Literatură română

Republica este o reconstituire literara a evenimentelor pornind de la o varietate de surse, intre care documente din perioada procesului, memoriile lui Al. Candiano-Popescu – principalul acuzat – si mai ales o scurta scriere satirica, Boborul, a lui Caragiale, pe atunci tinar copist la judecatoria din Ploiesti. In aceasta calitate, Iancu Caragiali asista la investigatiile care au urmat evenimentelor si observa ca toate partile implicate deformeaza realitatea. Intimplarile din timpul republicii de la Ploiesti spun multe despre viata politica romaneasca, despre romani ca fiinte politice. Iar faptul ca tinarul Caragiale a fost de fata la acele scene e de o mare importanta pentru noi toti, caci experienta lui de atunci influenteaza pina azi felul in care romanii privesc politica si pe politicieni.

„Am primit romanul asta exact asa: gata scris. Mi l-a daruit, la ceas de seara, un barbat ciudat, cu un ochi ceva mai mare decit celalalt. Nu s-a prezentat, i-am aflat mai tirziu numele. Mi-a spus ca are incredere in mine si ca eu voi sti mai bine ce sa fac cu manuscrisul lui. L-am intrebat despre ce e vorba inauntru. Mi-a spus ca despre lucruri mici, aproape invizibile, despre o lupa si niste insecte, despre iubiri si cuvinte intr-o limba necunoscuta. Mi-a zis ca, daca imi place, il pot semna eu, el n-o sa se supere. M-a rugat la sfirsit sa-i promit insa ca nu-i voi schimba titlul asta imposibil: Cexina Catapuxina. I-am promis. Mi-a strins mina, apoi a plecat. Sper ca, oriunde ar fi acum, ii e bine.” (Matei Florian)

„Un prozator extrem de talentat, pentru care literatura e mai mult decit o potrivire launtrica.” (Marius Mihet)

O descoperire aparent banala facuta de doi politisti din München ia treptat proportiile unui eveniment crucial pentru intreaga omenire. In Marienplatz, in zorii unei zile ca oricare alta, agentii de ordine publica gasesc la baza monumentului Mariensaule un individ ranit, inconstient, infasurat intr-o pinza patata de singe. Lucrurile se complica, fiindca pinza se dovedeste a fi impletita cu o tehnica si din materiale disparute de aproape doua milenii, iar personajul, dupa toate aparentele biciuit si apoi rastignit, are un genom diferit de al occidentalilor din timpurile noastre si, mai mult, vorbeste o limba necunoscuta. De aici porneste o cursa intre serviciile statului, Biserica si mass-media, fiecare dorind sa traga foloase de pe urma lui. Sa fie vorba despre a doua venire a Mintuitorului printre noi sau despre una dintre cele mai mari farse din istorie? "Adevarata cronica a mortii lui Yesua Ha-Nozri" ne pune fata in fata cu un eveniment la care viseaza milioane de oameni, dar despre care putini cred ca ar putea fi si real. O intrebare ramine totusi: „Ce-ar fi daca...?”

„Harald si luna verde este un roman foarte diferit de celelalte romane pe care le-am scris si publicat. Fiind o cronica de familie care se intinde pe trei generatii, exista personaje foarte bine conturate, are o actiune puternica, iar teza generala a romanului este una politica, ceea ce pina acum mie nu mi s-a intimplat. Eu scriu o carte in care analizez mult mai de sus, fara sa individualizez neaparat o institutie. Am niste teorii pe care le dezvolt si, bineinteles, se bazeaza si pe o experienta personala...” (Nora Iuga)

”În romanul lui Petru Istrate - Băștinașul -, se regăsesc înzestrările unui prozator autentic: suflu epic, capacitate de figurare justă a cadrului narativ în detaliile și aspectele lui caracteristice, desen adecvat al personajelor și simț al proporțiilor în articularea subiectului. Cititorul atent poate descifra, în același timp, o bine dozată neutralitate a scriiturii, prin care se evită implicarea sau exacerbarea eului narator, în beneficiul unei percepții echilibrate, suple, a lumii reprezentate de autor, fără emfază sau retorism, în grila unei nevoi de autenticitate a viziunii și stilului.” (Iulian Boldea)

,, Opera lui Creanga este epopeea poporului roman. Creanga este Homer al nostru. In Creanga traiesc credintele, eresurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filozofia poporului, cum s-au format, in mii de ani de adaptare la imprejurarile pamantului dacic, dedesubtul fluctuatiunilor de la suprafata vietii nationale.''(G. Ibraileanu)

„M. Blecher a fixat ca pe fluturi coşmarele în slove: acul a înţepat numai viermele, dar aripile cu polen continuă să bată.“ (Sașa PANĂ)

„Voi mai avea vreodată curajul să mă vait de ceva? Voi mai avea neruşinarea să am capricii, indispoziţii, enervări?… El trăieşte în intimitate cu moartea. Nu cu o moarte abstractă, nebuloasă, cu termen lung. E moartea lui, precisă, definită, cunoscută în detalii, ca un obiect. Ce îi dă curaj să trăiască? Ce îl susţine? Nu e nici măcar disperat. Nu înţeleg, mărturisesc că nu înţeleg.“ (Mihail SEBASTIAN)

„Inimi cicatrizate" este o capodoperă… o carte pe care ar trebui s-o avem mereu la-ndemână şi s-o citim iar şi iar.“ (Paul BAILEY)

„Bolnavul are tot timpul din lume, orele lui se dilată şi intră într-o contradicţie de nerezolvat cu timpul omului sănătos, care se contractă de griji multe şi mărunte. Faţă de colegii de generaţie, atât de vitali, trăind atât de intens şi meditând de departe, chiar dacă obsesiv, la străina moarte, Blecher este prizonierul unei lumi pe dos: pentru el moartea e intensă, familiară, apropiată şi viaţa e străină. Blecher nu se complace în suferinţă. Întreaga lui viaţă este o contrazicere a ideii că boala umileşte.“ (Ioana PÂRVULESCU)

Max Blecher este unul dintre acei rari oameni care, nu cu intenţie sau cu ostentaţie, ci prin chiar viaţa lor — uneori, ca în cazul de faţă, foarte scurtă —, reuşesc să ne predea o lecţie nu tocmai comodă: decenţa suferinţei. Iar în literatura română este poate singurul autor care a jucat „până la ultimele jetoane“, relatând în timp real şi cu maximă luciditate, fie direct, la persoana I, fie la per-soana a III-a, o experienţă a drumului către sfârşit ce depăşeşte cu mult limita comună a suportabilului şi a imaginabilului.

Ilustrația copertei: desen în tuș negru și roșu de M. Blecher. Coperta reproduce afișul filmului "Inimi cicatrizate" în regia lui Radu Jude, 2016.

..in atmosfera vietii de pace patriarhala de la Iasnaia Poliana, Lev Tolstoi scrie si o seama de povestiri, basme, istorioare si legende dedicate copiilor, pentru care nutrea o imensa dragoste. 

Dar, marelui scriitor rus, ii placeau in mod deosebit fabulele scurte ale lui Esop, inteleptul scriitor grec al antichitatii. Iar pentru a traduce aceste creatii fascinante, pline de invataminte si, astfel, pentru a le face cunoscute copiilor, Tolstoi a invatat limba greaca veche.

In fabulele scrise de Lev Tolstoi, adresate in primul rand copiilor, regasim personaje si caractere din fabulele lui Esop, prin care se satirizeaza, cu scop moralizator, naravuri, vicii sau deprinderi rele. 

Dar, Tolstoi introduce in actiunea acestora fie o anecdota populara, fie un proverb sau o zicatoare, fie ca subiectul devine, sub pana sa, o istorioara din existenta obisnuita, din viata de fiecare zi (de pilda, Cei doi prieteni), sau transfera, pur si simplu, actiunea in atmosfera natala de la Iasnaia Poliana.

Astfel incat, fabulele scrise de Lev Tolstoi ajung sa fie adevarate basme rusesti, creatii „de sine statatoare" ale acestuia, citite cu placere atat de copii, cat si de persoanele adulte...

In povestirile cu haz inspirate din intamplarile cu Pacala si Tandala, al caror sambure il constituie naratiunea populara, marii nostri scriitori Ion Creanga, Const. Negruzzi, Ioan Slavici si Petre Dulfu configureaza individualitatile a doua celebre personaje din literatura noastra, "devenite tipuri nationale”. Selectia "aventurilor” celor doi protagonisti si sincronizarea intr-o unitate armonioasa poarta, de la bun inceput, girul personalitatii acestor reprezentanti ai literaturii romane.

Pacala este un personaj complex, a carui hatrenie izvoraste din puterea mintii, din umorul si intelepciunea populara, dar bine disimulate sub o cuceritoare aparenta de simplitate si chiar naivitate. El isi ia bata la spate si, cu fluierul la brau, colinda prin lume, rade de prosti si prostie, pacaleste pe unul si pe altul pentru a indrepta relele moravuri si, asa, o ia mereu de la capat. Prin istetimea sa, el dezghioaca tot ceea ce vede si aude, sanctioneaza proastele naravuri prin rasul sau, verbul lui acid fiind palosul taios cu care isi atinge scopul.

Pacala este un tip social si profund cinstit, el neputand trai decat in raport cu oamenii din jurul lui si cu dorinta de a intra in randul oamenilor, adica de a se bucura de o existenta onesta.

Omologul lui Pacala este Tandala, care il insoteste, uneori, pe acesta in peregrinarile sale. Prin inclinatia lui fireasca de "a tandali”, de a lenevi si de a pierde vremea fara nici un rost, Tandala este o alta ipostaza a unui personaj comic, cu radacini in umorul popular. El pare, anume, creat pentru a pune in evidenta, printr-un raport de izbitoare antiteza, consistenta personalitatii lui Pacala. 

Cartea de fata Mitica si fiara, dupa marturisirea autorului ei, se doreste un modest ajutor pentru cititorul care incearca sincer sa duca o viata mai constienta, 
mai libera. A fost scrisa in mare parte in Romania, intr-o vreme cand libertatea era definita drept "intelegerea necesitatii". Cele 18 povestiri, 
cuprinse in volum, ne dezvaluie trairile individuale ale unei intregi galerii de personaje: un tanar inginer, un fost detinut politic, un profesor, 
un cizmar, un carciumar, un modest functionar in Ministerul de Interne, un colonel de Securitate s.a. Toti acesti oameni incearca sa dea sens propriei 
vieti intr-un regim opresiv, politinesc, in care libertatea gandurilor reprezenta o rala crima. Aspiratia catre pastrarea libertatii interioare, o 
libertate fara limite - problema practica fundamentala pentru autor -, reprezinta liantul episoadelor narate de Tudor Zanetti, care crede cu ardoare 
in existenta liberattii personale a individului, dar nu ca un drept prevazut in Constitutie, ci ca un dar dumnezeiesc. Un dar divin, care trebuie cerut, 
de fiecare dintre noi, tenacitate si smerenie.(Andrei Ionescu)

Capitolul I. Ciufu. Capitolul II. Stapana cu servitoarea. Capitolul III. Cinci minute. Capitolul IV. Casa crimelor. Capitolul V. Mostenitorii indignati. Capitolul VI. Banuielile Aretiei. Capitolul VII. Solomia vrea sa plece. Capitolul VIII. Judecatorul si politaiul. Capitolul IX. Informatorul ofensat. Capitolul X. "Cand ai mintit". Capitolul XI. Doua biete femei. Capitolul XII. Toiagul batranetelor. Capitolul XIII. Cortegiul funerar. Capitolul IV. O celebritate pitesteana. Capitolul XV. Lixandru. Capitolul XVI. Alibi. Capitolul XVII. Inelul cu brilliant. Capitolul XVIII. Testamentul. Capitolul XIX. Parerile lui Spiru. Capitolul XX. Intoarcerea judecatorului. Capitolul XXI. Un ac de par. 

Bună dimineața, băieți! este continuarea celebrului roman Cișmigiu&Comp.

În această suită de povestiri, pline de umor și duioșie, îl reîntâlnim pe poznașul elev de odinioară Grigore Băjenaru, de la Liceul „Gheorghe Lazăr”, în postura de profesor, care își captivează cititorii cu noile năzdrăvănii ale elevilor săi, cu trucurile sale pedagogice pentru a face față situațiilor imprevizibile, cu pățaniile și întâmplările de la orele de curs sau din cancelarie. Cu adevărat memorabile sunt povestirile în care autorul evocă anecdote și episoade hazlii din viața marilor noștri scriitori Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Iacob Negruzzi și Alexandru Vlahuță.

Lectura romanului Bună dimineața, băieți! reprezintă un minunat prilej pentru fiecare cititor de a se regăsi într-un univers unic – cel al adolescenței -, din perspectiva, cu accente nostalgice, a maturității.

Matei Caragiale poate fi privit,metaforic vorbind,ca unul din acei constructori de viori ai veacurilor trecute,inzestrati cu o infinita rabdare,detinatori ai unor taine ce pier odata cu ei,dovada stiintei lor secrete facand-o pentru generatii dupa generatii rezonanta unica si inefabila a celor catorva instrumente perfecte pe care le-au mestesugit in ani,cu o truda delicata si pasionala.Un sunet de o asemenea puritate inchide in el misterul unei exitente,vibratia nobila a unei abnegatii.

,, Ciuleandra, roman realist din viata familiala ca si Ion, are ceva din puterea dramatica si simtul situatiei a Padurii spanzuratilor, dar ne indica in acelasi timp posibilitati noi ale talentului d-lui Liviu Rebreanu.''(Izabela Sadoveanu)

A fost o personalitate morala aleasa, un om de mare omenie...Vlahuta. A vrut sa fie numai scriitor, si a fost unul din cei mai de seama in generatia chemata la viata spiritului de Eminescu si care a primit puternica intiparire a acestuia. (Tudor Vianu)

Din cuprins:
Geniul pustiu
Sarmanul Dionis Novela
Fat-Frumos din lacrima
La aniversara Naratiune originala
Cezara Novela originala
Aur, marire si amor
[Avatarii faraonului Tla]

Fat-Frumos din lacrima

Tabel cronologic

Aprecieri critice

Un roman cu subiect fermecator, in care adolescenta este prezentata ca o dimensiune unica a existentei umane, ca o perioada din viata fascinanta, traita cu exuberanta, simplitate si intr-un ritm tumultuos. Cartea Cismigiu et Comp. este de o certa actualitate si astazi, caci tipologia adolescentului, a liceanului, este aceeasi dintotdeauna, indiferent de epoca. Intamplarile captivante din viata liceenilor  "lazaristi", povestite de Grigore Bajenaru cu umor, cu o verva debordanta, dar si cu tresariri nostalgice, insufla bucuria lecturii si a regasirii intr-o varsta minunata orcarui cititor. Iata o carte pe care o citeste cu placere oricine, la orice varsta!

"Ora 25" prezintă drama celui de-al doilea război mondial din perspectiva unui țăran român vinovat de două lucruri capitale: are drept soție o femeie frumoasă și poartă un nume cu valențe în mai multe limbi. Johann Moritz este pe rând Ion, Johann, Ianoș Moritz. Toate astea l-au costat 13 ani petrecuți în 106 lagăre răspândite pe întreg teritoriul Europei. Este de la sine înțeles ca Johann Moritz nu se face vinovat de nicio infracțiune.

Ce-ar fi daca unele cuvinte nu ar mai fi sunete, ci lucruri sau fiinte? Poate nu am mai lovi unii in altii daca, dupa o cearta, casa s-ar umple cu pietre, ca un cimitir. Poate nu am mai rani in dragoste daca, dupa tradari, hoituri de flamingo ne-ar stavili iesirile. Poate nu am mai minti daca, dupa o noua minciuna, roiuri de vipere s-ar porni dupa noi, ca dupa niste regi putrezitori. Poate nu am mai fura, daca lacrimile sarate ar fi singura apa care ni s-ar da vreodata. Poate Dumnezeu a creat gresit cuvintele? Fara a sti, pe atunci, ca oamenii au mereu nevoie de dovezi. Chiar si ale propriei nimicnicii. Tatiana Tibuleac

Nascuta la 15 octombrie 1978 in Republica Moldova. Singura fiica a unui jurnalist si a unei corectoare de ziar. Absolveste liceul Iulia Hasdeu din Chisinau, apoi Facultatea de Jurnalism si Știinte ale Comunicarii a USM. Incepand cu anul I de facultate colaboreaza cu diverse ziare in calitate de corectoare, traducatoare si reporter. Devine cunoscuta publicului larg in 1995, cand trece la ziarul FLUX, cel mai important cotidian de limba romana din tara si initiaza rubrica “Povesti adevarate”. Este cunoscuta si apreciata in special pentru reportajele si “povestirile” despre oameni. Ultimii ani locuieste la Paris, creste doi copii si lucreaza in domeniul Comunicarii si Audioviziualului. Cartea "Fabule Moderne" este prima sa carte.

Un nou titlu din colecția Aventură și Mister, o nouă poveste care vă va introduce în universul misterului. Corint Junior vă prezintă noutatea editorială "Făuritorul de baghete magice".

Totul a pornit într-un castel retras, ascuns într-o pădure din România. Henry Leach al VIII-lea nu ș­tie încă, dar este urmaș­ul unei generații străvechi de făuritori de baghete magice. Asta înseamnă că a moștenit puteri nebănuite, un cufăr cu obiecte misterioase și multe necazuri. Dar cea mai mare problemă cu care trebuie să se confrunte zi dupa zi este sora lui mai mică, Brianna, care a avut dintotdeauna talentul special de a-i sta în cale. Mai ales acum, când Henry este pe cale să realizeze prima lui vrajă adevărată, iar Brianna este prinsă la mijloc și lucrurile scapă de sub control. Cu ajutorul lui Coralis, Marele Maestru al Baghetelor, și al unui vultur care nu este ceea ce pare, Henry speră să readucă lucrurile la normal. Numai că luna rea stă să răsară și un făuritor de baghete malefic le încurcă planurile, iar Henry va învăța pe propria-i piele că lumea în care trăiește nu mai este ca înainte.

"Cunoscator al sufletului copiilor si adolescentilor, printre care stie sa distinga si sa invie temperamentele individuale, evocand o lume idilica si patriarhala, in care nu exista decat caractere "simpatice", un mediu social de stricte si consimtite ierarhii, cu oameni care cultiva deliciile sentimentului, prinsi exclusiv in momentele lor de destindere, in lungi si fericite vacante, Ionel Teodoreanu este un pictor de scene gratioase, creatorul unui adevarat rococo moldovenesc, ramas pana mai tarziu lumea caracteristica a romanelor sale." (Tudor Vianu)

  "Vestea proasta este ca limbajul public se degradeaza incontinuu. Bunaoara, inclinatia barbatilor romani, indiferent de clasa, virsta ori educatie, de a-si invoca public organul genital, te miri cind si te miri unde, ca si cum altminteri s-ar sufoca, pare cu totul si cu totul de neoprit.

Populat de o intreaga galerie de alte personaje de un pitoresc fascinant, fiecare cu cite o savuroasa istorie de viata, "Naluca" este in egala masura romanul cautarii si gasirii esentiale, al alienarii pamintesti a artistului si al senzualismului mortii, ca singura strategie de refugiu intr-un ideal al dragostei care doar acolo mai poate fi regasit.

O zi de inregistrari ratate intr-un studio din Bucuresti care ia o turnura apocaliptica, o vizita la un mormint din Republica Moldova incheiata cu o violenta istorie de seductie neimplinita, o intilnire cu o golanca metafizica in Bruxelles, pierderea inocentei unui copil intr-un sat de linga Buzau, incantatii magice in jurul unor legionari romani pe frontul spaniol din Majadahonda: acestea sint doar citeva dintre temele celor douazeci si doua de povestiri ale lui Dan Alexe, fiecare corespunzind uneia din arcanele majore ale Tarotului. Alchimia, stiintele oculte, sexualitatea, Cabala, limbajul sint liantul povestilor care se completeaza reciproc si care pot fi recitite in orice ordine, recompunind de fiecare data un ansamblu inedit. Invaluit intr-o aura mistica, presarat cu picanterii, "In punctul lui rebbe G." ofera, picatura cu picatura de licori precum „Scuipat de Luna” sau „Ciine de Armenia”, o noua viziune asupra lumii de azi si a limbii care ne vorbeste.

E un studiu riguros, extrem de bine organizat, unic in exegeza romaneasca. Profesorul Liviu Malita dovedeste inca o data ca este, pe plan national, unul dintre cei mai straluciti critici si istorici literari actuali.” (Ion Vartic)