Literatură

Intors la Sankt-Petersburg dupa un tratament de patru ani la un sanatoriu din Elvetia, printul Lev Nikolaevici Miskin este luat in ras de inalta societate a orasului, care il considera sarac cu duhul. Miskin este mereu sincer, atitudinea lui fiind luata de majoritatea oamenilor drept prostie. In candoarea lui, Miskin se simte atras de doua femei de conditii foarte diferite: Aglaia Ivanovna, femeia cinstita, de familie buna, de care e indragostit, si Nastasia Filippovna, femeia compromisa, de care printul se simte legat prin compasiunea pe care i-o inspira.

Comedia este genul predominant in opera lui Caragiale. Umorul imbraca cele mai variate forme: de la comicul de limbaj la comicul de situatie; de la ironia comentariilor si a naratiunii la constructia personajelor desuete sau grotesti. Ceea ce este specific lui Caragiale este pozitia fals neutra, fals echidistanta pe care o adopta fata de personajele sale.

In romanul Un studiu in rosu, doctorul John Watson, recent retras din armata, imparte o locuinta cu un tanar uimitor - arogantul detectiv criminalist Sherlock Holmes. Investigatia lor asupra unei crime bizare se dovedeste a fi inceputul promitator pentru unul dintre cele mai ilustre parteneriate in rezolvarea crimelor din toate timpurile.

In vara anului 1348, cand ciuma le devasteaza orasul, zece tineri florentini se refugiaza la tara. Ei se distreaza spunand fiecare o poveste pe zi, in cele zece zile cat raman acolo - o suta de povesti de dragoste, de aventuri si pline de rasturnari surprinzatoare de situatie.

Cu actiunea plasata in comitatul imaginar Wessex, romanul lui Thomas Hardy spune povestea lui Tess Durbeyfield - o fata de la tara, care afla ca ar putea fi descendenta vechii familii d’Urberville -, prezentand relatiile ei cu doi barbati foarte diferiti si lupta cu moravurile sociale ale lumii rurale victoriene si cu ipocrizia vremii in care traieste. Tess d'Urberville, romanul cel mai cunoscut al lui Hardy, a starnit dezaprobarea publicului contemporan autorului, lezat in conceptiile sale absurde despre puritate si vinovatie de destinul tragic si maretia eroinei, dar este considerat astazi una dintre capodoperele romanului englez al secolului al XIX-lea.

Elizabeth Bennet este intruchiparea perfecta a eroinei tipice pentru Jane Austen: inteligenta, generoasa, sensibila, incapabila de gelozie sau de orice alt pacat major. Am putea crede ca asta o face o mironosita insuportabila, dar adevarul e ca Lizzy este o tanara moderna si sofisticata, care, la nevoie, stie sa dea o replica spirituala si politicoasa, insa mustind de sarcasm. Ocazia i se iveste din plin cand il cunoaste pe arogantul, dar onestul burlac Fitzwilliam Darcy, prototipul eroului romantic distant si intens masculin, care o trateaza initial cu superioritate si chiar cu grosolanie.

Diana Slavu, eroina Cellei Serghi, este un personaj complex, o combinatie de naivitate, feminitate, inteligenta si spirit de aventura. Iubeste cu pasiune, dar este prinsa in "panza de paianjen" a vietii. Iubirile Dianei - cea adolescentina, pentru marea dragoste a vietii ei, Petre Barbu, cea conjugala, pentru Michi, si cea carnala, intruchipata de Alex - sunt prezentate prin intermediul caietelor sale, citite de Ilinca Dima, si al mai multor scrisori din corespondenta celor doua prietene.

Necunoscuta de la Wildfell Hall este un roman plin de forta si pasiune despre dragoste, pacat, religie si tradare. Cartea descrie dezintegrarea casniciei dintre Helen Huntingdon, misterioasa chiriasa a conacului Wildfell Hall, si sotul ei desfranat si alcoolic. Dezamagita, Helen il paraseste pentru a-si proteja fiul de influenta nefasta a tatalui si, sfidand conventiile, isi castiga singura existenta ca artist. In timp ce se ascunde la Wildfell Hall, il cunoaste pe tanarul Gilbert Markham, care se indragosteste de ea. Povestea lor de iubire pare totusi sa nu se poata implini, pentru ca Helen nu este libera sa se marite, iar Gilbert pleaca prea mult urechea la zvonurile rauvoitoare raspandite despre ea. Numai ca timpul asaza lucrurile si scoate adevarurile la iveala...

Cu actiunea plasata in Kerala, pe Coasta Malabar a Indiei, Legamantul apei urmareste, intre 1900 si 1977, trei generatii ale unei familii care sufera de o tulburare aparte: in fiecare ramura a arborelui genealogic, cel putin o persoana moare prin inec - iar in Kerala apa este pretutindeni. La inceputul secolului XX, o fetita de doisprezece ani din comunitatea crestina, inca jelindu-si tatal trecut la cele vesnice, este trimisa cu barca in satul unde-si va intalni pentru prima oara viitorul sot, in varsta de patruzeci de ani. Dupa acest inceput zguduitor al vietii de femeie maritata, fetita - si viitoarea mama de familie Ammachi Mare - va fi martora la transformari incredibile de-a lungul vietii sale extraordinare, cu bucurii si triumfuri, dar si cu necazuri si suferinte, credinta si iubirea ei fiind singurele constante.

• Roman aflat pe lista Goodreads a celor mai asteptate thrillere ale anului • Autoare distinsa cu premiul Daphne du Maurier • Carti vandute in peste 3 milioane de exemplare Viata ei perfecta nu mai este un refugiu in care sa se simta in siguranta. Cand cadavrul plin de rani al unei femei iesite la alergat este gasit la baza stancilor de pe coasta de la marginea unui orasel idilic, vecinii ideali nu mai par dintr-odata chiar atat de ideali.

Glisând între dramă psihologică și satiră socială, sinuos și seducător, cel mai recent roman al lui Niccolò Ammaniti, Viața intimă, explorează temerile și dorințele profunde ale unei femei, propunându-ne să privim cu empatie lumea derutantă și provocatoare de astăzi.

Maria Cristina Palma duce o viață aparent perfectă. Considerată cea mai frumoasă femeie din lume, este căsătorită cu prim-ministrul Italiei, are o fiică minunată și tot ce își poate dori. Imaginea ei construită cu grijă ascunde însă un trecut traumatic și o criză de identitate incipientă, iar proiecțiile celor din jur asupra sa o însingurează. Până când, în urma unei întâlniri neașteptate, primește pe mobil un film erotic care i-ar putea distruge reputația. E nevoită să ia o decizie dramatică, să aleagă ce e dispusă să sacrifice și cu ce preț. Ajuns în acest punct, romanul pune întrebări esențiale pentru cititor: Nu cumva ar trebui să ne temem mai mult de propria privire decât de a celorlalți? Cât de departe suntem în stare să mergem în dorința noastră de apartenență și afecțiune?

Sexus este primul roman al trilogiei Rastignirea trandafirie, scrisa de Henry Miller pe parcursul a zece ani, interzisa in Statele Unite ale Americii si publicata la Paris intre 1949 si 1960.

Romanul Sexus, publicat la Paris in 1949, este un amestec de fictiune si episoade autobiografice, in care autorul descrie primele sale eforturi literare, numeroasele aventuri amoroase, destramarea casniciei, traiul intr-un New York sclipitor si totodata marcat de saracie. Este o carte care a starnit controverse aprinse, insa indiferent daca se lanseaza in descrieri licentioase, discutii despre arta, filozofie sau psihanaliza, povesti picaresti sau destainuiri, Henry Miller abordeaza totul cu aceeasi franchete cuceritoare, hedonism asumat si o intensitate ce-si are sursa intr-o sete de viata molipsitoare. 

Era convins că aici, un duh tainic și blând, trimis din ceruri, păzea cu strășnicie locurile, dar și toate vietățile care trăiau în pace și într-o armonie, pe care doar Dumnezeu ar fi putut să o dăruiască celor ce prin mila Lui, sălășuiau acolo ca o familie fabuloasă, împrăștiată peste pământuri și ape.

Servitoarea respectabilei familii Bantry, prieteni ai lui Miss Marple, descoperă în biblioteca acesteia cadavrul unei tinere foarte machiate, într-o ținută de seară cam vulgară. Cine e fata? Cum a ajuns acolo? Și care este legătura cu o altă fată moartă, descoperită într-o mașină incendiată?

„Domnule Hercule Poirot, vă face o deosebită plăcere să dezlegați mistere care sunt prea complicate pentru neîndemânatica noastră poliție britanică, nu-i așa? Dar e momentul să vedem, domnule Poirot cel Isteț, cât de isteț sunteți de fapt.”

Miss Marple se află în fața misterului unei crime petrecute în liniștitul sătuc St Mary Mead, unde, sub fațada aparent liniștită a unui târg englezesc, se ascund intrigi, secrete, minciuni și moarte. Colonelul Protheroe, magistratul local și om de seamă, este cel mai detestat personaj din St Mary Mead. Toată lumea – inclusiv vicarul – îi dorește moartea.

Yiyun Li este una dintre vocile romanești de prim rang ale literaturii americane. Romanul ei Cartea gâștei a fost distins, în 2023, cu PEN/Faulkner Award for Fiction și nominalizat, în același an, la Andrew Carnegie Medal for Excellence in Fiction. New York Times Book Review a desemnat-o „Alegerea editorilor“, iar Time, „Cea mai bună carte de ficțiune a anului 2022“. Tot în 2022 a fost inclus pe listele celor mai bune cărți ale anului de către The New Yorker, NPR, Slate, Los Angeles Times, The Guardian, Los Angeles Review of Books, Financial Times, San Francisco Chronicle, LitHub, Buzzfeed.

Un Saint-Rémy răscolit de război dă la iveală o prietenie remarcabilă între două tinere fete: Fabienne și Agnès, două jumătăți ale aceleiași portocale. Împreună pun la cale păcăleala secolului în lumea literară, o aventură care va separa cele două destine printr-un salt spectaculos în mijlocul faimei, mai întâi la Paris, apoi într-un pension englezesc. Morala lui Yiyun Li din acest roman este tulburătoare, iar construcția universului în care ne invită, magistrală.

Teoria tăcerii s‑a născut dintr‑o întrebare, iar întrebarea era asta: „În câte feluri se poate tăcea?“ Nu există un răspuns exhaustiv la această întrebare. Tăcerea, la fel ca Universul, este infinită. Teoria tăcerii a apărut în 2015, iar întrebarea — cu șapte ani înainte. Între timp, au trecut nouă ani de la prima ediție a acestei cărți. Teoria tăcerii are acum o soră mai mică, Teoria fricii, și cele două teorii vor avea, nu peste mult timp, încă o soră: Teoria singurătății. Să nu fii singur pe lume e un lucru bun, fie că ești carte, fie că ești om.

Înainte de a mă naște, eram un foarte bun înotător. În lichidul amniotic mă simțeam ca peștele în apă. Mama a știut, așa cum numai mamele pot ști, că poartă în pântece un înotător de performanță și a început să crească. Din dragoste pentru mine, mama a devenit uriașă. Aveam acum la dispoziție un bazin olimpic plin cu lichid amniotic. Băteam suta de metri în secunde din ce în ce mai puține. Înotam într-o tăcere perfect etanșă. Luni întregi m-am antrenat pentru o medalie, aveam toate motivele să sper la aur. Dar mama a început într-o zi să descrească. Apoi i s-a rupt apa, iar mie mi s-a rupt tăcerea. M-am trezit țipând. La gât aveam o medalie însângerată.

„Trebuie să ai în fața ochilor un singur obiect. Toate gândurile care te iau cu asalt trebuie fie expediate, fie retopite în obiectul din față. Mintea trebuie golită de orice alt ceva, cu excepția obiectului. Recipientul marginal al tăcerii, să-l numim așa, este gura care articulează. Prin urmare, trebuie făcut în așa fel încât gura să se comporte ca un ochi ațintit asupra obiectului de tăcut. Avem de-a face cu o gură-ochi care vede și tace un singur lucru.“ Iulian Tănase

În orașul Ferrara al anilor 1930 sosește un doctor nou, Fadigati, un om optimist și modern în atitudine și, mai mult ca orice, un om care vrea să fie acceptat în noua sa casă. Dar aparențele se năruie imediat ce localnicii descoperă că e homosexual, iar tânărul pe care-l plătește pentru a-i fi amant îl umilește în public. Pe măsură ce antisemitismul se răspândește în Italia, naratorul evreu al poveștii începe să nutrească milă și înțelegere față de doctor. Ochelarii cu ramă de aur este un studiu pasionant, dar tragic, despre cum ne pot fi distruse viețile de către cei pe care-i considerăm apropiați. Romanul lui Giorgio Bassani a fost ecranizat în 1987, în regia lui Giuliano Montaldo, cu Philippe Noiret, Rupert Everett și Valeria Golino în distribuție.

„O carte incredibilă... N-am putut s-o las din mână." Jodie Comer

Greta își petrece zilele transcriind ședințe de terapie pentru un sex coach, o slujbă de vis având în vedere că întotdeauna i-a plăcut să descopere secretele oamenilor. Însă viața îi este complet dată peste cap când dezvoltă o fascinație neobișnuită pentru una dintre cliente: o femeie căsătorită inhibată, pe care o numește cu afecțiune Măreața Elvețiană, deoarece e înaltă, stoică și originară din Elveția. Greta e fermecată de atitudinea revigorantă a acesteia în fața traumelor.
Amândouă au istorii întunecate, însă Măreața Elvețiană alege să se desprindă de suferința ei, în timp ce Greta continuă să fie torturată de trecutul său. Îndrăzneață, excentrică și plină de umor și personaje irezistibile, Măreața Elvețiană este atât o poveste despre traumă și obsesie, cât și o cercetare abilă a infidelității, a sănătății mintale, a stereo tipurilor sexuale și a multor altor aspecte, pe care o realizează această scriitoare uimitor de talentată, o voce unică în ficțiunea contemporană.

„Una dintre cele mai amuzante cărți din ultimii ani." Los Angeles Times

„Cea mai amuzantă ficțiune a anului 2023... Această comedie sexuală delicios de excentrică abundă în inteligență și ciudățenie, dar sub toate bufoneriile se ascunde o inimă tandră." The New Yorker

„Încântător de bizară, cu umor negru și o ciudățenie a poveștii extrem de seducătoare." The Wall Street Journal

„Extraordinară și inventivă... Cartea lui Beagin este amuzantă, întunecată și se scufundă în mizeria infidelității, a dorințelor și stereotipurilor sexuale, dezvăluite prin intermediul celor două protagoniste suferinde." The Huffington Post, Best Books Of 2023

„Beagin a găsit, probabil, cel mai bun vehicul de până acum pentru capriciile sale nihiliste." Entertainment Weekly

Frances își petrece timpul studiind cu un singur scop: să ajungă la o universitate de elită. Nimic nu-i stă în cale, nici prietenii, nici vreun secret vinovat. Dar când îl întâlnește pe Aled, geniul timid din spatele podcastului ei favorit, descoperă o nouă libertate și prietenia adevărată. Așa că nu se mai teme să fie ea însăși. Apoi podcastul devine viral și fragila încredere dintre ei e spulberată.
La rândul său, Aled e singur și se luptă cu secrete întunecate. Și doar înfruntându-și temerile, le va putea depăși. Într-o lume hotărâtă să-i reducă la tăcere, Frances și Aled se străduiesc să-și găsească propriile voci pe parcursul unui an care le va schimba viața.
Oare vor avea curajul să le arate tuturor cine sunt ei cu adevărat?

„Oseman demonstrează în mod strălucit că lumea și tehnologiile sale oferă oportunități de conectare și de împlinire care depășesc cu mult definițiile tradiționale ale succesului." Publishers Weekly

„O carte onestă și autentică... cu priză la cititorii lui John Green." Bookseller (London)

„Autoarea combină cu măiestrie spiritul sardonic și temerile adolescenților, cu scopul de a crea personaje credibile și o poveste contemporană convingătoare, în care aceștia se vor regăsi. O alegere de top pentru orice colecție YA." School Library Journal

Un roman emoționant despre destine spulberate de istorie, vinovăția supraviețuitorului și forța regeneratoare a iubirii. Suntem în 1954, Mira are nouă ani și viața ei este pe cale să se schimbe pentru totdeauna. După ce o epidemie de febră tifoidă face ravagii în orașul ei, răpindu-i părinții și frații, copila orfană este nevoită să locuiască cu mătușa ei misterioasă și depresivă, Hana, o femeie deopotrivă fragilă și înfricoșătoare.

O librarie neobisnuita. Un manuscris pierdut. O poveste magica. Un roman evocator si incantator, plin de romantism si secrete, aflat pe lista scurta pentru British Book Awards 2024 la categoria Pageturner! În 1921, Opaline fuge din Anglia înainte ca fratele ei mai mare să o forțeze să se mărite cu un bărbat pe care nu-l iubește. În curând, fata găsește un loc de muncă într-o librărie din Paris și întâlnește un străin carismatic, care o face să simtă fiorii primei iubiri. Dar, în timp ce familia ei, propria naivitate și ororile războiului amenință să-i răpească tot ce iubește mai mult pe lume, un manuscris valoros ar putea să-i salveze viața. Sau să i-o distrugă.

Nu toate greșelile ar trebui să aibă consecințe, uneori, ar merita să fie doar iertate. Merit Voss stie ca este putin altfel decat ceilalti. De exemplu, tanara colectioneaza trofee pe care nu le-a castigat ea. Intr-o zi, cand intra intr-un magazin de antichitati, in cautarea unui nou trofeu, Merit cunoaste un tanar seducator, pe nume Sagan.

O călătorie emoționantă în lumea muzicii mozartiene.

„Muzica este strâns legată de viața mea intimă și spirituală. Muzica ne ajută să ne construim identitatea, ne alină suferința, ne readuce bucuria în suflete, ne face să dansăm și să cântăm. Dar arareori se vorbește despre această putere uluitoare.“ — ERIC-EMMANUEL SCHMITT

„Viața mea cu Mozart este un «da» filozofic spus vieții.“ — Le Soir

„Am scris o poveste de dragoste care schimbă legile vieții. Într-un moment de criză, la cumpăna vremii, la fel ca la cumpăna apelor, deși viața curge înainte, timpul unei femei o ia înapoi.  Timpul e personaj, unul atât de limpede, încât s-ar putea spune aproape că romanul este chiar despre dragostea femeii – a oricărei femei – cu timpul. Iar dincolo de partea fantastică a poveștii (dar, la urma urmei, care dragoste, privită din interior, nu îngăduie și o parte fantastică?) este acest tulbure secol 21 și viața noastră, cu regulile ei necruțătoare și cu lupta pentru – si l’amour existe encore… – supraviețuirea sentimentelor.“ — IOANA PÂRVULESCU

O poveste plină de surprize, în care un bărbat și un motan, destul de asemănători, stau în preajma aceleiași femei. Veți găsi, în această carte, umorul și jocul, pe de o parte, iar pe de altă parte, melancolia și o nedezmințită înțelegere a omenescului cu toate suferințele lui, adică a celor care cad în viață ca într-o imensă capcană.

Minciuna nu stă doar cu regele la masă, ca în poezia lui Vlahuţă, ci şi cu o bună parte dintre politicienii României. Şi nu e ea singurul amfitrion al parlamentarilor, primarilor şi jupânilor mai mari sau mai mici. Sunt şi alţii, indiferent dacă ne aflăm într-un an electoral sau nu. Textele din Libertatea de depresie despre aşa ceva vorbesc: despre felul în care un vis de ţară poate deveni un coşmar. Despre Caţavencii noştri de tip nou, gata să se bată cu cărămida patriotismului în piept. Despre impostori şi hoţi, despre huligani şi nechemaţi, despre borfaşi şi slugi cu spinarea de pâslă, despre inşi bolnavi de mesianism galopant şi bufoni nocivi. Sunt doar o parte dintre personajele prezente în textele lui Radu Paraschivescu – o distribuţie în care poţi ghici uneori ecouri din proza sud-americană. Şi chiar dacă ne găsim într-o perioadă în care ţara pare orientată într-o direcţie bună, nu poţi să nu te întrebi cum am fi arătat dacă decidenţii noştri n-ar fi fost rezultatul unei atât de masive contraselecţii. Unde am fi fost dacă meritul şi competenţa ar fi surclasat pila şi învârteala? Cum ne-am fi simţit fără atâţia agenţi patogeni care ne poluează viaţa şi ne strică rosturile?

Cu umor şi cu tandreţe, cu spirit critic şi cu înţelegere, Radu Paraschivescu îşi poartă din nou cititorii prin „meandrele concretului” carpatin şi le spune, cum a făcut-o de atâtea ori, că România e un spaţiu care trebuie ferit, pe cât posibil, de agresiunea personajelor dubioase cu agende pe măsură. Din politică, din sport, din afaceri – în general, din toate zonele unde impostorii se infiltrează uşor, pentru ca apoi să fie greu, dacă nu imposibil, de evacuat.