Clasici

Nazdravaniile lui Nastratin Hogea este o suma de istorii orientale, in care eroul propune interlocutorilor sai sfaturi intelepte intr-o maniera ludica. Suntem intr-o atmosfera de poveste unde evolutia volumului coincide cu asimilarea experientelor de viata. Structura de adancime a fiecarei nazdravanii este plasata astfel incat extragerea unei morale sa fie insotita de placerea de a spune, de a colora intamplarile si de a zugravi naravuri.

Legende istorice si alte poeme-Dimitrie Bolintineanu

Din lumea celor care nu cuvanta-Emil Garleanu

Provocarile venite in ultimul timp din campul literar romanesc au modificat substantial lectura textelor scriitorilor moderni. In colectia „Literatura romana moderna“ sunt „arhivate“ contributiile unor participanti majori la schimbarea de discurs literar. Incercam astfel sa adresam o invitatie elevilor si profesorilor de a cauta sa inteleaga mizele si subtextul unei schimbari de paradigma literara.

Deosebita de toate cartile anterioare ale autorului, aparitie fara precedent in intreaga proza romaneasca este Din lumea celor care nu cuvanta (1910), album de pictura animaliera in genul celui din Histoires naturelles de Jules Renard si care o anticipeaza pe aceea, mai rafinata, a lui Anghel, Arghezi si E. Lovinescu.
Dumitru Micu

In colectia Lecturi scolare se regasesc cele mai importante opere din literatura romana si universala, selectate in conformitate cu cerintele programei scolare de limba si literatura romana. Astfel, elevii vor avea la indemana, in forma integrala, creatiile cele mai cunoscute si mai indragite ale scriitorilor clasici si moderni, insotite de o scurta prezentare a vietii si a operei autorului. Cartile de neuitat ale copilariei, capodoperele literaturii din toate timpurile reprezinta repere obligatorii in formarea gustului pentru lectura si in educatia cititorilor mai mici si mai mari.

Considerat de William Faulkner cel mai bun roman al tuturor timpurilor, Anna Karenina este povestea a doua cupluri din aristocratia rusa care intruchipeaza pentru Tolstoi doua ipostaze diferite ale vietii amoroase si de familie.

Fermecatoarea Anna Karenina, maritata de tanara cu un barbat rigid si rational, descopera iubirea carnala, patimasa alaturi de chipesul ofiter Aleksei Vronski, pentru care accepta in cele din urma sa‐si paraseasca sotul si copilul. Spre deosebire de Anna si de amantul ei, uniti printr-o pasiune aproape fatala, Kitty Scerbatkaia si Konstantin Levin traiesc o poveste de iubire idilica. Dupa un inceput dureros - Kitty a fost respinsa de Vronski in favoarea Annei dupa ce ea insasi refuzase cererea in casatorie a lui Levin -, cei doi se regasesc, invingandu‐si fiecare mandria ranita. Cu maiestria sa psihologica si stilistica neegalata, Tolstoi construieste intregul roman pe contrastul dintre aceste doua conceptii de viata si pe modul in care ele se insereaza in tesatura morala a societatii ruse din a doua jumatate a secolului al XIX -lea. 

Cu actiunea plasata pe fundalul dramatic al Razboiului Civil american si al Reconstructiei, Pe aripile vantului, magnificul roman istoric al lui Margaret Mitchell, este o poveste de neuitat despre iubire si pierdere, despre o natiune divizata de pasiuni mortale si al carei destin va fi schimbat pentru totdeauna. Insa, mai presus de toate, e povestea frumoasei si lipsitei de scrupule Scarlett O’Hara si a galantului aventurier Rhett Butler, doua dintre cele mai celebre personaje din istoria literaturii anglo‑americane de la Romeo si Julieta, eroii lui Shakespeare. Pe aripile vantului este un roman pasionant, plin de viata, care le va starui in minte cititorilor mult timp dupa ce au intors ultima pagina.

"Nu cunoşti decât lucrurile pe care le îmblânzeşti, spuse vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri de-a gata de la negustori. Dar, cum nu există negustori de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei un prieten, îmblânzeşte-mă!"

Romanul Blindetea noptii a fost ecranizat in 1985, cu Peter Strauss si Mary Steenburgen in rolurile principale, in regia lui Robert Knights.
 
Dick Diver, un psihiatru cu perspective stralucite, se indragosteste de Nicole, tinara pacienta pe care o trateaza la o clinica din apropiere de Zurich si cu care, uitind de cariera, se casatoreste. Averea lui Nicole ii ajuta sa duca o viata confortabila pe Riviera franceza, inconjurati de un cerc select de muzicieni, actori si scriitori, dind petreceri elegante sau colindind restaurantele si marile magazine de moda. Cind in scena isi face aparitia si Rosemary, o tinara actrita indragostita de Dick, dar si prietena cu Nicole, viata tumultuoasa a cuplului Diver capata nuante nebanuite.

Ediția Richard Zenith
Traducere din portughezã, prefaþã și note de Dinu Flămând

Această carte aproape mitică, probabil opera cea mai seducătoare a lui Fernando Pessoa, e un monolog de o tristețe indicibilă, care surprinde cu o minuție halucinantă interiorul cu mii de fațete al unuia dintre numeroși săi heteronimi, Bernardo Soares.

„Cine este Fernando Pessoa?" se întreba Octavio Paz, adeverind încă o dată că opera unuia dintre cei mai importanţi, prolifici şi proteiformi autori ai secolului XX, „investigatorul solemn al lucrurilor futile", declină personalităţile virtuale coexistând în sine şi revelate graţie scriiturii ce atribuie fiecăreia o realitate fictivă. Scrisă între 1913 şi 1935 sub formă de panseuri, maxime, aforisme, Cartea neliniştirii, pseudojurnalul pessoan, este o cronică a deziluziei şi a deriziunii izvorâte din convingerea că viaţa e lipsită de noimă, iar arta nu-i conferă nici un sens. Ferit de privirile contemporanilor, cultivându-şi sistematic forţa imaginaţiei, Pessoa îşi construieşte un dublu - Bernando Soares - pe care-l aşază într-un univers personal ireal şi cu toate astea mai adevărat, pentru el, decât lumea reală. Soares, un umil funcţionar în costume cenuşii, alege să-şi petreacă viaţa într-o izolare aproape monahală, mai degrabă visând-o decât trăind-o, privind-o fără pretenţia de a o descifra şi proiectând asupra ei propriile emoţii pe care le încearcă închis între pereţii camerei unde îşi aşterne pe hârtie disperarea. Soares scrie cu luciditate, îndârjire şi furie, împingând introspecţia până la limita incomunicabilului. Dar dincolo de zidurile care-l împrejmuiesc se zăreşte urbea. Peisajul citadin este atât de prezent în toată cartea, încât fragmentele de însemnări încheagă un roman al oraşului cu care, de fapt, Pessoa are o legătură profundă, în genul aceleia pe care Baudelaire o are cu Parisul, Joyce, cu Dublinul şi Kafka, cu Praga. Şi poate tocmai aceste privelişti din fascinanta Lisabonă, cu străduţele ei întortocheate pulsând de viaţă, poartă cu ele speranţa unei posibile evadări.

„Angloman, miop, curtenitor, timid, înveșmântat în culori sumbre, reticent și familiar, cosmopolit predicând naționalismul, investigator solemn al lucrurilor futile, umorist care nu surâde nicicând, dar ne îngheață sângele, inventator de alți poeți și distrugător de sine însuși, autor de paradoxuri clare ca apa limpede și la fel ca ea de vertiginos, căci pentru el a simula înseamnă a se cunoaște pe sine, misterios, dar fără să cultive misterul, misterios ca luna la amiază, fantomă taciturnă a sudului portughez, cine este Fernando Pessoa?“ – Octavio Paz

Traducere şi comentarii de Marian Papahagi • Cu o prefaţă de Irina Papahagi • Ediţie îngrijită, introducere şi completarea comentariilor de Mira Mocan

„Infernul în traducerea lui Marian Papahagi aduce la lumină una dintre acele «urme», sau «semne», de poezie și tradiție literară ce pot fi trezite de textul dantesc în memoria culturală a cititorului, punând în dialog originalul cu limba «nouă» care îl găzduiește. Versiunea de față ne arată, în felul acesta, că traducerea poate deveni cu adevărat o «tălmăcire» (după cum ne amintește Irina Papahagi, în Prefața ei, că îi plăcea lui Marian Papahagi să spună), adică o operațiune hermeneutică, de interpretare, care stabilește o «relație vie» între original și textul «nou». Aceasta poate reda viața – după cum afirma Walter Benjamin – acelor semnificații latente ale originalului care ies la lumină doar prin contactul cu potențialul semantic al unei alte limbi, astfel încât întâlnirea textului original cu noua limbă ajunge să fie chiar una dintre forțele vitale ce garantează «supraviețuirea» marilor opere clasice în cultura tuturor timpurilor.“ — MIRA MOCAN

Pe copertă: Sandro Botticelli, Dante și Vergiliu intrând în al optulea cerc al infernului (sfârșitul sec. XV)

In colectia Lecturi scolare se regasesc cele mai importante opere din literatura romana si universala, selectate in conformitate cu cerintele programei scolare de limba si literatura romana. Astfel, elevii vor avea la indemana, in forma integrala, creatiile cele mai cunoscute si mai indragite ale scriitorilor clasici si moderni, insotite de o scurta prezentare a vietii si a operei autorului.
Cartile de neuitat ale copilariei, capodoperele literaturii din toate timpurile reprezinta repere obligatorii in formarea gustului pentru lectura si in educatia cititorilor mai mici si mai mari.

In casa unui medic newyorkez din veacul al XIX-lea se consuma latent drama unei fete, victima tripla a unui parinte abuziv, a unui abil vanator de zestre si a unei matusi romantioase. Cu ironie si compasiune, autorul construieste un personaj feminin imprevizibil si profund semnificativ. Lucrare de factura clasica din perioada timpurie de creatie a lui Henry James, scrisa cu limpede rafinament, romanul Washington Square se distinge prin vivacitatea replicii si dinamica subtila a portretului moral.

Prima carte a lui George Orwell, Fara un sfant prin Paris si prin Londra este o relatare emotionanta si foarte detaliata a celor citiva ani de saracie autoimpusa prin care a trecut scriitorul dupa ce s-a intors din Birmania. Aflat in cautarea propriei voci narative, Orwell repudiaza societatea „respectabila” si exploreaza viata defavorizatilor sortii, traind in camarute mizere si spalind vase in bucataria incinsa ca un cuptor a vreunui hotel parizian sau invirtindu-se printre cersetorii excentrici ai Londrei, al caror limbaj pestrit il inregistreaza fidel. Figurile surprinzatoare de cocote, drogati, cersetori care folosesc ziare pe post de lenjerie si cersetori schilozi cu talente filozofice pe care le aduce in scena Orwell dezvaluie chipul hid al saraciei, care pune sub semnul indoielii orice urma de umanitate. Fara un sfant prin Paris si prin Londra urmeaza sa fie adaptata pentru marele ecran, dupa un scenariu de Lee Hall, de catre regizorul scotian Kevin Macdonald.

Primul roman al lui Alphonse Daudet, Piciul, publicat in 1868, are un accentuat caracter autobiografic, scriitorul bazandu-se, in elaborarea acestuia, mai mult pe cele traite si observate decat pe imaginatie. Dincolo de accentele critice la adresa scolii, dar si a moravurilor si institutiilor specifice societatii franceze din secolul al XIX-lea, arta lui Alphonse Daudet isi pastreaza aerul de duiosie si ironie, care deschide, in cele din urma, o perspectiva plina de incredere asupra lumii si a destinului eroilor sai.

Pe 12 august 18…, exact la trei zile dupa aniversarea mea, cind implinisem zece ani si primisem niste daruri minunate, Karl Ivanici m‑a trezit din somn la sapte dimineata, dind chiar deasupra capului meu cu un plici – un bat cu fisii de hirtie cerata – dupa o musca. Lucru pe care l‑a facut cu atita neindeminare, incit a nimerit iconita ingerului meu, agatata pe tablia patului de stejar, iar musca omorita mi‑a cazut drept in cap. Mi‑am scos nasul din plapuma, am oprit cu o mina iconita care inca se legana, am azvirlit musca moarta pe jos si, macar ca aveam ochii cirpiti de somn, i‑am aruncat o privire suparata lui Karl Ivanici. Dar el, in halatul lui vatuit, pestrit, incins cu un briu asijderea, cu scufia lui impletita, rosie si cu ciucure si cu cizmele moi din box in picioare, si‑a vazut mai departe de treaba, umblind pe linga pereti, chitind si pocnind mustele…

Traducere din limba rusa si note de Adriana Liciu

Traducere și note de Raluca Nicolae

La începutul secolului XX, Ryūnosuke Akutagawa uimește lumea artistică japoneză cu imensul său talent literar, atrăgându-și titlul de „părintele prozei scurte japoneze moderne“. Volumul de față reunește douăzeci de povestiri cu o largă paletă tematică, traduse pentru prima dată în limba română, ce dovedesc geniul lui Akutagawa de a scrie literatură în filigran și de a se poziționa permanent în vecinătatea bizarului. Akutagawa, care reușește să creeze microcapodopere inspirate din tradiții literare diverse, își invită cititorul să pășească în Japonia medievală (Prințesa Roku no Miya, Kesa și Moritō, Nasul), în perioada Restaurației Meiji, când Orientul întâlnește Occidentul (Balul) și, nu în ultimul rând, în Japonia contemporană lui (Roți zimțate, O poveste ciudată).

„Dacă s-ar face un sondaj despre cei mai importanți zece scriitori japonezi de la începuturile perioadei moderne (1868) până în zilele noastre, Akutagawa s-ar număra, cu siguranță, printre ei. Sau, dacă ar fi să restrângem lista, cred că se înscrie printre primii cinci.“ – Haruki Murakami

„Extravaganța și oroarea sunt mereu prezente în opera lui Akutagawa, fără să-i contamineze stilul, care reușește să-și păstreze mereu limpezimea de cristal.“ ؘ– Jorge Luis Borges

Povestirea se scria de la sine si mi-era greu sa tin pasul cu ea. Am mai cerut un rom St. James si, de fiecare data cind imi ridicam ochii din caiet sau imi ascuteam creionul cu ascutitoarea, lasind spirala subtire de rumegus sa cada in farfurioara pe care era asezat paharul cu rom, ma uitam la fata. Te-am vazut, frumusete, si de-acum esti a mea, indiferent pe cine astepti si chiar daca n-o sa te mai vad niciodata, mi-am spus. Esti a mea si tot Parisul e al meu, iar eu sint al acestui caiet si al acestui creion. Dupa care m-am intors la scris si am patruns adinc in povestire si m-am pierdut in ea. Acum nu se mai scria de la sine, ci eu eram cel care o scria, asa ca nu mi-am mai ridicat privirea, nici n-am mai avut idee de trecerea timpului, am uitat unde sint si nici n-am mai cerut rom St. James. Ma saturasem de rom St. James fara sa-mi dau macar seama. Dupa care am terminat povestirea si eram foarte obosit. Am recitit ultimul paragraf... mi-am ridicat privirea si m-am uitat dupa fata, dar plecase. Sper c-a plecat cu un tip de treaba, mi-am spus. Insa eram trist. - Ernest Hemingway

Când Goriot a sosit la pensiunea doamnei Vauquer, bogăţia sa a provocat invidie, speculaţii şi un oarecare respect.

La 1819, momentul în care începe povestea, bătrânul trăie ște în condiții mizerabile, iar singurii săi vizitatori sunt două doamne fermecătoare, prea frumoase ca să fie şi bune, care vin rar şi ferindu-se de ochii lumii.

Sunt fiicele sale, pretinde Goriot, iar singurul locatar dispus să-i dea crezare este Rastignac, un tânăr student sărac, dar ambițios, a cărui țintă în viață este strălucitoarea societate din foburgul Saint-Germain.

Fără îndoială, unul dintre cele mai bune romane ale lui Balzac, Moş Goriot transformă dragostea părintească excesivă într-o tragedie devastatoare şi analizează în profunzime două obsesii epuizante: iubirea și banii.

Romanul Moș Goriot e capodopera care reunește toate marile calități ale geniului balzacian: putere de observație, pătrundere psihologică, viziune dramatică, imaginație suplă, vervă extraordinară. […] Ca operă care dezvăluie până în cutele cele mai ascunse dezumanizarea sub semnul banului, romanul constituie un document de epocă, un studiu de moravuri, o cronică nemuritoare. Constantin Ciopraga

Reconstituirea unei pasionante povesti de dragoste, esuata din cauza unor prejudecati de netrecut. In cercul stramt al unei familii, fratele intervine brutal in destinul surorii sale. Blestemul sentimentelor impiedicate sa se desfasoare in firescul lor se intinde pe mai multe generatii, intr-un roman cu o atmosfera de o densitate uluitoare.

Asemeni celor mai bune creatii din literatura pentru copii, Peter Pan este o lectura la fel de placuta pentru cei mari ca si pentru cei mici. In timp ce copiii regasesc in aceasta carte aventuri fantastice sau personaje indragite precum Clopotica, Pieile-Rosii, Capitanul Hook sau Tigruta-Crinuta, cu care sunt familiarizati din desenele animate, adultii retraiesc magia propriei lor copilarii si isi doresc, macar pentru o clipa, sa poata calatori spre Tara-de-Nicaieri, unde actiunile nu au consecinte prea grave, unde prietenii nu te tradeaza niciodata si unde copilaria fericita dureaza pentru totdeauna

Raluca Ghentulescu