Literatură română

Născută în primăvara lui 1987, în satul Puhoi din Republica Moldova, Anna s-a desprins de meleagurile părintești când a devenit studentă la Universitatea Liberă Internațională din Chișinău, la secția Engleză-Germană. În 2012 a emigrat în Canada, unde a absolvit cursurile de Resurse Umane ale Universității McGill. Azi trăiește în Montreal, unde lucrează ca analist pentru o companie națională. Îi place ceea ce face, însă adevărata ei pasiune este literatura. Citește cărți într-o rotație de limbi: engleză, franceză, română și rusă.

Petru Racolța s-a născut (a. 1956) în comuna (pe atunci, acum e un orășel cochet) Seini, județul Maramureș. Poate că ar fi devenit zidar, – spune Petru, – ca tatăl și bunicul lui, așa cum a devenit și fratele lui mai mare, dar destinul a avut alte planuri pentru el. Astfel că, la numai șase luni de la naștere, a fost lovit de o poliomelită nemiloasă care l-a marcat pe viață lăsându-l cu sechele serioase la ambele picioare. Din cauză că nu se mai putea deplasa, nu a fost acceptat la școala din localitate, doar în clasa întâi. „Mama a fost cea care s-a zbătut ca o leoaică să mă înscrie la o școală specială, din Jucu de Sus, ”ca să ajung om între oameni” îmi zicea ea.”

Școala în internat nu a fost deloc ușoară, dar i-a întărit trupul și spiritul pentru viața grea care îl aștepta. Însă principalul avantaj l-au constituit profesorii de calitate care veneau din Cluj-Napoca, pentru a le lumina mințile și a le ostoi setea de cunoaștere.

Irina Alexe

„Sunt former economist și marketing officer, actual blogger și scriitor. Sunt fiică, soră, mamă, soţie, femeie, iubită şi toate celelalte atribute din cântec, plus multe altele. În urmă cu vreo niște ani m-am îndrăgostit iremediabil de social media și scris.

Îmi plac provocările care implică scris și de obicei mă arunc cu capul înainte dacă pare să mă stimuleze intelectual. Am aflat în acest timp că poți să faci ceva cool, ceva unic, ceva care te definește și care ar putea să te facă celebru – adevărul este că rămânem în umbră până găsim publicul care se poate identifica cu noi. ”

A debutat în 2015 cu o povestire în volumul colectiv Azi, în 2016 a publicat romanul Drumul meu, în 2018 romanul Foamea, iar în 2020 cartea de bucate umoristică 30+ și înfloritoare.

Petruța Petre este profesor de limba și literatura română, iubește copiii și este fascinată de lectură – evadarea ei din cotidian. Cărțile citite au prins rod în mintea și imaginația ei, astfel că a început să inventeze povești, să le crească mari și să le publice. Așa s-au născut cărțile semnate cu numele ei.
A debutat cu romanul El și ea, adică noi, apoi a publicat seria de cărți pentru copii Întâmplări cu puști, literatura pentru cei mici „fiind un refugiu în lumea magică a copilăriei, dar și o dorință de-a aduce în fața copiilor povești educative și distractive în egală măsură,” afirmă scriitoarea. Au urmat apoi trei volume de poezie: În numele iubirii, Pașii iubirii și De-ale iubirii… și o nouă carte pentru copii: Puterea prieteniei.
De asemenea, a participat și participă activ cu proză și poezie în diverse publicații și antologii.
Pe lângă laborioasa activitate literară, scriitoarea a adunat, în calitate de coordonator, alături de elevii ei, premii valoroase la nivel național și internațional, de care este foarte mândră.

MIHAIL DRUMEŞ (1901-1982) este unul dintre cei mai iubiţi şi cei mai bine vânduţi autori români. A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii Bucureşti şi a lucrat ca profesor de liceu şi cronicar dramatic la ziarul Rampa, în 1939 devenind proprietarul Editurii Bucur Ciobanul. În 1927 a debutat editorial cu volumul de nuvele şi schiţe Capcana, căruia i‑au urmat, în 1930, romanul Sfântul Părere şi, în 1932, prima piesă, Ioana d’Arc, publicată la invitaţia lui Nicolae Iorga.

Cele mai îndrăgite volume ale autorului sunt: Invitaţia la vals (1937), Elevul Dima dintr‑a şaptea (1946), Cazul Magheru (1971).

Editura Siono îți aduce iarna mai aproape, o iarnă atipică ce cuprinde tradiționalul și neconvenționalul între aceleași coperte.

Îți strecoară în buzunare căldura - atât ca metaforă, cât și ca temperatură.

Editura Siono îți povestește despre iarnă, o iarnă atipică ce cuprinde tradiționalul și neconvenționalul între aceleași coperte.

Te invită la gura sobei cu o lectură fascinantă, care-ți va deschide ferestre narative, acoperite de albul hibernal. Îți strecoară în buzunare căldura - atât ca metaforă, cât și ca temperatură.

      Cartea este o colecție unică de scurte povestiri cu aceste minunate creaturi fantastice. Sperăm că această carte va fi un excelent izvor de amuzament nu doar pentru cei mici, ci și pentru cei mari.

Subiectul acestui roman pornește de la o întîmplare reală petrecută într-un orfelinat din Moldova pe care mi-au povestit-o doi copii de acolo, deveniți personaje în roman. De copiii din orfelinate mă leagă o poveste de peste treizeci de ani. La redarea scenelor sensibile m-au ajutat și cei cincisprezece ani de comunicare cu oameni din penitenciare. A scrie despre cele văzute și trăite împreună cu acești oameni respinși am considerat că este o datorie morală. E cea mai tulburătoare, poetică, veselă, tristă, frumoasă și urîtă carte a mea.  SAVATIE BAȘTOVOI 

Chiar şi pentru cineva care cunoaşte bine peisajul uman şi social post-sovietic din ­Moldova lectura acestui roman poate fi un şoc. În orice caz, este imposibil să termini cartea fără să nu simţi un gust amar. De la primele rînduri cititorul înţelege că întîmplările narate de Savatie Baştovoi nu ţin de ficţiune, ci de o lume pe care o cunoaşte bine, pe care o observă şi pe care o „zugrăveşte” cu ajutorul cuvintelor, aşa cum alţii au pictat scene ale infernului pe ziduri de mănăstiri cu pensule şi culori. 
Savatie Baştovoi a mai publicat un roman la Editura pariziană Jacqueline Chambon, în 2012, este vorba de "Iepurii nu mor", şi are toate şansele să intre treptat în circuitul autorilor „gustaţi” de marele public francez. Îl consider de altfel pe Savatie Baştovoi ca fiind la fel de puternic şi interesant precum Andrei Kurkov, scriitor ucrainean de limbă rusă, care a avut un mare succes în Occident cu romanele sale. MATEI Vișniec / Radio France International 

Nu este permis să fie abuzați copiii. Adulții sînt deja incorigibili. Poate tocmai de aceea Baștovoi a preferat societății lor chemarea Cerului. Le Point / SYLVAIN TESSON (Laureat al premiului Goncourt pentru literatură) 

Îmi place Savatie Baştovoi, un român din Republica Moldova. E şi ieromonah. Sper că va înţelege că rolul său este de a scrie în continuare, pentru că cel mai mare teoretician al teologiei din secolul al XIX‑lea era Dostoievski. Deci, de ce nu un călugăr venit din Moldova pentru acest secol? RFI / JEAN‑FRANÇOIS COLOSIMO / Președintele Centrului Național al Cărții din Franța 

Un geniu polivalent care scrie o operă deopotrivă poetică, romanescă și dramatică. Astrid de Larminat / Le Figaro 

Subiectul acestui roman pornește de la o întîmplare reală petrecută într-un orfelinat din Moldova pe care mi-au povestit-o doi copii de acolo, deveniți personaje în roman. De copiii din orfelinate mă leagă o poveste de peste treizeci de ani. La redarea scenelor sensibile m-au ajutat și cei cincisprezece ani de comunicare cu oameni din penitenciare. A scrie despre cele văzute și trăite împreună cu acești oameni respinși am considerat că este o datorie morală. E cea mai tulburătoare, poetică, veselă, tristă, frumoasă și urîtă carte a mea.  SAVATIE BAȘTOVOI 

Chiar şi pentru cineva care cunoaşte bine peisajul uman şi social post-sovietic din ­Moldova lectura acestui roman poate fi un şoc. În orice caz, este imposibil să termini cartea fără să nu simţi un gust amar. De la primele rînduri cititorul înţelege că întîmplările narate de Savatie Baştovoi nu ţin de ficţiune, ci de o lume pe care o cunoaşte bine, pe care o observă şi pe care o „zugrăveşte” cu ajutorul cuvintelor, aşa cum alţii au pictat scene ale infernului pe ziduri de mănăstiri cu pensule şi culori. 
Savatie Baştovoi a mai publicat un roman la Editura pariziană Jacqueline Chambon, în 2012, este vorba de "Iepurii nu mor", şi are toate şansele să intre treptat în circuitul autorilor „gustaţi” de marele public francez. Îl consider de altfel pe Savatie Baştovoi ca fiind la fel de puternic şi interesant precum Andrei Kurkov, scriitor ucrainean de limbă rusă, care a avut un mare succes în Occident cu romanele sale. MATEI Vișniec / Radio France International 

Nu este permis să fie abuzați copiii. Adulții sînt deja incorigibili. Poate tocmai de aceea Baștovoi a preferat societății lor chemarea Cerului. Le Point / SYLVAIN TESSON (Laureat al premiului Goncourt pentru literatură) 

Îmi place Savatie Baştovoi, un român din Republica Moldova. E şi ieromonah. Sper că va înţelege că rolul său este de a scrie în continuare, pentru că cel mai mare teoretician al teologiei din secolul al XIX‑lea era Dostoievski. Deci, de ce nu un călugăr venit din Moldova pentru acest secol? RFI / JEAN‑FRANÇOIS COLOSIMO / Președintele Centrului Național al Cărții din Franța 

Un geniu polivalent care scrie o operă deopotrivă poetică, romanescă și dramatică. Astrid de Larminat / Le Figaro 

Cosmin Perța (n. 1982, Maramureș) este poet, prozator și eseist. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Și-a continuat studiile în literatură la Universitatea din București, cu un master în literatura contemporană, obţinând titlul de doctor cu o lucrare despre literatura fantastică europeană. A publicat volume de eseuri, romane, povestiri și poezie. În 2012 a obţinut premiul Tânărul prozator al anului. Fragmente din opera sa poetică au fost traduse în 16 limbi, iar romanele sale sunt traduse sau în curs de traducere în mai multe ţări. În prezent este lector de literatură la Universitatea Hyperion din București.

Ilinca Mănescu (n. 1990, Buzău) a absolvit cursurile Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila“, iar în prezent le urmează pe cele ale Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale“. A participat la atelierele Creative Writing Sundays (Revista de povestiri) și la programul „Prima Carte“ (Fundația Friends for Friends). A publicat articole și cronici de film în SUB25, Film Menu, Acoperișul de sticlă, și proză scurtă în Revista de povestiri și în antologia KIWI (editor Marius Chivu, Polirom, 2021). Copiii Ecosistemului este romanul său de debut.

Flavius Ardelean este scriitor de literatură fantastică pentru adulți și copii, membru al Horror Writers Association. A publicat șapte romane și trei volume de povestiri, pentru care a primit două premii Colin pentru literatură fantastică. Volumul său de debut, Îmblânzitorul apelor, a fost nominalizat la Festival du Premier Roman de Chambéry, Franța, iar Flavius a fost propus de două ori consecutiv la premiul Tânărul Prozator al Anului în cadrul Galei Tinerilor Scriitori din București, pentru romanele sale din ciclul Miasma. Ambele sale cărți pentru copii, Bezna și Mecanopolis, au fost nominalizate la premiul Cartea Anului în cadrul Premiilor Anului în Cultură la Brașov. Romanele și povestirile sale au fost traduse în engleză, rusă și germană, fiind bine primite de presă și recenzate în Publishers Weekly, Esquire, Tageszeitung, Börsenblatt, Bücher Magazin, SWR2.

Petronela Rotar (născută în 1977, Brașov) este scriitoare, psiholog și blogger. A fost jurnalist vreme de 18 ani, lucrând ca reporter, editor și prezentator la ProTV, Antena 1, Realitatea. Blogul ei, petronelarotar.ro, este unul unde spune lucrurilor pe nume, din suflet, cu curaj și fără perdea. Petronela are doi copii și în prezent se pregătește să devină psihoterapeut. Petronela Rotar a debutat în 2014 cu un volum de poezie, O să mă știi de undeva, și a publicat de atunci încă șase cărți, fie poezie, fie proză scurtă, fie roman, cea mai recentă, Ajuta-mă să nu dispar, apărând în 2019. Orbi este primul ei roman, publicat prima dată în 2017 și devenit rapid cea mai vândută carte a anului. Aceasta este ediția a doua, revizuită.

Marius Albert Neguț (n. 22 ian. 1976) - romancier și poet.
A debutat în anul 2016, la editura brașoveană Libris, cu romanul „Îngeri rătăciți” - roman distins în anul 2017 cu Premiul Special al Concursului Național de Creație Literară „Vasile Voiculescu”. Al doilea roman al autorului - „Inocența păcatului”, a apărut în anul 2017, la aceeași editură - Libris. În 2018, Marius Albert Neguț a publicat romanul „Din altă viață - Jurnal de copil”, roman urmat, în 2019, de „Din altă viață - C.V. de golan”. În 2020, la editura Polirom, a apărut romanul „Cerberus”. În același an, la editura Creator - fostă Libris -, a apărut „Din altă viață - Teleleu”.

„Cei care se opun comunismului trebuie lichidati. Nu e suficient sa-i bagam in puscarii, pentru ca din puscarii mai pot sa iasa. Trebuie impuscati.“ (Sartre)

„Cei care se opun comunismului trebuie lichidati. Nu e suficient sa-i bagam in puscarii, pentru ca din puscarii mai pot sa iasa. Trebuie impuscati.“ (Sartre)

„Cei care se opun comunismului trebuie lichidati. Nu e suficient sa-i bagam in puscarii, pentru ca din puscarii mai pot sa iasa. Trebuie impuscati.“ (Sartre)

Horia Tecuceanu s-a născut la Iași, pe 30 mai 1929. După liceu, a lucrat ca lăcătuș și, între 1950 și 1951, a urmat cursurile unei școli militare de aviație. O perioadă a fost și economist. A debutat în 1969 cu romanul Căpitanul Apostolescu anchetează, care a avut un mare succes de public, fiind bine receptat și de critica literară. A continuat să scrie romane polițiste, dezvoltându-și și rafinându-și personajul de-a lungul a peste cincisprezece volume. A murit pe 2 noiembrie 1997, la București. Cărțile lui Horia Tecuceanu sunt și valoroase documente de epocă. Volumele sale documenteaza literar diferite aspecte ale perioadei comuniste – uneori spunând adevărul, alteori falsificând lucrurile (cel mai probabil la presiunile cenzurii) –, oferindu-ne o imagine destul de cuprinzătoare a unei epoci care, încet-încet, se estompează în memoria noastră. De aceea, Editura Publisol a ales să publice aceste cărți fără să elimine nimic din ele și fără să le adapteze, considerând că astfel s-ar pierde elementul documentar al textelor.

Horia Tecuceanu s-a născut la Iași, pe 30 mai 1929. După liceu, a lucrat ca lăcătuș și, între 1950 și 1951, a urmat cursurile unei școli militare de aviație. O perioadă a fost și economist. A debutat în 1969 cu romanul Căpitanul Apostolescu anchetează, care a avut un mare succes de public, fiind bine receptat și de critica literară. A continuat să scrie romane polițiste, dezvoltându-și și rafinându-și personajul de-a lungul a peste cincisprezece volume. A murit pe 2 noiembrie 1997, la București. Cărțile lui Horia Tecuceanu sunt și valoroase documente de epocă. Volumele sale documenteaza literar diferite aspecte ale perioadei comuniste – uneori spunând adevărul, alteori falsificând lucrurile (cel mai probabil la presiunile cenzurii) –, oferindu-ne o imagine destul de cuprinzătoare a unei epoci care, încet-încet, se estompează în memoria noastră. De aceea, Editura Publisol a ales să publice aceste cărți fără să elimine nimic din ele și fără să le adapteze, considerând că astfel s-ar pierde elementul documentar al textelor.