Clasici

Peripetiile unei papusi de lemn neastamparate, care are o inclinatie pentru minciuna si viseaza sa devina un baiat adevarat au incantat generatii de cititori inca de la publicarea lor in 1883. Scrisa in parte ca un basm, in parte ca un roman de maturizare, povestea lui Pinocchio intr-o lume neiertatoare si adesea de neinteles - populata de personaje precum greierul vorbitor, Mancatorul-de-Flacari, Fitila sau zana cu parul albastrui - a avut un impact profund asupra culturii noastre si a dobandit o semnificatie universala ca oglinda a conditiei umane.

Romanul lui Oscar Wilde, Portretul lui Dorian Gray, rămâne una dintre cele mai tulburătoare și provocatoare opere ale secolului XIX. Prin destinul enigmatic al tânărului Dorian Gray – care își vinde sufletul pentru a-și păstra tinerețea – autorul explorează granițele dintre frumusețe, moralitate și decădere, într-un stil inconfundabil, plin de rafinament, ironie și profunzime filozofică.

Considerat unul dintre cele mai importante romane ale literaturii americane, Marele Gatsby surprinde cu măiestrie visurile, iluziile și decăderea unei epoci. În decorul strălucitor al anilor '20, Jay Gatsby, un milionar enigmatic, organizează petreceri fastuoase în speranța de a recuceri o iubire pierdută. O poveste despre ambiție, dragoste, identitate și fragilitatea visului american, scrisă într-un stil seducător și poetic.

La Medeleni urmareste viata a trei copii - Danut, Olguta si Monica - pe parcursul unui interval de timp semnificativ din existenta lor: copilaria si adolescenta. Acestia traiesc pe mosia familiei Deleanu, la Medeleni, intr-o perioada de tranzitie din istoria Romaniei, pe fondul unor schimbari sociale si politice importante. Romanul este, in esenta, o evadare in lumea inocenta a copilariei, dar si o reflectie asupra schimbarilor inevitabile care vin odata cu varsta si cu maturizarea.

Nerabdator sa se afirme, dar sarac si necunoscator al moravurilor aristocratiei literare pariziene, ambitiosul Lucien Chardon se face de ras si pierde dragostea admirativa a doamnei de Bargeton, cu care fugise din Angouleme. Incapabil sa publice, dar si sa se sacrifice in numele artei autentice, ajunge sa duca o viata luxoasa printre jurnalistii si actritele de moravuri usoare din capitala, imprumutandu-se repetat de la vechiul sau prieten, David Sechard, casatorit cu Eve, sora lui Lucien. Nici macar iubirea pasionata si increderea actritei Coralie nu-l pot salva.

Lucien Chardon, tanar chipes, talentat si cultivat din Angouleme, isi cauta fericirea si progresul pe scara sociala in bratele doamnei de Bargeton, reprezentanta de seama a nobilimii din regiune, o femeie mai in varsta ca el, iubitoare de arte si dezgustata de viata grosolana a provinciei. Cei doi indragostiti fug la Paris, unde Lucien, animat de ambitii literare, isi doreste cu tot dinadinsul sa patrunda in lumea jurnalistilor si a scriitorilor si sa se afirme. Va reusi el oare sa-si salveze idealurile nobile si iubirea in paienjenisul de intrigi si de pretentii ale sofisticatei protipendade pariziene?

La prima vedere, fictiunea lui Tolstoi pare infectata de convingerile lui religioase. De fapt, arta scriiturii sale este atat de puternica, de clara, incat ea transcende universalul si lasa in urma ideile oricarei religii. In ultima instanta, ce-l framanta pe ganditorul Tolstoi depaseste ordinea estetica sau morala; miza romanelor sale este alta, Viata si Moartea. - Vladimir Nabokov

Martin Eden este un tanar autodidact, fost marinar, care isi urmareste in mod obsesiv visul de a deveni un om educat si un scriitor de succes. Martin se indragosteste de Ruth Morse, dar stie ca nu are nici o sansa de a fi acceptat de familia ei burgheza. Tot ce poate deocamdata sa spere este ca ea il va astepta pana cand va deveni un om instarit, iar faima literara ii va asigura un loc privilegiat in societate. Tot acest parcurs este insa ingreunat de originile sale umile si de saracie. Gandit de London ca o aspra condamnare a prejudecatilor, ca o critica la adresa ambitiilor de parvenire in dauna idealurilor inalte, romanul, in mare parte autobiografic, este plin de incredere in capacitatea artei de a transforma vietile si a inspirat nenumarati tineri scriitori si artisti sa-si urmeze visurile.

Deziluzionat dupa un mariaj esuat, Lavretki, eroul romanului Un cuib de nobili, se intoarce din peregrinarile prin Europa la mosia sa, doar ca sa aiba surpriza de a se indragosti din nou de o tanara care nu este altcineva decat fiica verisoarei sale. Rudin, personajul principal din romanul omonim al lui Turgheniev, este un intelectual idealist, bun orator, care incearca fara succes sa depaseasca discutiile filosofice inutile si sa realizeze ceva concret, util societatii. Scriitor plin de sensibilitate si romantism, Turgheniev a fost, de asemenea, preocupat de ideile progresiste ale vremii sale, influentand, prin opera lui, nu doar literatura rusa, ci si pe cea universala.

La Medeleni urmareste viata a trei copii - Danut, Olguta si Monica - pe parcursul unui interval de timp semnificativ din existenta lor: copilaria si adolescenta. Acestia traiesc pe mosia familiei Deleanu, la Medeleni, intr-o perioada de tranzitie din istoria Romaniei, pe fondul unor schimbari sociale si politice importante. Romanul este, in esenta, o evadare in lumea inocenta a copilariei, dar si o reflectie asupra schimbarilor inevitabile care vin odata cu varsta si cu maturizarea.

La Medeleni urmareste viata a trei copii - Danut, Olguta si Monica - pe parcursul unui interval de timp semnificativ din existenta lor: copilaria si adolescenta. Acestia traiesc pe mosia familiei Deleanu, la Medeleni, intr-o perioada de tranzitie din istoria Romaniei, pe fondul unor schimbari sociale si politice importante. Romanul este, in esenta, o evadare in lumea inocenta a copilariei, dar si o reflectie asupra schimbarilor inevitabile care vin odata cu varsta si cu maturizarea.

Romanul adolescentului miop poate fi socotit drept fila de inceput a cronicii vietii, operei si sistemului de gandire ale lui Mircea Eliade, cea dintai inregistrare in scris, transfigurata prin literaturizare, a construirii de sine fara de care nici o personalitate nu ramane in constiinta lumii si nici un creator nu e cu adevarat mare. Contradictiile, framantarile si incertitudinile de tot felul nu sunt niciodata mai puternice decat in adolescenta. Sa le invingi, sa faci din ele trepte ale cunoasterii si autocunoasterii - iata o dovada de eroism autentic, de triumf al vointei, prevestind omul exceptional de mai tarziu. Partea a doua a cartii, Gaudeamus, scrisa in anii studiilor universitare ale lui Eliade, are ca protagonisti studenti ai generatiei interbelice, tineri care isi descopera personalitatea si incearca sa-si creeze propriile criterii de raportare la realitate si propriile valori, proces din care nu lipsesc framantarea si paradoxul specifice nu numai tineretii, ca varsta, ci si unui anume context istoric.

Revolutia pe care a savarsit-o Joyce in domeniul cuvantului nu poate fi comparata, in intreaga istorie a secolului XX, decat cu aceea a lui Einstein in stiinta, a lui Brancusi in sculptura, Schonberg si Stravinsky in muzica, Kandinsky in pictura.

Tanarul d’Artagnan soseste la Paris pentru a se alatura vestitului corp de garda al regelui, dar constata aproape imediat ca, din cauza firii sale impetuoase, ar trebui sa se dueleze chiar cu unii dintre barbatii carora a venit sa le jure loialitate - Athos, Porthos si Aramis, trei prieteni inseparabili, cei trei muschetari. In scurt timp parte a grupului acestora, loialitatea lui d’Artagnan fata de noii sai aliati il face sa intre in conflict cu masinatiile cardinalului Richelieu si ale lui Milady, mana sa dreapta. Si atunci cand tanarul erou se indragosteste de frumoasa, dar inaccesibila Constance, se trezeste aruncat intr-o lume a conspiratiilor si a minciunilor, iar singurii pe care se poate baza sunt prietenii sai, muschetarii. Poveste emotionanta despre prietenie si aventura, Cei trei muschetari este unul dintre cele mai influente si populare romane ale literaturii franceze.

Tanarul d'Artagnan soseste la Paris pentru a se alatura vestitului corp de garda al regelui, dar constata aproape imediat ca, din cauza firii sale impetuoase, ar trebui sa se dueleze chiar cu unii dintre barbatii carora a venit sa le jure loialitate - Athos, Porthos si Aramis, trei prieteni inseparabili, cei trei muschetari. In scurt timp parte a grupului acestora, loialitatea lui d'Artagnan fata de noii sai aliati il face sa intre in conflict cu masinatiile cardinalului Richelieu si ale lui Milady, mana sa dreapta. Si atunci cand tanarul erou se indragosteste de frumoasa, dar inaccesibila Constance, se trezeste aruncat intr-o lume a conspiratiilor si a minciunilor, iar singurii pe care se poate baza sunt prietenii sai, muschetarii. Poveste emotionanta despre prietenie si aventura, Cei trei muschetari este unul dintre cele mai influente si populare romane ale literaturii franceze.

Apus si Rasarit, barbat si femeie, personaje cu identitati ancorate in realitatea unui anume timp si loc, avand, deopotriva, puternice semnificatii arhetipale - romanul Maitreyi le contopeste pe toate intr-o dramatica poveste de iubire, dublata de un la fel de dramatic parcurs al cautarii de sine. Daca Maitreyi, tanara si frumoasa eroina, poate fi privita ca simbol al tainei stravechi, niciodata pe deplin dezvaluite a feminitatii, Allan, eroul lui Mircea Eliade, incarneaza principiul masculin al setei de absolut, pentru care calatoria pe taramuri indepartate reprezinta calea catre o pretioasa initiere.

Ca simbol al copilului de pretutindeni si din toate timpurile, Peter Pan – baiatul care nu creste niciodata – este intruchiparea perfecta a calitatilor si defectelor care se impletesc in faptura unui copil: deopotriva inocent si teribilist, sensibil si arogant, generos si egoist, dornic de aventura si sovaielnic, eroul lui J. M. Barrie este nu doar un exponent al celei mai frumoase varste, ci si un personaj iconic din punct de vedere cultural.

El imbina trasaturi ale zeului Pan – cu care se identifica atat la nivel onomastic, cat si muzical, fiind un virtuos al naiului – cu abilitatile specifice unui superou, cum ar fi capacitatea de a zbura sau de a presimti pericolele, cu elemente stereotipe din psihologia infantila, un subiect foarte la moda la inceputul secolului al XX-lea, cand a fost scris romanul, si cu date din biografia fratelui autorului, care a murit la varsta de 14 ani, ramanand astfel in memoria familiei drept copilul etern. […]

Dincolo de personalitatea lui fascinanta, in care fiecare copil – si, de ce nu, adult – regaseste cate ceva din propria sa personalitate, Peter impresioneaza prin actiunile sale pline de curaj. […]

Locul in care traiesc Peter Pan si Baietii pierduti se numeste, nu intamplator, Tara-de-Nicaieri. Desi traducerea este una inspirata, sugerand un taram indepartat de orice realitate cunoscuta, denumirea originala, Neverland, este mult mai sugestiva, facand referire la dimensiunea temporala – sau, mai degraba, atemporala – a acelui spatiu in care timpul, ucigasul copilariei, este eliminat.
Pe acest taram mitic, unde nu exista inexorabila curgere a timpului, ceea ce il face sa para un adevarat Paradis pierdut al celor ajunsi la varsta maturitatii, copiii raman mereu copii si isi traiesc la nesfarsit aventurile specifice copilariei. - Raluca Ghentulescu

Ocolul Pamantului in 80 de zile (in limba franceza Le tour du monde en quatre-vingts jours) este unul din romanele de aventuri ale lui Jules Verne care s-a bucurat de mare succes de public. Publicat pentru prima data sub forma de serial in Les Temps, intre 6 noiembrie si 22 decembrie 1872, romanul a fost tiparit in volum in 1873. In poveste, londonezul Phileas Fogg, care si-a angajat recent un nou valet, pe francezul Passepartout, face un pariu cu prietenii sai din Reform Club ca poate sa faca ocolul pamantului in 80 de zile.

Aceasta calatorie extraordinara are la baza revolutionarea transporturilor, eveniment care marcheaza secolul al XIX-lea si inceputul revolutiei industriale. Aparitia noilor modalitati de transport (calea ferata, vaporul cu aburi) si deschiderea canalului Suez in 1869 au scurtat distantele, timpul necesar parcurgerii lor. [...]
Mai tarziu, in aceeasi zi, la Reform Club, Fogg poarta o discutie cu privire la un articol din Daily Telegraph, care prevede faptul ca deschiderea unui nou tronson de cale ferata in India face posibila calatoria in jurul lumii in 80 de zile. El face pariu pe 20000 lire cu colegii sai de la Reform Club ca va face ocolul lumii in acest interval de timp.

Insotit de valetul Passepartout, pleaca cu trenul din Londra la 8:45 PM, pe 2 octombrie 1872, intoarcerea la Reform Club fiind stabilita pentru 21 decembrie 1872.
Dupa multe peripetii in jurul lumii, ajunge inapoi in Londra, impreuna cu Passepartout si Aouda, o tanara parsi pe care a salvat-o de la arderea pe rug, Phileas Fogg se indragosteste de Aouda, un sentiment impartasit si de ea, si decid sa se casatoreasca, dupa ce o anunta ca a pierdut pariul care l-a dus in jurul lumii.

Passpartout afla de la preotul care trebuia sa oficieze casatoria ca datorita faptului ca au calatorit spre est au castigat o zi intreaga: acum nu e duminica, asa cum credeau ei, ci sambata.
Passepartout ii comunica lui Fogg acest lucru si pornesc imediat spre Reform Club, ajungand tocmai la timp pentru a castiga pariul.

„Inima de caine“ relateaza experienta de viata din Moscova anilor ’20 a unui medic specializat in transplant si rejuvenare. Profesorul Preobrajenski, impreuna cu asistentul sau, Bormenthal, creeaza un homunculus, printr-un experiment: grefeaza pe un caine, pe care chiar medicul il botezase Sarik, hipofiza si glande genitale umane. Esecul este total: Sarik, care cere sa fie numit Sarikov, este o fiinta fara idei proprii si fara valori morale, dar cu disponibilitate deplina de a adera la dogmele sovietice. Profesorul si asistentul sau, reprezentanti ai lumii revolute, traiesc cu greu in aceeasi casa cu propria lor creatie si ajung sa inverseze actiunea medicala si ii transplanteaza inapoi organele originale. (Lucian Pricop)

Mihail Afanasievici Bulgakov s‑a nascut la Kiev in 1891, ca fiu al unui profesor de dogmatica de la Academia kieveana de Teologie. A absolvit Facultatea de Medicina a Universitatii din Kiev si a profesat ca doctor vreme de patru ani. In 1921, s-a stabilit la Moscova si s-a dedicat exclusiv literaturii si publicisticii. Contestat de aparatul politico‑literar sovietic, a publicat antum doar „Diavoliada“, „Ouale fatale“ si „Garda alba“. Postum, romanele sale (cu precadere „Maestrul si Margarita“, tiparit abia in 1967, la 27 de ani dupa moartea sa, si „Inima de caine“), au beneficiat de o receptare elogioasa, fiind traduse in mai toate limbile.

Prefata (Elegie pentru esecul cuplului) de Catrinel Popa
Referinte critice de Oana Soare
Fisa biobibliografica si nota asupra editiei de Lucian Pricop

Chiar daca nu se numara printre cele mai importante reusite artistice ale prozei lui Ionel Teodoreanu, romanul Lorelei reprezinta totusi ceva mai mult decat o lectura agreabila, de vacanta, cu parfum sentimental-dulceag, de melodrama provinciala. Desi conventional si in buna masura previzibil, romanul aduce in atentie, fie si indirect, cateva aspecte surprinzator de actuale, cum ar fi acela al raportului dintre scris si mistificare sau dintre scrisul feminin si cel masculin, furnizand – la limita – chiar argumente pentru a specula pe marginea a ceea ce s-ar putea numi „scrisul in doi“. [...]

Una peste alta, in pofida tezismului, a coincidentelor cam neve­rosimile si a excesului imagistic, Lorelei ramane o opera captivanta, care nu a imbatranit prea mult odata cu trecerea timpului. Poate si pentru ca, in mod paradoxal, tocmai elementul considerat de critici prea putin plauzibil artistic are ca punct de plecare un fapt real (farsa epistolara ticluita de Ştefana Velisar Teodoreanu).

Acest biografem, indeajuns de insolit, in sine, pentru a stimula reflectia teoretica pe marginea infiltrarilor insidioase dintre realitate si fictiune, daca ar fi fost valorificat fictional si din celalalt unghi, al scriitoarei, ne-ar fi putut oferi o imagine in oglinda a esecului cuplului in literatura inter­belica. Insa chiar si asa, avem in fata un roman-oglinda, din ale carui reflexe ambigue razbat semnele fatalei incomprehensiuni. Formula elegiacului Lorelei este, in fond, foarte caracteristica pentru climatul literaturii romane dintre cele doua razboaie mondiale, un climat in care spulberarea increderii in temeinicia lumii produsa de marele razboi si-a pus definitiv amprenta, fie si prin ricoseu, asupra plasmuirilor fictionale.

Catrinel Popa

În momentul apariţiei romanului Fructele mâniei, în 1939, America se lupta cu efectele Marii Crize Financiare. Personajele puse în scenă de John Steinbeck, o familie scăpătată din Oklahoma, nu au altă soluţie decât să-şi lase în urmă ferma şi să ia drumul pribegiei, alături de câteva animale strânse într-o maşină hârbuită. Un adevărat drum al făgăduinţei, calea spre California este calea speranţei, pe care familia Joad o apucă din dorinţa de-a avea o viaţă mai bună. Ca în mai toate romanele lui Steinbeck, în spatele unei poveşti aproape eroice, inspirate din relatarea Exodului biblic, stă plăcerea micilor detalii: limbajul plin de culoare, situaţiile luate parcă dintr-un film mut, hotărârea de neclintit a unui protagonist ce imprimă ritmul unei poveşti parcă fără sfârşit.

Incepand din octombrie 1881, apare, sub forma de foileton, intr-un periodic pentru tineret, Comoara din insula, romanul de aventuri care ii aduce notorietatea lui Stevenson.

Cufundă-te într-o lectură captivantă cu "Vintzi. O poveste din Alpii elvețieni", o carte emoționantă pentru copii scrisă de renumita autoare elvețiană Johanna Spyri, creatoarea îndrăgitului personaj Heidi. Această operă clasică, publicată în limba română de Editura Nepsis, aduce în prim-plan frumusețea vieții alpine și provocările maturizării.

Cine este Vintzi și care este povestea sa? Protagonistul cărții este Vintzi, un băiat sensibil și talentat, cu o pasiune arzătoare pentru muzică, care răsună în inima sa la fel de puternic ca ecourile munților. Crescut în peisajul idilic, dar și aspru, al Alpilor Elvețieni, Vintzi se confruntă cu o dilemă profundă: dorința sa de a-și urma vocația artistică intră în conflict cu așteptările tatălui său. Acesta din urmă își dorește ca Vintzi să devină un fermier destoinic și să preia gospodăria familiei, considerând muzica o îndeletnicire mai puțin practică.

Teme și valori educative: "Vintzi. O poveste din Alpii elvețieni" este mai mult decât o simplă poveste. Johanna Spyri explorează cu măiestrie teme universale și valori esențiale:   – Urmărirea vocației: Lupta lui Vintzi pentru a-și împlini visul muzical.
  – Relațiile de familie: Dinamica complexă tată-fiu și importanța înțelegerii reciproce.
  – Perseverență și curaj: Determinarea de a depăși obstacolele.
  – Iubirea pentru natură: Descrieri vii ale peisajelor alpine elvețiene.
  – Valoarea muncii și a tradițiilor.
  – Dezvoltarea caracterului și descoperirea de sine.

De ce să alegi "Vintzi. O poveste din Alpii elvețieni"? Această carte este o lectură ideală pentru:   – Copiii dornici să descopere povești clasice pline de învățăminte.
   – Părinții și educatorii care caută cărți cu un puternic mesaj moral.
  – Admiratorii Johannei Spyri și ai celebrei sale opere "Heidi, fetița munților".
  – Oricine apreciază literatura despre viața la munte, tradițiile și frumusețea Alpilor.

O carte despre copilărie, despre visuri, despre fericire, despre dragoste și familie, o carte despre încrederea în Dumnezeu, o carte luminoasă și binefăcătoare! V-o recomandăm cu mare drag!

Colt Alb este o poveste clasica, emotionanta si captivanta despre supravietuire, loialitate si transformare. Scrisa de Jack London, cartea urmareste viata unui lup pe jumatate caine care strabate o lume dura si necrutatoare – nordul inghetat al Americii – in cautarea unui loc in care sa apartina.

Contradicția ambivalenței lumii este a căutătorului de pricini pentru toate ideile mari. Daca nu am intui ca Sebastian face aici jocul erorilor autenticiste, am avea de acuzat lipsa de consecventa.

Cu aceeasi degajare, muta piesele si ideile, caracterele si situ­atiile si in Femei, subintitulat roman, tiparit intaia data în 1933, cu o coperta realizata de Margareta Sterian.

Daca pauperitatea epicului din Fragmente… lasa loc silo­gismelor sau aforismelor, in Femei se construieste cu oarece minutie, cu un plus de observatie psihologica, chiar cu o grija pentru detaliul povestii de viata. Plot-urile sunt relativ simple: Stefan Valeriu trece prin sase experiente erotice pe care le expune amoralist. Portretele si incercările de fisa psihologica asupra comportamentului femeilor (Renée, Marthe, Odette, Arabela, Emilie, Maria) in intimitate sunt previzibile, dar consistente literar.

Nu observatia clinica este cea care ii iese, ci taietura frazei despre pasiunile traite cu indiferenta fata de conventie, cu tot grotescul candorii vinovate, al complexiunii fiintelor mai mult sau mai putin iubite. Felul in care se diversifica tipologiile feminine in contexte erotice uneori bine disimulate in spatele camerei de supraveghere naratoriale, alteori explicite pana la concupiscenta, pare a valida „teza“ lui André Gide privitoare la monovalenta femeii (care nu ar avea caracter, ci doar instincte). - Lucian Pricop

Printre prozatorii de la inceputul veacului, Garleanu facea figura onorabila, avand incontestabil inzestrare. Calinescu socotea ca proza lui Garleanu "e un ecou sintetic" din Sadoveanu, Bratescu-Voinesti si Bassarabescu. Avea, poate, numai partial dreptate. Pentru ca acelasi material uman al sufletelor marginite ("reductia vietii sufletesti", dupa definitia lui Calinescu) il intalnim in proza tuturor acestor scriitori, fara ca Garleanu sa le fie tributar colegilor. E acelasi univers al micului romantism cu proze duioase, patetice si chiar pioase. [...] A ramas din opera sa (care a apucat poate sa se rotunjeasca, datorita prematurei disparitii) un volum care continua sa incante. E desigur, Din lumea celor care nu cuvanta, alcatuit dupa modelul lui Jules Renard din Histoires naturelles, din mici portrete monografice ale unor vieti (gandacelul, gaza, carabusul, furnica, gaita, motanul, scatiul, calul etc.). Duiosia prozatorului se manifesta de asta data benefic, cartea citindu-se si azi (nu numai de catre cei mici) cu delicii. - Zigu Ornea 

Cea mai renumită operă a legendarului scriitor japonez care a inspirat Studio Ghibli, Călătorie nocturnă pe Râul Argintat al Cerului este o aventură clasică, înțesată de teme profunde.

În ajunul Festivalului Stelelor, Giovanni trece în grabă pe lângă colegii săi de clasă, ocupați cu pregătirile pentru sărbătoare. Trebuie să ajungă la lucru, la imprimeria unde, în schimbul unui singur bănuț de argint, culege cu penseta litere micuțe dintr-o cutie. Când colegii săi de clasă încep să dea drumul lampioanelor pe râul negru și scânteietor, s-a făcut deja seară. În timp ce urcă voinicește o colină, Giovanni este purtat brusc într-un compartiment al trenului galactic. În fața lui este colegul său de clasă, enigmaticul și blândul Campanella.

Așa începe o expediție ce traversează galaxia. Campanella și Giovanni, schițați în alb și negru, într-un stil gotic, străbat câmpuri cu pâlcuri de gențiane, dar și constelații, întâlnind oameni cât se poate de ciudați: paznicul unui far, un vânător de păsări, copii naufragiați. Povestea clasică a lui Kenji Miyazawa își deapănă firul misterios și îi va însoți pe cititori multă vreme – chiar și după ce nu vor mai fi copii.

Kenji Miyazawa (1896-1933) s-a născut în orașul Hanamaki din nordul Japoniei, în prefectura Iwate, într-o familie relativ bogată, care se ocupa cu cămătăria. După terminarea unei universități de profil agricol, a revenit în locurile natale ca profesor de științe agricole, dedicându-se în paralel studiului budismului și scrisului. În 1924, la doi ani de la moartea surorii sale mai mici, care l-a marcat profund, Miyazawa a publicat primul său volum de poezii, Haru to shura (Primăvara și Asura), și o colecție de povestiri pentru copii, Chūmon no ōi ryōriten (Restaurantul cu multe comenzi). În 1927 a terminat de scris cea mai cunoscută operă a sa, Ginga tetsudō no yoru (Călătorie nocturnă pe Râul Argintat al Cerului), publicată postum.

Kenji Miyazawa a rămas în memoria japonezilor ca unul dintre cei mai îndrăgiți autori de povestiri pentru copii, un credincios budist devotat, un talentat violoncelist și un activist social idealist.

„Asemenea Micului prinț de Antoine de Saint-Exupéry, cartea etalează un întreg univers ideatic și filozofic, îmbinând știința, religia și noțiuni ezoterice, care nu se lasă ușor decodificate, cu toate că în centrul narațiunii se află o poveste relativ simplă despre cum să găsim speranță în mijlocul unei tragedii.” -- The Japan Times

 

Antologie de noua proze cu tematici existentialiste, scrise intr-un limbaj de-a dreptul inovator. In cele noua proze incluse in antologia de fata, personajele lui Andrei Platonov sunt indivizi simpli, din popor. Printre temele prezente in scrierile de dimensiuni diferite regasim viata, moartea, crestinismul, comunismul sau lumea satului.

• Autor distins cu Premiul Nobel pentru literatura in 1930. • Autor distins cu Premiul Pulitzer pentru literatura in 1926. Un roman din literatura clasica, ce i-a adus recunoastere internationala lui Sinclair Lewis, contribuind si la obtinerea premiului Nobel. Actiunea o are in centru pe Carol Kennicott, sotia unui medic de provincie care viseaza sa initieze reforme sociale si sa introduca arta si literatura in comunitate.