi pe care este, tot în egală măsură, dispus să le critice. O încercare de apropriere şi definire culturală a două spaţii care şi-au spus cuvântul în formarea sa ca scriitor, volumul de faţă problematizează perceperea segregată a celor două universuri şi propune un spaţiu intermediar, în care memoria, istoria şi imaginaţia nu doar că se întâlnesc, dar se şi întrepătrund.

Adevărată aventură literară în care fantezia nu cunoaşte limite, Cupa de aur, primul roman publicat de John Steinbeck, este o biografie romanţată a „regelui piraţilor” englezi, Henry Morgan. Pustiind Coasta Cubei şi a Americii şi revărsând teroare oriunde îi este rostit numele, Henry Morgan e mânat de dorinţa de glorie şi putere, fiind ruinat, în cele din urmă, de cele două mari şi mistuitoare pasiuni ale sale: frumoasa La Santa Roja, căreia vrea să-i cucerească inima, şi Panama, pe care vrea să pună stăpânire, smulgând „cupa de aur” din mâinile spaniolilor. Romanul este totodată şi un spaţiu al fanteziei capricioase, în care vrăjitorul Merlin îl poate îndruma pe Henry Morgan, iar căutarea Graalului din legendele arthuriene poate inspira o poveste plasată în secolul al XVII‑lea, în Marea Caraibelor. Scrisă în manieră realistă şi alegorică deopotrivă, cartea urmăreşte destinul unui om aflat pe calea căutării tragice a averii, faimei şi iubirii.

„Cartea este una experimentală, scrisă ca o serie de filme scurte și foarte scurte sau ca un singur film-mozaic, cu o iuțeală și o brevitate ce amintesc de schițele și momentele lui Caragiale, dar un Caragiale trecut prin psihanaliză și suprarealism și lăsat să fie obscen după pofta inimii lui. La cetele de călușari e un personaj, i se zice Mutu sau, în alte versiuni, Proasta, aflat mereu în afara ierarhiei și a regulilor, îmbrăcat aiurea sau în haine militare, care sparge cu un ciomag oalele frumos meșteșugite, își bate joc de jocul călușarilor și de spectatori și totuși e păstrat mereu în schemă, an de an. Textele de aici sunt scrise de o Proastă, de un Mut...” (Dan Sociu)

O minunată pledoarie pentru ficțiune? O poveste de iubire care ține mai mult decât o singură viață? O mărturie despre artistul care nu-și împlinește destinul? O călătorie prin vămile văzduhului?

Drumul spre Soare-Răsare, noul roman al Ioanei Nicolaie, este despre toate acestea, și mult mai mult de atât. În paginile lui se topesc istorii, povești, de la cea individuală, a eroului care trebuie să se salveze, și să fie salvat, prin aducere aminte, până la cele colective, care țin de Istoria mare, care ne desenează tuturor viețile.

Realistă și fantastică în același timp, lumea cărții se dezvăluie, precum în picturile lui Chagall, nu doar imprevizibilă, ci și plină de culoare.

Cei care citesc cartea în ritmul pe care îl reclamǎ textul, adicǎ fără s-o lase din mânǎ, or sǎ aibǎ, din ce în ce mai intens, sentimentul cǎ Ileana Muntean alcătuiește viața personajelor cu aceeași pasiune pe care Alma o pune în reușita magazinului ei de produse bio. La fel cum Alma le trece angajaților cu vederea scăpările, câteodată ridicole, cel mai adesea comice și întotdeauna păgubitoare pentru mica ei întreprindere menitǎ sǎ însănătoșească atât trupul, cât și spiritul, la fel Ileana își iartă personajele pentru aspirațiile lor vagi și pentru tribulațiile lor disperate în căutarea unui viitor mai puțin cețos. Art is a labor of love. În mod sigur, dar nu numai: arta Ilenei este produsul unei atenții frenetice pentru detaliu, al unui dispreț plin de vervǎ pentru un sistem și o administrație care te îngroapă, în loc sǎ te ajute, și al unei înțelegeri melancolice a naturii iluziilor în care investim. Răzvan Rădulescu

Într-un univers distopic periculos de ispititor la prima vedere, oamenii încep, din senin, să devină obsedați de cărți. Mania izbucnește atât de brusc și cu atâta forță, încât se transformă peste noapte într-un haos generalizat, în care au loc violențe de stradă provocate de devastarea librăriilor și de jefuirea cititorilor în plină zi. În această dictatură a cărții, cei mai persecutați sunt chiar scriitorii, închiși în adevărate lagăre de scriere silnică și executați în masă ca pedeapsă pentru producțiile literare de proastă calitate. Unul dintre acești „scriitori ai închisorilor”, înzestrat cu o putere supranaturală legată de altfel de cărți, trece prin toate ororile unui astfel de loc, în care are de a face cu alți deținuți, dar și cu torționari și șefi monstruoși desprinși parcă din cele mai sumbre manifestări ale regimurilor totalitare din secolul XX.

Romanul mult aşteptat al lui Colin Barrett, câştigătorul mai multor premii prestigioase pentru volumele sale de proză scurtă, este o explorare a lumii interlope din Comitatul Mayo, Irlanda, şi a conflictelor din zonă, dar şi o adevărată imersiune analitico-literară în tenebrele condiţiei umane. În timp ce oraşul Ballina se pregăteşte pentru cel mai important weekend din an, conflictul mocnit dintre măruntul dealer de droguri Cillian English şi fraţii interlopi Gabe şi Sketch Ferdia izbucneşte cu violenţă. Când Dev aude soneria vineri seara şi se duce să deschidă, dă peste Doll, fratele adolescent al lui Cillian, plin de vânătăi, în ghearele lui Gabe şi Sketch. Îmboldit de verii săi infami, Dev se vede implicat, împotriva voinţei sale, în visurile de răzbunare ale celor doi Ferdia. Între timp, Nicky, o adolescentă de şaptesprezece ani, nu poate scăpa de sentimentul că ceva rău i s-a întâmplat iubitului ei, Doll. Mahmură, încă încercând să-şi revină după o noapte agitată şi bântuită de propriile fantome, ea porneşte într-o misiune febrilă de a-l salva pe Doll, punând sub semnul întrebării viitorul ei în Ballina. Case dezmăţate este o poveste minunat scrisă, plină de suspans, despre doi marginali care luptă să se regăsească în timp ce lumea lor se afundă în haos şi violenţă.

Vreți să descoperiți ce e o cafenea cu pisici? Răspunsul perfect îl dă Anna Sólyom în acest roman care vă invită să pătrundeți în universul celor mai răsfățate feline de pe lume: pisicile. La Neko Café nu clienții sunt cei mai importanți, ci șapte pisici frumoase și mofturoase, muzicale sau doar temperamentale, blânde sau dintre cele de care e bine să te apropii cu grijă, în tot cazul, doar atunci când au ele chef. Așezată în inima Barcelonei, cafeneaua se dovedește a fi una în care lecțiile de viață vin sub forma unor cozi atârnând dintr-un coș sau a unei perechi de ochi curioși care-ți atrag atenția că deseori, pentru a fi fericit, nu ai nevoie decât de o pisică – sau de șapte – lângă tine și de o clipă de respiro. Nagore, în ciuda fricii de pisici, ba chiar a antipatiei profunde față de ele, nu mai are de ales: ajunsă într-un punct de cotitură al vieții, acceptă să dea o mână de ajutor în cafeneaua cu pisici. Aici va descoperi că ceea ce-i pare a fi o răzbunare a destinului devine, prin istețimea pisicilor, o descoperire. Cei șapte maeștri felini sunt gata să-i împărtășească o parte din înțelepciunea lor, învățând-o cum să se accepte și cum să-și regăsească drumul spre sine.

„Premiul Nobel pentru literatură îi este acordat scriitoarei Herta Müller, care descrie cu lirismul ei concentrat și proza plină de sinceritate universul celor deposedați.“ — Motivația juriului Nobel, 2009

„Era ora trei din noaptea spre 15 ianuarie 1945 când m-a luat patrula. Gerul se înteţea, erau minus 15oC.“ Așa începe povestea deportării lui Leo Auberg într-un lagăr din Uniunea Sovietică. Leagănul respiraţiei este un mare roman despre umanitate și fragilitatea ei, inspirat de adevărul dureros al experienţei personale pe care în primul rând poetul Oskar Pastior i l-a încredinţat Hertei Müller.

„Această carte este scrisă cu sânge. Un manifest al neuitării și al limbajului, al căror raport complex este acum dovedit într-un mod extrem de emoţionant. O capodoperă.“ — Frankfurter Allgemeine Zeitung

„Tăcerea a fost, în sfârșit, ruptă prin această îndrăzneaţă operă de artă, care nu are egal în literatura europeană actuală.“ — Süddeutsche Zeitung