Literatură română

MIRCEA CĂRTĂRESCU s-a născut pe 1 iunie 1956, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1980. În prezent este profesor dr. în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Este poet, prozator, eseist, critic literar şi publicist. A publicat următoarele volume: Faruri, vitrine, fotografii, poeme, Cartea Românească, Bucureşti, 1980; Poeme de amor, Cartea Românească, Bucureşti, 1982; Totul, poeme, Cartea Românească, Bucureşti, 1984; Visul (în ediţiile următoare Nostalgia), povestiri, Cartea Românească, Bucureşti, 1989; Humanitas, Bucureşti, 1993; Levantul, poem epic, Cartea Românească, Bucureşti, 1990; Humanitas, Bucureşti, 1998; Visul chimeric, studiu critic, Litera, Bucureşti, 1991; Humanitas, Bucureşti, 2011; Travesti, roman, Humanitas, Bucureşti, 1994; a devenit roman grafic în limba franceză; Dragostea, poeme, Humanitas, Bucureşti, 1994; Orbitor. Aripa stângă, roman, Humanitas, Bucureşti, 1996; Dublu CD, poeme, Humanitas, Bucureşti, 1998; Postmodernismul românesc, studiu critic, Humanitas, Bucureşti, 1999; Jurnal I, Humanitas, Bucureşti, 2001; Orbitor. Corpul, roman, Humanitas, Bucureşti, 2002; Enciclopedia zmeilor, carte pentru copii, Humanitas, Bucureşti, 2002; Pururi tânăr, înfăşurat în pixeli, publicistică, Humanitas, Bucureşti, 2003; Parfumul aspru al ficţiunii, audiobook, Humanitas, Bucureşti, 2003; Plurivers vol. I şi II, poeme, Humanitas, Bucureşti, 2003; Cincizeci de sonete, poeme, Brumar, Timişoara, 2003; De ce iubim femeile, povestiri şi audiobook, Humanitas, Bucureşti, 2004; Baroane!, Humanitas, Bucureşti, 2005; Jurnal II, Humanitas, Bucureşti, 2005; Orbitor. Aripa dreaptă, roman, Humanitas, Bucureşti, 2007; Dublu album, Humanitas, Bucureşti, 2009; Nimic, Humanitas, Bucureşti, 2010; Frumoasele străine, povestiri, Humanitas, Bucureşti, 2010; Zen. Jurnal 2004–2010, Humanitas, Bucureşti, 2011; Ochiul căprui al dragostei noastre, publicistică şi proză, Humanitas, Bucureşti, 2012; Fata de la marginea vieţii, povestiri alese, Humanitas, Bucureşti, 2014; Poezia, Humanitas, Bucureşti, 2015; Solenoid, roman, Humanitas, Bucureşti, 2015; Peisaj după isterie, Humanitas, 2017; Știutorii. Trei povestiri din Orbitor, Humanitas, Bucureşti, 2017; Un om care scrie. Junal 2011–2017, Humanitas, Bucureşti, 2018; Melancolia, Humanitas, Bucureşti, 2019; Creionul de tâmplărie, Humanitas, Bucureşti, 2020. Traduceri în engleză, germană, italiană, franceză, suedeză, spaniolă, olandeză, polonă, portugheză, maghiară, ivrit, norvegiană, bulgară, slovenă, daneză, bască, rusă, greacă, turcă, croată, sârbă, catalană. Cărţile sale au fost premiate de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, Ministerul Culturii, ASPRO, Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Asociaţia Editorilor din România. Romanul Nostalgia a primit în 2005 Premiul literar „Giuseppe Acerbi“, Castel Goffredo, Italia. De asemenea, autorul a primit Premiul Internaţional pentru Literatură de la Vileniča (2011), Premiul Internaţional pentru Literatură „Haus der Kulturen der Welt“, Berlin (2012), Premiul internaţional pentru literatură, Berlin (2012), Premiul Spycher – Literaturpreis Leuk, Elveţia (2013), Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Poezie de la Novi Sad (2013), Premiul Tormenta en un vaso, Spania (2014), Premiul Euskadi de Plata, San Sebastian (2014), Premiul cărţii pentru înţelegere europeană al oraşului Leipzig (2015); Premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană, 2015, Premiul Leteo, Spania (2017), Premio Formentor de las Letras (2018).

Fotografia autorului © Cosmin Bumbuț

Corina Cristea (n. 1938) este prozatoare și traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România, absolventă a Facultății de Filologie, secția limbă și literatură română – limbă engleză, din cadrul Universității București. Corina Cristea este inclusă în numeroase dicționare și istorii ale literaturii române, iar volumele sale s-au bucurat de cronici favorabile din partea unor critici precum G. Dimisianu, Mircea Iorgulescu, George Pruteanu, Mihai Ungheanu, Laurențiu Ulici ș.a.

Horia Tecuceanu s-a nascut la Iasi, pe 30 mai 1929. Dupa liceu, a lucrat ca lacatus si, intre 1950 si 1951, a urmat cursurile unei scoli militare de aviatie. O perioada a fost si economist. A debutat in 1969 cu romanul Capitanul Apostolescu ancheteaza, care a avut un mare succes de public, fi ind bine receptat si de critica literara. A continuat sa scrie romane politiste, dezvoltandu-si si rafi nandu-si personajul de-a lungul a peste cincisprezece volume. A murit pe 2 noiembrie 1997, la Bucuresti. Cartile lui Horia Tecuceanu sunt si valoroase documente de epoca. Volumele sale documenteaza literar diferite aspecte ale perioadei comuniste – uneori spunand adevarul, alteori falsifi cand lucrurile (cel mai probabil la presiunile cenzurii) –, oferindu-ne o imagine destul de cuprinzatoare a unei epoci care, incet-incet, se estompeaza in memoria noastra. De aceea, Editura Publisol a ales sa publice aceste carti fara sa elimine nimic din ele si fara sa le adapteze, considerand ca astfel s-ar pierde elementul documentar al textelor.

Haralamb Zinca (pseudonimul literar al lui Hary Isac Zilberman) s-a nascut pe 4 iulie 1923, la Roman. A scris peste 50 de romane politiste si de spionaj, dar si jurnale de front si carti de cercetare istorica. Este considerat parintele literaturii de gen din Romania, Sfarsitul spionului fantoma fi ind prima carte de spionaj scrisa de un autor roman, iar O crima aproape perfecta, prima carte politista. A fost unul dintre cei mai vanduti scriitori romani ai epocii sale. Cartile lui, tiparite in tiraje de 250 000-300 000 de exemplare, se epuizau in doar cateva zile. Cazurile inventate de el erau atat de surprinzatoare, incat anchetatorii profesionisti ii cereau sfaturi pentru rezolvarea unor cazuri reale. A fost distins cu Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti – pentru cartea-document Si a fost ora H (1971) – si cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1976). A murit, dupa o lunga suferinta, la Bucuresti, pe 24 decembrie 2008.

Haralamb Zinca (pseudonimul literar al lui Hary Isac Zilberman) s-a nascut pe 4 iulie 1923, la Roman. A scris peste 50 de romane politiste si de spionaj, dar si jurnale de front si carti de cercetare istorica. Este considerat parintele literaturii de gen din Romania, Sfarsitul spionului fantoma fi ind prima carte de spionaj scrisa de un autor roman, iar O crima aproape perfecta, prima carte politista. A fost unul dintre cei mai vanduti scriitori romani ai epocii sale. Cartile lui, tiparite in tiraje de 250 000-300 000 de exemplare, se epuizau in doar cateva zile. Cazurile inventate de el erau atat de surprinzatoare, incat anchetatorii profesionisti ii cereau sfaturi pentru rezolvarea unor cazuri reale. A fost distins cu Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti – pentru cartea-document Si a fost ora H (1971) – si cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1976). A murit, dupa o lunga suferinta, la Bucuresti, pe 24 decembrie 2008.

IRINA GEORGESCU GROZA (n. 1973) s-a născut la Onești. A debutat în anul 2016 cu volumul de povestiri Dincolo de ferestre, iar în anul 2018 i-a apărut romanul Noaptea dintre lumi, nominalizat în 2019 la Premiile „Sofia Nădejde“. A publicat proză scurtă în Revista de Povestiri, apoi în revistele Apostrof, Argos, iocan, Dilema Veche, Spiegelungen, Galaxia 42, Opt motive, precum și în antologiile Povestiri cu dragoni, Antologia Prozei Scurte Românești, Argos Science Fiction & Fantasy, Masterclass 2018, Izolare. În prezent, trăiește în Canada, la Vancouver, cu soțul și cei doi copii.

V-am citit romanul mai devreme decât vă anunțasem că o voi face. Și, bineînțeles, cu mult interes. Sunteți printre destul de rarii scriitori care nu șovăie să se întoarcă spre experiența suferită și s-o considere demnă de a deveni subiect literar. Teama de „a face politică” se răsfrânge în această ciudată fereală. Dumneavoastră ați înțeles – și vă felicit – că un om care a trăit sub totalitarism suferă mutații nu de ordin politic, ci psihic, și că acest tip de mutilare și de nevroză își cere romancierii. Maratonul învinșilor dă, în același timp, dovadă de curaj estetic. Restabilind narațiunea și personajele în drepturile lor, în fond sunteți, cu un termen prea vast, dar de data asta exact: postmodern.

(Monica Lovinescu, 1997)

Maratonul învinșilor e un tratat de demonologie modernă. Ca într-un „experiment Pitești” întins la nivelul unei întregi țări, victimele sunt și călăi. Ei poartă cu sine blestemul de a perpetua un sistem care i-a distrus pe ei înainte de a-i transforma în instrumente ale exterminării. Nu există învingători și învinși, ci grade diverse ale degradării omenescului, prăpăstii care nu comunică între ele. Prizonieră a coloniei penitenciare e, în primul rând, mintea personajelor. Tulburarea psihică îi împiedică să vadă diferența dintre bine și rău. Iar atunci când, în dureroase eforturi de luciditate, o percep, ea nu diminuează, ci amplifică neputința de a se sustrage scenariului infernal, produs de mințile bolnave de cinism ale ideologilor. Printr-un paradox nemilos, străfulgerările de lumină nu fac decât să sporească bezna. (...) Felul în care Gabriel Chifu controlează mecanismele terifiantului îl plasează în seria scurtă a autorilor esențiali pentru înțelegerea Răului.

(Mircea Mihăieș, 2021)

„Ingenios, foarte bine scris și extrem de antrenant la lectură, romanul lui Gabriel Chifu se așază solid la temelia a ceea ce ar putea fi romanul românesc după 1989.”

(Dan Cristea, 1997)

Născut, după propria-i mărturisire dintr-un fragment de biografie, la 1 martie 1837 (sau la 10 iunie 1839, după un înscris oficial), ION CREANGĂ a fost primul dintre cei opt copii ai lui Ştefan a lui Petrea Ciubotariul din Humuleşti, Neamţ, şi ai soţiei sale Smaranda, născută Creangă. După ce urmează, pe rând, cursurile şcolilor din Humuleşti, Broşteni şi Târgu-Neamţ (1846–1853), apoi pe ale Şcolii Catihetice din Fălticeni (1854–1855), ajunge să studieze la Seminarul de la Socola (Iaşi). În 1859 se căsătoreşte cu Ileana Grigoriu şi este hirotonisit diacon. Un an mai târziu se naşte unicul său fiu, Constantin. După un parcurs întortocheat, care include printre altele înscrierea la Facultatea de Teologie, curând abandonată, şi la Şcoala Normală Vasiliană de la Trei Ierarhi, al cărei director era Titu Maiorescu, ocupă prin concurs, în 1864, postul de institutor la Şcoala primară de la Trei Ierarhi. În 1865 absolvă Şcoala Normală. Este apoi institutor şi diacon. Alcătuieşte manuale şcolare. În 1871, refuză să mai respecte cutuma şi apare în biserică tuns şi cu pălărie. Publică Învăţătoriul copiilor – carte de cetit în clasele primare de ambele sexe cu litere, slove şi buchi, cuprinzând învăţături morale şi instructive, alături de C. Grigorescu şi V. Răceanu; manualul avea să primească patru ani mai târziu, alături de Metoda noua de scriere şi cetire pentru uzul clasei I primare, avizul ministrului Titu Maiorescu pentru studierea în şcoli. În 1873 semnează câteva articole despre care se consideră că ar aduce atingere preoţimii şi este destituit din cler, pierzând totodată şi slujba de institutor. În acelaşi an obţine divorţul, după ce se retrăsese la „bojdeuca din Ţicău", împreună cu Tinca Vartic, alături de care îşi va petrece întreaga viaţă. În 1874 îşi primeşte înapoi postul de institutor. Îi sunt publicate câteva povestiri şi poezii. În 1875, îl cunoaşte pe Mihai Eminescu, numit într-o comisie de examinare a cărţilor didactice din Iaşi. Cu ajutorul lui ajunge în cercul Junimii şi începe să publice constant poveşti şi povestiri în Convorbiri Literare. Din 1880, la sfatul bunului său prieten Eminescu, începe să pună pe hârtie Amintiri din copilărie. În anii următori se implică în diverse proiecte de manuale, îşi vede tipărite primele trei părţi din Amintiri. Starea sa de sănătate se înrăutăţeşte. Vestea morţii lui Eminescu îl afectează foarte mult. După ani de suferinţă şi numeroase concedii de boală, Creangă se stinge în noaptea de 31 decembrie 1889, în urma unui atac cerebral. Partea a IV-a din Amintiri din copilărie va fi publicată postum, în anul 1892.

DAN PERȘA este romancier, eseist, publicist. Absolvent al Facultăţii de Geologie-Geografie, secţia Geofizică. În prezent este redactor la revista Ateneu, Bacău. A publicat romanele: Vestitorul (1997), Şah orb… (1999), Război ascuns (2005), Cu ou şi cu oţet (2007), Cărţile vieţii (2009), Arca (2012), Viaţa continuă (2013), Şi eu am scufundat Atlantida (2016), Înapoi pe Solaris (2017), Dincolo (2018) şi volumul de versuri Epopeea celestă (1999). Colaborează la numeroase reviste culturale, între care: Vatra, Euphorion, Hyperion, România literară, Familia, Convorbiri literare, Luceafărul, Timpul. Cărţile sale au obţinut numeroase premii literare naţionale.

MIHAIL DRUMEŞ (1901-1982) este unul dintre cei mai iubiţi şi cei mai bine vânduţi autori români. A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii Bucureşti şi a lucrat ca profesor de liceu şi cronicar dramatic la ziarul Rampa, în 1939 devenind proprietarul Editurii Bucur Ciobanul. În 1927 a debutat editorial cu volumul de nuvele şi schiţe Capcana, căruia i‑au urmat, în 1930, romanul Sfântul Părere şi, în 1932, prima piesă, Ioana d’Arc, publicată la invitaţia lui Nicolae Iorga.

Cele mai îndrăgite volume ale autorului sunt: Invitaţia la vals (1937), Elevul Dima dintr‑a şaptea (1946), Cazul Magheru (1971).

MIHAIL DRUMEŞ (1901-1982) este unul dintre cei mai iubiţi şi cei mai bine vânduţi autori români. A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii Bucureşti şi a lucrat ca profesor de liceu şi cronicar dramatic la ziarul Rampa, în 1939 devenind proprietarul Editurii Bucur Ciobanul. În 1927 a debutat editorial cu volumul de nuvele şi schiţe Capcana, căruia i‑au urmat, în 1930, romanul Sfântul Părere şi, în 1932, prima piesă, Ioana d’Arc, publicată la invitaţia lui Nicolae Iorga.

Cele mai îndrăgite volume ale autorului sunt: Invitaţia la vals (1937), Elevul Dima dintr‑a şaptea (1946), Cazul Magheru (1971).

Haralamb Zinca (pseudonimul literar al lui Hary Isac Zilberman) s-a nascut pe 4 iulie 1923, la Roman. A scris peste 50 de romane politiste si de spionaj, dar si jurnale de front si carti de cercetare istorica. Este considerat parintele literaturii de gen din Romania, Sfarsitul spionului fantoma fi ind prima carte de spionaj scrisa de un autor roman, iar O crima aproape perfecta, prima carte politista. A fost unul dintre cei mai vanduti scriitori romani ai epocii sale. Cartile lui, tiparite in tiraje de 250 000-300 000 de exemplare, se epuizau in doar cateva zile. Cazurile inventate de el erau atat de surprinzatoare, incat anchetatorii profesionisti ii cereau sfaturi pentru rezolvarea unor cazuri reale. A fost distins cu Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti – pentru cartea-document Si a fost ora H (1971) – si cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1976). A murit, dupa o lunga suferinta, la Bucuresti, pe 24 decembrie 2008.

Horia Tecuceanu s-a nascut la Iasi, pe 30 mai 1929. Dupa liceu, a lucrat ca lacatus si, intre 1950 si 1951 a urmat cursurile unei scoli militare de aviatie. O perioada a lucrat si ca economist. A debutat in 1969 cu romanul Capitanul Apostolescu ancheteaza, care a avut un mare succes de public, fiind bine receptat si de critica literara. A continuat sa scrie romane politiste dezvoltandu-si si rafinandu-si personajul de-a lungul a peste cincisprezece volume. A murit pe 2 noiembrie 1997, la Bucuresti. Cartile lui Horia Tecuceanu sunt si valoroase documente de epoca. Volumele sale documenteaza literar diferite aspecte ale perioadei comuniste – uneori spunand adevarul, alteori falsificand lucrurile (cel mai probabil la presiunile cenzurii) – oferindu-ne o imagine destul de cuprinzatoare a unei epoci care, incet-incet, se estompeaza in memoria noastra. De aceea, Editura Publisol a ales sa publice aceste carti fara sa elimine nimic din ele si fara sa le adapteze, considerand ca astfel s-ar pierde elementul documentar al textelor.

Horia Tecuceanu s-a nascut la Iasi, pe 30 mai 1929. Dupa liceu, a lucrat ca lacatus si, intre 1950 si 1951 a urmat cursurile unei scoli militare de aviatie. O perioada a lucrat si ca economist. A debutat in 1969 cu romanul Capitanul Apostolescu ancheteaza, care a avut un mare succes de public, fiind bine receptat si de critica literara. A continuat sa scrie romane politiste dezvoltandu-si si rafinandu-si personajul de-a lungul a peste cincisprezece volume. A murit pe 2 noiembrie 1997, la Bucuresti. Cartile lui Horia Tecuceanu sunt si valoroase documente de epoca. Volumele sale documenteaza literar diferite aspecte ale perioadei comuniste – uneori spunand adevarul, alteori falsificand lucrurile (cel mai probabil la presiunile cenzurii) – oferindu-ne o imagine destul de cuprinzatoare a unei epoci care, incet-incet, se estompeaza in memoria noastra. De aceea, Editura Publisol a ales sa publice aceste carti fara sa elimine nimic din ele si fara sa le adapteze, considerand ca astfel s-ar pierde elementul documentar al textelor.

Haralamb Zinca (pseudonimul literar al lui Hary Isac Zilberman) s-a nascut pe 4 iulie 1923, la Roman. A scris peste 50 de romane politiste si de spionaj, dar si jurnale de front si carti de cercetare istorica. Este considerat parintele literaturii de gen din Romania, Sfarsitul spionului fantoma fi ind prima carte de spionaj scrisa de un autor roman, iar O crima aproape perfecta, prima carte politista. A fost unul dintre cei mai vanduti scriitori romani ai epocii sale. Cartile lui, tiparite in tiraje de 250000-300000 de exemplare, se epuizau in doar cateva zile. Cazurile inventate de el erau atat de surprinzatoare, incat anchetatorii profesionisti ii cereau sfaturi pentru rezolvarea unor cazuri reale. A fost distins cu Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti – pentru cartea-document Si a fost ora H (1971) – si cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1976). A murit, dupa o lunga suferinta, la Bucuresti, pe 24 decembrie 2008.

Haralamb Zinca (pseudonimul literar al lui Hary Isac Zilberman) s-a nascut pe 4 iulie 1923, la Roman. A scris peste 50 de romane politiste si de spionaj, dar si jurnale de front si carti de cercetare istorica. Este considerat parintele literaturii de gen din Romania, Sfarsitul spionului fantoma fiind prima carte de spionaj scrisa de un autor roman, iar O crima aproape perfecta, prima carte politista. A fost unul dintre cei mai vanduti scriitori romani ai epocii sale. Cartile lui, tiparite in tiraje de 250 000-300 000 de exemplare, se epuizau in doar cateva zile. Cazurile inventate de el erau atat de surprinzatoare, incat anchetatorii profesionisti ii cereau sfaturi pentru rezolvarea unor cazuri reale. A fost distins cu Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti – pentru cartea-document Si a fost ora H (1971) – si cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1976). A murit, dupa o lunga suferinta, la Bucuresti, pe 24 decembrie 2008.

Haralamb Zinca (pseudonimul literar al lui Hary Isac Zilberman) s-a nascut pe 4 iulie 1923, la Roman. A scris peste 50 de romane politiste si de spionaj, dar si jurnale de front si carti de cercetare istorica. Este considerat parintele literaturii de gen din Romania, Sfarsitul spionului fantoma fi ind prima carte de spionaj scrisa de un autor roman, iar O crima aproape perfecta, prima carte politista. A fost unul dintre cei mai vanduti scriitori romani ai epocii sale. Cartile lui, tiparite in tiraje de 250 000-300 000 de exemplare, se epuizau in doar cateva zile. Cazurile inventate de el erau atat de surprinzatoare, incat anchetatorii profesionisti ii cereau sfaturi pentru rezolvarea unor cazuri reale. A fost distins cu Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti – pentru cartea-document Si a fost ora H (1971) – si cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1976). A murit, dupa o lunga suferinta, la Bucuresti, pe 24 decembrie 2008.

Haralamb Zinca (pseudonimul literar al lui Hary Isac Zilberman) s-a nascut pe 4 iulie 1923, la Roman. A scris peste 50 de romane politiste si de spionaj, dar si jurnale de front si carti de cercetare istorica. Este considerat parintele literaturii de gen din Romania, Sfarsitul spionului fantoma fi ind prima carte de spionaj scrisa de un autor roman, iar O crima aproape perfecta, prima carte politista. A fost unul dintre cei mai vanduti scriitori romani ai epocii sale. Cartile lui, tiparite in tiraje de 250 000-300 000 de exemplare, se epuizau in doar cateva zile. Cazurile inventate de el erau atat de surprinzatoare, incat anchetatorii profesionisti ii cereau sfaturi pentru rezolvarea unor cazuri reale. A fost distins cu Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti – pentru cartea-document Si a fost ora H (1971) – si cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1976). A murit, dupa o lunga suferinta, la Bucuresti, pe 24 decembrie 2008.

Haralamb Zinca (pseudonimul literar al lui Hary Isac Zilberman) s-a nascut pe 4 iulie 1923, la Roman. A scris peste 50 de romane politiste si de spionaj, dar si jurnale de front si carti de cercetare istorica. Este considerat parintele literaturii de gen din Romania, Sfarsitul spionului fantoma fi ind prima carte de spionaj scrisa de un autor roman, iar O crima aproape perfecta, prima carte politista. A fost unul dintre cei mai vanduti scriitori romani ai epocii sale. Cartile lui, tiparite in tiraje de 250 000-300 000 de exemplare, se epuizau in doar cateva zile. Cazurile inventate de el erau atat de surprinzatoare, incat anchetatorii profesionisti ii cereau sfaturi pentru rezolvarea unor cazuri reale. A fost distins cu Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti – pentru cartea-document Si a fost ora H (1971) – si cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1976). A murit, dupa o lunga suferinta, la Bucuresti, pe 24 decembrie 2008.

Haralamb Zinca (pseudonimul literar al lui Hary Isac Zilberman) s-a nascut pe 4 iulie 1923, la Roman. A scris peste 50 de romane politiste si de spionaj, dar si jurnale de front si carti de cercetare istorica. Este considerat parintele literaturii de gen din Romania, Sfarsitul spionului fantoma fi ind prima carte de spionaj scrisa de un autor roman, iar O crima aproape perfecta, prima carte politista. A fost unul dintre cei mai vanduti scriitori romani ai epocii sale. Cartile lui, tiparite in tiraje de 250 000-300 000 de exemplare, se epuizau in doar cateva zile. Cazurile inventate de el erau atat de surprinzatoare, incat anchetatorii profesionisti ii cereau sfaturi pentru rezolvarea unor cazuri reale. A fost distins cu Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti – pentru cartea-document Si a fost ora H (1971) – si cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1976). A murit, dupa o lunga suferinta, la Bucuresti, pe 24 decembrie 2008.

Haralamb Zinca (pseudonimul literar al lui Hary Isac Zilberman) s-a nascut pe 4 iulie 1923, la Roman. A scris peste 50 de romane politiste si de spionaj, dar si jurnale de front si carti de cercetare istorica. Este considerat parintele literaturii de gen din Romania, Sfarsitul spionului fantoma fiind prima carte de spionaj scrisa de un autor roman, iar O crima aproape perfecta, prima carte politista. A fost unul dintre cei mai vanduti scriitori romani ai epocii sale. Cartile lui, tiparite in tiraje de 250 000-300 000 de exemplare, se epuizau in doar cateva zile. Cazurile inventate de el erau atat de surprinzatoare, incat anchetatorii profesionisti ii cereau sfaturi pentru rezolvarea unor cazuri reale. A fost distins cu Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti – pentru cartea-document Si a fost ora H (1971) – si cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1976).

Magda CÂRNECI (n. 1955), scriitor şi critic de artă, a obţinut un doctorat în istoria artei la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris în 1997. A fost director al Institutului de Istoria Artei din Bucureşti între 1990 şi 1992, preşedinte al boardului Centrului Soros pentru Artă Contemporană (1998-2004), redactor-şef al revistei Artelier din Bucureşti (1998-2004), preşedinte al AICA România (2000-2005), director al Institutului Cultural Român din Paris (2007-2010). În prezent este redactor-şef al revistei de arte vizuale ARTA şi profesor asociat la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Pe lîngă titlurile din domeniul artelor plastice, a publicat mai multe volume de poezie: Hipermateria (1980), O tăcere asurzitoare (1984), Haosmos (1992), Poeme politice (2000), Poeme TRANS (2012) şi eseuri: Arta anilor ’80. Texte despre postmodernism (1996), Poetrix. Texte despre poezie şi alte eseuri (2002). În străinătate i-au apărut volumele Psaume (1997), Art et pouvoir en Roumanie 1945-1989 (2007), Trois saisons poétiques (2008) şi Chaosmos (2013) în franceză, iar în olandeză (2004) şi engleză (2006) Chaosmos. Poezii şi proze ale sale au fost incluse în volume colective româneşti sau străine. A coeditat lucrarea colectivă Perspectives roumaines. Du postcommunisme à l’intégration européenne (2004). De aceeaşi autoare, la Editura Polirom a apărut volumul Artele plastice în România 1945-1989 (cu o addenda 1990-2010) (2013). FEM a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Augustin Frăţilă, Premiile Radio România Cultural şi Premiile revistei Observator cultural.

Cristian TEODORESCU s-a născut la Medgidia, în 1954. A absolvit Facultatea de Filologie, secția română-engleză, a Universității din București. A început să scrie proză de la 14 ani, pentru revista Vînătorul și pescarul sportiv. A debutat editorial în antologia Desant ’83 (Cartea Românească, 1983). În 1985 îi apare volumul de povestiri Maestrul de lumini, la Editura Cartea Românească (reeditat în 2005), urmat în 1988 de romanul Tainele inimei, la aceeași editură. În 1991 publică la Editura Alex Faust repovestit băieților mei, Petre și Matei, apoi Povestiri din lumea nouă (RAO, 1996), Îngerul de la benzinărie (povestiri, Paralela 45, 2002), Maestrul de lumini și alte povestiri (Curtea Veche, 2005) și romanele Medgidia, orașul de apoi (Cartea Românească, 2009; Polirom, 2012), Șoseaua Virtuții • Cartea Cîinelui (Cartea Românească, 2015; Polirom, 2019), Cartea pisicii (în colaborare cu Mardale, roman, Polirom, 2017) și București, marea speranță (Polirom, 2019). A primit Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor (1986), Premiul Academiei Române (1990), Premiul pentru proză scurtă (1997) și Premiul pentru roman ale Uniunii Scriitorilor (2010), precum și alte premii ale unor ziare și reviste. Povestirile sale au fost traduse în Olanda, Franța, Statele Unite, Muntenegru, Polonia și Ungaria.

Liviu SURUGIU (n. 1969) a debutat în 1994 în Jurnalul SF. A publicat povestiri și nuvele în revistele Jurnalul SF, SuperNova, Curierul Național, Gazeta SF, Ficțiuni, Argos, Nautilus, CPSFA, CPSF-Nemira, Helion, Galaxia 42, utopIQa, Libris și în peste zece antologii. Proza sa scurtă a apărut, în ultimii ani, în cele mai prestigioase reviste din SUA, Anglia, Franța, Germania, Spania, India, Ungaria, Peru, Ecuador și Estonia. A primit 33 de premii literare, în România, Franța și SUA, unde a obținut distincții la „Writers of the Future”, Hollywood. S-a clasat în primii trei (finalist) la Concursul de Scenarii HBO 2013. Fata de pe Drumul Mătăsii este al optulea volum al său.

Cezar Amariei (n. 1973, Ștefănești, Botoșani) a absolvit Facultatea de Litere a Universității „Dunărea de Jos” din Galați și este jurnalist. A publicat în Adevărul, Gîndul, Puterea, a colaborat cu agenția de presă Mediafax și PRO TV. A debutat la 16 ani cu două schițe satirice în Moftul gălățean și cu o povestire umoristică în revista Papagalul.
A revenit la ficțiune abia în 2018, an cînd a început să urmeze cursuri de scriere creativă cu Marin Mălaicu-Hondrari (organizate de Revista de Povestiri), apoi cu Florin Iaru.
A debutat în 2018 cu romanul Zilele noastre mărunte (Polirom), finalist la Festival du premier roman de Chambéry. Este membru al cenaclului gălățean „Noduri și semne”.