Clasici

Și elevii de azi pot deveni mâine profesori! Dacă viața de licean „lăzărist” în perioada interbelică, așa cum o evocă Grigore Băjenaru în Cișmigiu & Comp., se dovedește a fi fascinantă și efervescentă, nici viața de profesor din prima parte a secolului XX nu este mai prejos. Autorul își continuă memoriile în Bună dimineața, băieți!, de această dată în ipostaza de dascăl față în față cu elevii săi, nu diferiți de liceanul care fusese și el odinioară. Povestea profesoratului lui Grigore Băjenaru este presărată cu întâmplări de un comic înduioșător, cu dezvăluiri ale stratagemelor sale pedagogice și cu pățanii de tot soiul care îi pun la încercare abilitățile și flerul. De o valoare incontestabilă rămân relatările despre marile personalități ale vremii, cum ar fi Iacob Negruzzi – membru fondator al Junimii, prieten cu Eminescu și director timp de 28 de ani al revistei Convorbiri literare –, cu care a avut șansa să stea de vorbă într-o întâlnire memorabilă redată în această carte. Nu lipsesc nici figuri precum Camil Petrescu, Liviu Rebreanu și mari profesori ai vremii, portretizați în ipostaze ce nu au mai fost relatate niciodată.

Ion Luca Caragiale a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic si ziarist roman. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg roman si unul dintre cei mai importanti scriitori romani. A fost ales membru post-mortem al Academiei Romane. Opera lui cuprinde teatru (opt comedii si o drama), nuvele si povestiri, momente si schite, publicistica, parodii, poezii. Caragiale nu este numai intemeietorul teatrului comic din Romania, ci si unul dintre principalii fondatori ai teatrului national. Operele sale, in special comediile sunt exemple excelente ale realismului critic romanesc.

A fost scriitor, jurnalist si pedagog, membru corespondent al Academiei Romane. Provenind dintr-o familie de tarani ardeleni, remarcabila opera literara a lui loan Slavici este influentata de viata satului ardelenesc. Scriitorul a fost considerat de criticul George Calinescu un instrument excelent de observatie al mediului rural, oferind in nuvelele din popor si in studiile sale o fresca a moravurilor, a comportamentului oamenilor, in functie de nivelul lor social, in cele mai mici detalii ale tinutei, portului popular, vorbirii si gesturilor. Opera lui Slavici este remarcabila; ea nu idealizeaza si nu trateaza cazuri de izolare. Oamenii sunt darzi, lacomi, intreprinzatori, intriganti, cu parti bune si cu parti rele, asa cum trebuie sa fie o lume comuna. Prin nuvelele si romanele sale, Slavici este, alaturi de ceilaiti clasici, scriitorul care a avut o contributie decisiva la asezarea literaturii noastre pe fagasul modernitatii, a fost un intemeietor al realismului nostru modern, asa incat va ramane un punct de reper nu numai pentru romanul social, ci si pentru cel psihologic.

Ion Creanga a fost un scriitor roman recunoscut datorita maiestriei basmelor, povestilor si povestirilor sale, dar care a activat si in cadrul bisericii in calitate de diacon sau in sistemul de invatamant ca institutor si autor de manuale scolare.Ion Creanga este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii romane mai ales datorita operei sale autobiografice Amintiri din copilarie, care i-a si stabilit reputatia de mare prozator. Intr-adevar, alcatuirea mestesugita a frazei, scoaterea la iveala a multor provincialisme cu o putere de expresie deosebita, vivacitatea naratiunii si sinceritatea cu care povesteste cele mai intime detalii ale vietii lui de copil - toate acestea fac din opera lui Ion Creanga una din cele mai insemnate opere ale literaturii romane. Trasatura dominanta a artei, a creatiei sale, o constituie talentul narativ, povestirea definindu-se preponderent epic, iar tipologia, etic.

I.L Caragiale a venit pe lume in anul 1852 in satul Haimanale, judetul Prahova. A fost dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic si ziarist roman. Caragiale este considerat a fi cel mai mare dramaturg roman si unul dintre cei mai importanti scriitori romani. A fost ales membru post-mortem al Academiei Romane. Caragiale s-a bucurat de recunoasterea operei sale pe perioada vietii sale, insa a fost si criticat si desconsiderat.

„Unul din scriitorii care au izbutit să înfrângă clișeele vremii și să facă din boală o experiență cu adevărat tulburătoare a fost M. Blecher. Reticent și aproape pedant în observațiile sale, minuțios și aspru în analiză, conștient că toate tribulațiile trăite nu sunt decât un purgatoriu pe care e silit să-l traverseze, Blecher și-a privit boala cu sentimentul unei fatalități decente, cu conștiința incurabilității ei. (…) Tipologic, proza lui Blecher aparține, așadar, direcției autenticiste și experimentale, literaturii de factură subiectivă, confesivă, promovată și teoretizată la noi de Camil Petrescu. Pentru Blecher, lumea pe care cuvintele o caută cu exasperări epuizante, de animal de pradă, e aceea a visului. Este irealitatea imediată în care viața obișnuită se despoaie de carnea ei flască și amorfă, pentru a rămâne în ipostaza grotesc-fascinantă de schelet, de fantoșă ireală, artificială. Realitatea – care e, pentru Blecher, o ființă greoaie și buimacă – poartă în pântecele ei germenii visului, un întreg imperiu de proiecții onirice. (…) Într-un registru al maximei calofilii, prozatorul ne-a dat imaginea ființei despovărate de propriul ei corp, în care s-a cuibărit, voluptos, suferință.” (Radu G. Țeposu)

Speranța, operă-mărturie, cu elemente autobiografice, are la bază experiențele trăite de Malraux în timpul Războiului Civil Spaniol, când a fost comandant de escadrilă, luptând de partea republicanilor.

Apărut în 1937, când conflictul nu era nici pe departe încheiat, romanul reflectă întru totul atrocitățile, haosul și disperarea ce însoțesc orice revoluție, fără a neglija însă conștiința, sensul profund, mișcarea subterană. Și, tocmai pentru că scriitorul nu ascunde nimic din ororile războiului, titlul romanului capătă o valoare cu totul aparte.

Speranța reprezintă tocmai așteptarea, chemarea, dorința aceasta de a găsi ceva care să șteargă trecutul, de a găsi o patrie, o justificare a sacrificiului și o comuniune în fața primejdiei, a luptei și a suferinței. De aceea, prin prisma universalității sentimentelor și valorilor omenești abordate, romanul stârnește și astăzi emoția cititorilor de pretutindeni.

Deși Spania Speranței a dispărut, opera literară trăiește, pentru că ea nu este numai o carte a unei revoluții precise în spațiu și timp, ea este cartea revoluțiilor în general, meditația de anvergură a lui Malraux extinzându-se asupra raporturilor dintre revoluție și istorie, revoluție și intelectualitate, politică și istorie, politică și morală, conducător și individ, putere și spirit umanist, viață și moarte, libertate și destin. - Ion Mihăileanu

Când Goriot a sosit la pensiunea doamnei Vauquer, bogăţia sa a provocat invidie, speculaţii şi un oarecare respect. La 1819, momentul în care începe povestea, bătrânul trăie ște în condiții mizerabile, iar singurii săi vizitatori sunt două doamne fermecătoare, prea frumoase ca să fie şi bune, care vin rar şi ferindu-se de ochii lumii. Sunt fiicele sale, pretinde Goriot, iar singurul locatar dispus să-i dea crezare este Rastignac, un tânăr student sărac, dar ambițios, a cărui țintă în viață este strălucitoarea societate din foburgul Saint-Germain.

Fără îndoială, unul dintre cele mai bune romane ale lui Balzac, Moş Goriot transformă dragostea părintească excesivă într-o tragedie devastatoare şi analizează în profunzime două obsesii epuizante: iubirea și banii.

„Romanul Moș Goriot e capodopera care reunește toate marile calități ale geniului balzacian: putere de observație, pătrundere psihologică, viziune dramatică, imaginație suplă, vervă extraordinară. […] Ca operă care dezvăluie până în cutele cele mai ascunse dezumanizarea sub semnul banului, romanul constituie un document de epocă, un studiu de moravuri, o cronică nemuritoare.” - Constantin Ciopraga

Eugénie Grandet, fiica unui fost dogar care a făcut avere, duce o viață izolată în orășelul de provincie Saumur, supusă voinței unui tată avar și autoritar. Sosirea neașteptată a vărului ei Charles, un tânăr parizian rafinat pentru care simte o atracție imediată, o face să întrevadă posibilitatea fericirii. Însă pasiunea sa o aduce într-un conflict violent cu tatăl ei, fapt care va avea ca rezultat o tragedie pentru toți. Eugénie Grandet este una dintre lucrările timpurii din ciclul Comediei umane al lui Balzac și una dintre cele mai bune.

Cartea prezintă o societate mistuită de lupta pentru a obține avere și putere. Iar Grandet întruchipează atât căutarea pasionată a banilor, cât și costul uman al avariției.

„Situațiile cele mai patetice, confruntările cele mai implacabile din Comedia umană sunt, cel mai adesea, ca și în Eugénie Grandet, niște tragedii ale vieții private, neobservate sau chiar nebănuite, care au dus la zdrobirea unor existențe.” - Maurice Bardèche

Spre deosebire de unele scrieri anterioare marcate de sentimentalism şi melodramă, în Marile speranţe perspectiva lui Charles Dickens asupra universului infantil nu e una edulcorată.

Pentru Pip copilaşul sau pentru Pip tânărul, prima înţelegere a lumii e, dacă nu dureroasă, cel puţin supărătoare: personajul descoperă în ochii celorlalţi că e necioplit, că e îmbrăcat sărăcăcios etc.

În Marile speranţe stau împreună multe dintre temele specifice secolului al XIX-lea: exotismul social, comportamentele psihice bizare, inocenţa şi generozitatea declasaţilor societăţii, slăbiciunile naturii umane şi capacitatea individului de a-şi modifica fundamental condiţia, hazardul transformat în destin.

O mare parte din scrierile lui Dickens sunt extrem de realiste, iar în privinţa forţei sale de evocare vizuală, probabil că nu a fost niciodată egalat. Odată ce Dickens a descris ceva, imaginea îţi rămâne în minte pentru întreaga viaţă. - George Orwell

Spre deosebire de unele scrieri anterioare marcate de sentimentalism şi melodramă, în Marile speranţe perspectiva lui Charles Dickens asupra universului infantil nu e una edulcorată.

Pentru Pip copilaşul sau pentru Pip tânărul, prima înţelegere a lumii e, dacă nu dureroasă, cel puţin supărătoare: personajul descoperă în ochii celorlalţi că e necioplit, că e îmbrăcat sărăcăcios etc.

În Marile speranţe stau împreună multe dintre temele specifice secolului al XIX-lea: exotismul social, comportamentele psihice bizare, inocenţa şi generozitatea declasaţilor societăţii, slăbiciunile naturii umane şi capacitatea individului de a-şi modifica fundamental condiţia, hazardul transformat în destin.

O mare parte din scrierile lui Dickens sunt extrem de realiste, iar în privinţa forţei sale de evocare vizuală, probabil că nu a fost niciodată egalat. Odată ce Dickens a descris ceva, imaginea îţi rămâne în minte pentru întreaga viaţă. - George Orwell

După ce familia ei lipsită de mijloace materiale o trimite, la vârsta de zece ani, să locuiască cu mătușa și unchiul ei bogați la Mansfield Park, reședința acestora, viața lui Fanny Price este schimbată pentru totdeauna de aristocrații Bertram și de frații Crawford, care locuiesc în oraș. Dar este o schimbare în bine?

În timp ce toți ceilalți par mulțumiți să abandoneze ceea ce este corect pentru a-și promova propriile interese, Fanny decide să-și păstreze principiile – o alegere care îi va influența semnificativ viitorul.

Mansfield Park este unul dintre cele mai ambițioase romane ale lui Jane Austen, o privire satirică întunecată asupra moralității sistemului de clasă britanic din secolul al XIX-lea.

Considerat a fi unul dintre cele mai bune romane al tuturor timpurilor, Anna Karenina este povestea a două cupluri din aristocrația rusă care întruchipează pentru Tolstoi două ipostaze diferite ale vieții amoroase și de familie.

Fermecătoarea Anna Karenina, măritată de tânără cu un bărbat rigid și rațional, descoperă iubirea carnală, pătimașă alături de chipeșul ofițer Aleksei Vronski, pentru care acceptă în cele din urmă să-și părăsească soțul și copilul. Spre deosebire de Anna și de amantul ei, uniți printr-o pasiune aproape fatală, Kitty Șcerbațkaia și Konstantin Levin trăiesc o poveste de iubire idilică. După un început dureros – Kitty a fost respinsă de Vronski în favoarea Annei după ce ea însăși refuzase cererea în căsătorie a lui Levin –, cei doi se regăsesc, învingându-și fiecare mândria rănită.

Cu măiestria sa psihologică și stilistică neegalată, Tolstoi construiește întregul roman pe contrastul dintre aceste două concepții de viață și pe modul în care ele se inserează în țesătura morală a societății ruse din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Considerat a fi unul dintre cele mai bune romane al tuturor timpurilor, Anna Karenina este povestea a două cupluri din aristocrația rusă care întruchipează pentru Tolstoi două ipostaze diferite ale vieții amoroase și de familie.

Fermecătoarea Anna Karenina, măritată de tânără cu un bărbat rigid și rațional, descoperă iubirea carnală, pătimașă alături de chipeșul ofițer Aleksei Vronski, pentru care acceptă în cele din urmă să-și părăsească soțul și copilul. Spre deosebire de Anna și de amantul ei, uniți printr-o pasiune aproape fatală, Kitty Șcerbațkaia și Konstantin Levin trăiesc o poveste de iubire idilică.

După un început dureros – Kitty a fost respinsă de Vronski în favoarea Annei după ce ea însăși refuzase cererea în căsătorie a lui Levin –, cei doi se regăsesc, învingându-și fiecare mândria rănită. Cu măiestria sa psihologică și stilistică neegalată, Tolstoi construiește întregul roman pe contrastul dintre aceste două concepții de viață și pe modul în care ele se inserează în țesătura morală a societății ruse din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Cele zece povestiri sunt scrise intr-un stil evaziv, cultivand ambiguitatea, si sunt plasate la granita dintre fantastic si enigmatic. Un soi de angoasa, de neliniste, curge ca o apa subterana prin toate aceste povestiri. Scriitorul se joaca voit cu antitezele: de-a intalnirea/de-a neintalnirea; de-a iubirea/de-a tradarea; de-a iluzia/de-a deziluzia; de-a Eros/de-a Thanatos. Visatorul din volumul de fata izbuteste sa intreteasa cu maiestrie zece microreflectii onirice pe teme ce tin de conditia umana: dragostea, ura, tradarea, viata, moartea, iluzia, creatia, jocul perceptiei, paradoxul, credinta, ispita, invitandu-l pe cititor sa-si urzeasca propriile intrebari si raspunsuri. - Raluca Nicolae, traducatoarea povestirilor

Meg se pregătește să se căsătorească, Jo încearcă să-și lanseze o carieră literară, Beth, din păcate, nu s-a recuperat niciodată după febra cauzată de scarlatină și este acum practic legată de casă, iar micuța Amy se maturizează rapid și se pregătește să plece într-o călătorie alături de o mătușă bogată. Fiecare dintre cele patru surori se confruntă cu propriile provocări.

Meg trebuie să învețe să fie o soție și o mamă bună, jonglând cu cerințele ambelor roluri. Jo trebuie să învețe să-și păstreze integritatea morală într-o lume a afacerilor corupte și să-și domolească natura impulsivă și adesea egoistă. Beth trebuie să accepte faptul că s-ar putea să nu îmbătrânească niciodată și să învețe să se bucure de timpul rămas fără să se gândească prea mult la ceea ce ar putea să vină. Iar Amy trebuie să învețe să-i pună pe ceilalți pe primul loc și să înțeleagă că banii și lucrurile materiale nu sunt nimic în comparație cu o inimă bună și iubirea necondiționată.

Figura legendara a „haiducului“ Rob Roy l-a fascinat pe Walter Scott, care, in introducerea sa la roman il prenumara printre oamenii „cu firea darza, certati cu societatea si cu legile ei“. H.V. Morton, autorul unei admirabile carti despre Scoti, sustine, pe buna dreptate, ca „numele lui Rob Roy va trai atata timp cat va mai ramane in viata macar un singur scotian care sa-si aminteasca de povestile ascultate in copilarie“. Dar, in primul rand, numele lui Rob Roy este cunoscut in toata lumea gratie celebrului roman al lui Walter Scott.

Această ediție de lux oferă o prezentare elegantă a operelor lui Jules Verne și este ideală pentru colecționari și pentru iubitorii de literatură clasică științifico-fantastică. "Ocolul Pământului în 80 de zile" este un roman de aventuri scris de Jules Verne și publicat în 1873. Este una dintre cele mai cunoscute și iubite opere ale autorului, reprezentând o combinație captivantă între aventură, suspans și explorare a diferitelor culturi și locuri din întreaga lume.

Editia speciala in format cartonat Jules Verne este o colectie impresionanta care reuneste unele dintre cele mai remarcabile opere ale celebrului autor. Aceasta editie ofera o prezentare eleganta a operelor lui Jules Verne si este ideala pentru colectionari si pentru iubitorii de literatura clasica stiintifico-fantastica.

Această ediție de lux oferă o prezentare elegantă a operelor lui Jules Verne și este ideală pentru colecționari și pentru iubitorii de literatură clasică științifico-fantastică. "Călătorie spre centrul Pământului" este un roman de aventuri științifico-fantastic scris de Jules Verne și publicat pentru prima dată în 1864. Acesta este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate romane ale autorului, fiind parte a seriei "Călătorii extraordinare".

Această ediție de lux oferă o prezentare elegantă a operelor lui Jules Verne și este ideală pentru colecționari și pentru iubitorii de literatură clasică științifico-fantastică. De la Pământ la Lună este un roman științifico – fantastic, scris de Jules Verne și publicat pentru prima dată în 1865. Cartea este una dintre cele mai cunoscute lucrări ale autorului și face parte din seria "Călătorii extraordinare".

Această ediție de lux oferă o prezentare elegantă a operelor lui Jules Verne și este ideală pentru colecționari și pentru iubitorii de literatură clasică științifico-fantastică. "Castelul din Carpați" este un roman de aventuri și mister scris de Jules Verne, publicat pentru prima dată în 1892. Acțiunea se desfășoară în regiunea Carpaților, în Transilvania, și combină elemente de mister, supranatural și tehnologie, fiind un exemplu clasic al stilului inovator al lui Jules Verne.

Această ediție de lux oferă o prezentare elegantă a operelor lui Jules Verne și este ideală pentru colecționari și pentru iubitorii de literatură clasică științifico-fantastică. 20000 de leghe sub mari este unul dintre cele mai celebre romane scrise de Jules Verne, publicat pentru prima dată în 1870. Este o poveste captivantă de aventură care prezintă explorarea adâncurilor oceanelor cu ajutorul unui submarin avansat numit „Nautilus”. Povestea urmărește aventurile lui Pierre Aronnax, un biolog marin francez, și ale celor doi tovarăși ai săi, Conseil și Ned Land, după ce sunt capturați de misteriosul căpitan Nemo și nava sa subacvatică, Nautilus.