Literatură română contemporană

Țara brânzei a fost publicată în 1999, după o perioadă de gestație de doi ani. Mi-a fost greu să o scriu din cauza lucrurilor rele pe care le spuneam despre părinții mei, satul în care m-am născut și, nu în ultimul rând, despre femei. O carte în care făceam să răbufnească toate frustrările unei copilării și adolescențe petrecute în cele mai grele condiții. Viața la țară, comunismul, o adolescență petrecută în cămine cu dormitoare în care ne îngrămădeam 12 fete, apoi o viață de adult petrecută într-o atmosferă misogină de violență verbală și abuzuri la care consimțeam dintr-o lungă tradiție patriarhală.

25 de ani de la publicarea acestei cărți mi se pare un interval potrivit să o readuc la matcă, în țara care a creat-o. E timpul ca noua generație de cititori și cititoare formată între timp să ia cunoștință de ceea ce scria o femeie de 33 de ani, în secolul trecut.Țara brânzei a fost scrisă într-o vreme în care lumea nu era chiar pregătită pentru astfel de cărți. 25 de ani mai târziu, sunt fericită să constat că editurile și publicul sunt gata să le publice și să le citească. Iar femeile sunt gata să le scrie.

Felicia Mihali

Este al patrulea volum al tetralogiei "Clipe de durere, clipe de iubire", scrisă de Andrei Filotti.

Copiii familiei Totila – Despina, Ermanaric și Sigeric – sunt acum adulți și fiecare se străduiește să își găsească drumul potrivit în viață.

Cum Al se confruntă cu probleme de sănătate, Despina se pregătește să preia frâiele afacerilor familiei. Susținută de mama ei, ea va pleca în Rusia, unde trebuie să protejeze investițiile trustului Totila. Periplul ei se va dovedi nu doar o inițiere în lumea afacerilor, ci și începutul unei neașteptate idile.

Ermanaric și Sigeric, unul în Moldova și altul în Grecia, vor avea și ei parte de diferite încercări – situații neprevăzute și întâlniri care par predestinate – în urma cărora viața li se va schimba pentru totdeauna.

Călătoriile celor trei frați dobândesc, așadar, un rol inițiatic, căci ei trebuie să se dovedească vrednici de a duce mai departe valorile clanului Totila.

Este al treilea volum al tetralogiei "Clipe de durere, clipe de iubire", scrisă de Andrei Filotti.

La optsprezece ani după ultimele peripeții din România, Andra se bucură de o viață liniștită alături de Al și de copiii lor – fiica Despina și gemenii Ermanaric și Sigeric.

Din umbră, însă, pericolul pândește, căci generalul Siminea, acum bătrân și orb, dar la fel de lipsit de scrupule, a pus la cale un complot pentru a se răzbuna pe Andra, cu ajutorul anarhistului ucrainean Kovalenko.

Despina este răpită în timpul unei vacanțe cu prietenii și adusă în România, iar părinții ei își mobilizează toate resursele pentru a o găsi.

Începe astfel o căutare disperată, care îi va purta pe Andra și pe Al din Dobrogea până în Banat și îi va pune în legătură cu o mulțime de personaje pitorești.

Kovalenko este, însă, un adversar redutabil, astfel că, în încercarea de a-și salva fiica, Andra și Al se văd adesea puși în fața unor situații-limită…

Între lumile de azi pe mâine ce ies din comunism spre consumerismul și capitalismul românesc de cumetrie, Bogdan Iorga găsește să recitească, în cheie (auto)ironică și pe ritmuri de blues & rock, metoda lui Dalí de a deveni faimos și bogat. O recitire în care apar biografii înecate în alcool și povești sparte ale unor personaje care nu reușesc să dea marea lovitură! Întoarsă pe dos, într‑o comedie a vieții în post‑comunism, literatura ca și picturile după care se inspiră e o oglindă întoarsă spre sine, dar, mai ales, spre epoca din care s‑a născut ca spuma zeilor. Pentru amatorii de picanterii și argou, cartea lui Bogdan Iorga e ca o scufundare în apele mișcătoare ale tranziției de la Epoca Nicolae Ceaușescu la Epoca McDonald’s. Dan Mircea Cipariu

Romanele-haiku pulsând între copertele acestei cărți parabolă-pamflet-poem sunt tot atâtea reacții ale unei conștiințe ultragiate de formele înșelătoare pe care le îmbracă adevărul – fie el cel filozofic, fie el cel religios, fie el cel literar, fie el cel moral...

La câteva zile după ce a împlinit o sută de ani, istoricul Neagu Djuvara, care îl cunoscuse pe Unchiul Serenus și citise Îngerul de pe auto­stradă, mi‑a telefonat invitându‑mă să trec pe la el: avea une grosse surprise. La prima descindere în București m‑am oprit și pe strada Philippide, unde „bătrânul minune” al istoriografiei noas­tre a petrecut ultimii ani din viață...

Lămâiul lui Ilici depășește în valoare, spectaculos, propriile ei cărți anterioare, dar și cărțile multor autori de azi. Este un roman remarcabil, greu de uitat, de o indiscutabilă originalitate, despre ceea ce au trăit românii în timpul comunismului. Stilul de o desăvârșită eleganță, sarcasmul tăios, portretele psihologice subtile și, mai ales, capacitatea de a intui esența tragediei de care a avut parte nefericitul nostru popor înscriu această carte în marea literatură. - Alex. Ștefănescu

O noapte de dragoste la Iqaluit reia personajul principal din romanul Iubita din Kandahar, publicat in 2012 si declarat de Canada Reads drept unul dintre cele mai bune zece titluri din Quebec. Inspirat de o poveste adevarata, cartea descrie inceputul unei relatii de dragoste dintre un soldat canadian si o pin-up girl de origine romana; din nefericire, explozia unei bombe ii pune repede capat. La zece ani dupa moartea soldatului, Irina se refugiaza la Iqaluit, unde spera sa inceapa o noua viata. Destinul ei se complica inca o data in momentul cand il intalneste pe Liam O’Connor, un ofiter de politie si fost soldat in Afghanistan. In ciuda atractiei reciproce, povestea lor se impotmoleste inca de la inceput intr-o serie de incidente, suspiciuni, acuzatii. Primul obstacol in calea iubirii lor este nepoata lui Liam, fiica fratelui sau, o fetita inuita care devine pentru ei o sursa zilnica de conflicte. Obsesia Irinei de a fi un profesor bun devine pentru familia lui Eli simbol de intoleranta si discriminare. In decorul misterios al lungii nopti polare, povestea lui Liam si a Irinei se deruleaza sub semnul revelatiilor tulburatoare.

Vulpea urbana este o poveste despre un tanar care se descopera pe sine pictand una dintre cele peste zece mii de vulpi care misuna prin Londra. Cariera diplomatica a lui Christopher Somerset este intrerupta brusc dupa ce dejoaca intr‑un mod neortodox un atentat terorist. Intors la Londra, Christopher se dedica picturii, marea lui pasiune. Incepand din ziua in care reuseste sa surprinda pe panza, in albastru cobalt, o vulpe care trece deseori prin gradina lui, viata i se schimba: mariajul i se deterioreaza, prietenia ii este pusa la grea incercare, creativitatea i se poticneste. In cele din urma, gaseste raspunsuri intr‑un mit primordial, pe care il descopera in Metamorfozele lui Ovidiu.

La doi ani după căsătoria cu Al, viața Andrei decurge în mod miraculos. Nu doar că trăiește într-un superb castel medieval, dar, datorită nou-dobânditului ei sta­tut aristocratic, este invitată la tot soiul de manifestări și evenimente organizate de elita valenciană.

Cartea de față conține mai multe povestioare inspirate de gândurile, emoțiile și experiențele de viață ale Anei Trestieni, proze scurte scrise cu multă duioșie și dragoste de viață.

Romanul „Deviații sau High Fidelity” face parte dintr-un grup de trei cărți, scrise între anii 1989 1990, „Reproducere color”, apărută în 2018 la Editura Vremea, și „Odihnește-te unde noaptea te-a prins”, apărută în 2019 la eLiteratura. „Deviații sau High Fidelity” este cartea Bucureștilor anilor ’90, cu speranțele și deziluziile de atunci, cu jertfele eroice de vieți nevinovate și cu durerile lor fără leac, cu trădările de prieteni și de sine, cu macarale ruginite, cu prăbușiri în clipele cele mai înalte ale împlinirii, cu frumusețea infinită a zborului, a fiecărei dimineți, a fiecărei nopți, a fiecărei nașteri. M-aș bucura să se poată spune despre această a treia carte ceea ce s-a scris despre celelalte două.

Redactat intre octombrie 1984-septembrie 1985 si ramas in manuscris, acest roman a fost publicat, tot intr-o editie sumara, abia in 2001. Este una dintre cele mai putin cunoscute realizari ale lui Ovidiu Birlea. Ineditul romanului consta in subiectul sau, tesut in jurul unei protagoniste de exceptie, Ecaterina Varga, un mit printre romanii ardeleni de la jumatatea secolului 20 XIX. Autorul ii marturisea unui prieten: "Am intentia sa scriu un roman despre Ecaterina Varga. (...) Eu o consider o Ioana d'Arc a Buciumului si, pentru ceea ce a facut ea aici, merita mai mult decat s-a scris pana azi."

După debutul publicistic în 1967, în revista Luceafărul, la care a colabo­rat de-a lungul timpului cu numeroase cronici TV, de film, de modă, Corina Cristea a publicat un prim volum de povestiri, Prietena mea, Si, în 1969, la Editura pentru Literatură. Acesta a fost urmat de romanul Casta­nii roşii, parfumați şi naivi, volumul de nuvele Eternitatea e după colţ, romanele Sca­dența, Goana după vânt, Emigrant în singurătate, Cartea din berjera aurită, (Ed. Vremea, 2012), Aroganța elitelor, Peregrinări fragile, (Ed. Vremea, 2014), Solitarul solidar. Lordul Byron, (Ed. Vremea, 2015) și 3R: Resentimente… Reminiscențe… Reverberații…, (Ed. Vremea, 2021). Traduce, cu Petru Popescu, romanul Din sălbăticie, de James Baldwin, Univers, 1971. Corina Cristea este inclusă în numeroase dicționare şi istorii ale literaturii române, iar volumele sale s-au bucurat de cronici favorabile din partea unor critici precum G. Dimisianu, Mircea Iorgulescu, George Pruteanu, Mihai Ungheanu, Laurențiu Ulici ș.a.

În cursul unei misiuni CIA în România, la sfârșitul anilor ’70, Al Totila, un agent american, veteran al războiului din Vietnam și unul dintre cei mai bogați oameni ai lumii, se îndrăgostește de o tânără româncă. Securitatea intervine violent, încercând să distrugă idila. Americanul trebuie să găsească un mod de a anihila acțiunile autorităților pentru a-și salva iubita și a-și îndeplini misiunea.

În acest roman polivocal, trei femei își mărturisesc fără pudoare trăirile. Céline, Ana-Maria și Marta sunt nefericite pentru motive care ar trebui de fapt să le facă fericite: maternitatea, dragostea, căsătoria. În timp ce Ana-Maria cheltuie o avere pe clinicile de fertilitate ca să rămână însărcinată, Céline și Marta se confruntă cu dura realitate de a nu-și găsi împlinirea în viața de cuplu. Profunda lor singurătate ridică o întrebare care este încă tabu în societatea contemporană: are o femeie dreptul să fie fericită în afara condiției de mamă și soție?

Sub forma unei narațiuni la persoana întâi, Bigama dezvăluie destinul unei femei prinse între două povești de dragoste. Între soț și amant, pe cine să aleagă? O întrebare care devine o adevărată dramă când trăiești în sânul unei mici comunități migrante, cu încărcătura ei de tradiții și interdicții aduse de acasă.

Sub influența unor noi identități în formare, puține sunt cuplurile care rezistă la încercarea migrației. Iar atunci când decizi să îți abandonezi bărbatul, trebuie să te pregătești să faci față întregii comunități. În decorul unui Montréal colcăind de migranți, Bigama vorbește despre tradiție, exil, dezrădăcinare. Cursa epuizantă între doi bărbați și două case reprezintă în același timp relația ei duplicitară cu trecutul și prezentul.

Romanul unei crize existentiale, aceasta carte este una despre emotii; rolul principal ii apartine unei psihologe care in urma unei vacante petrecute intr-un tinut idilic la prietena ei decide sa-si schimbe viata si isi cumpara o proprietate in apropierea celei a prietenei sale. Aparent o carte usoara, acest titlu trateaza una dintre dramele actuale ale femeilor: vaduvia.

Romancierul si prozatorul Dan Bogdan este autorul unei carti de sertar, Scorpionul din Durango, aparuta imediat dupa Revolutie in 120.000 de exemplare, epuizate in cateva saptamani.

Corina Cristea (n. 1938) este prozatoare și traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România, absolventă a Facultății de Filologie, secția limbă și literatură română – limbă engleză, din cadrul Universității București. Corina Cristea este inclusă în numeroase dicționare și istorii ale literaturii române, iar volumele sale s-au bucurat de cronici favorabile din partea unor critici precum G. Dimisianu, Mircea Iorgulescu, George Pruteanu, Mihai Ungheanu, Laurențiu Ulici ș.a.

Seducătorul oferă o perspectivă tulburătoare asupra celor mai periculoși bărbați din societate, în legătură cu care fiecare femeie este avizată și pe care multe îl întâlnesc: prădătorul psihopat. Am văzut acești bărbați prezentați la știri pentru crimele lor abominabile. Dar puțini se așteaptă să fie seducătorii șarmanți, voioși, romantici pe care îi întâlnim în poveștile de dragoste. Când eroina romanului, Ana, îl întâlnește pe Michael, ea urmează să treacă prin aventura vieții ei. În captivantul ei roman, Seducătorul, Claudia Moscovici portretizează cu talent și acuratețe psihologică puterea fascinantă a acestor fermecători, dar și periculoși, Don Juani.

D.R. Popa

Adevărat thriller psihologic, acest roman ne amintește de opere clasice precum Anna Karenina și Madame Bovary, dar dintr-o perspectivă contemporană. Noul tip de seducător este un psihopat, un prădător periculos lipsit de emoții autentice. Cu toate acestea, suntem fascinați fiindcă prinde în capcana lui două femei; una dintre ele extrem de dependentă, cealaltă sedusă, dar autonomă.

Edward K. Kaplan,

Profesor în Științe Umaniste și Președinte al Programului de Studii Religioase, Brandeis University

Un nou roman în colecția Vintilă Horia, dar una dintre cărțile tinereții pentru celebrul scriitor român al exilului. Vintilă Horia a scris „Acolo și stelele ard” în perioada anilor 1940, propunând cititorului o poveste de dragoste complicată – un triunghi amoros ce poartă personajele în mai multe orașe pline de încărcătură artistică.

„Acolo şi stelele ard” a fost scris în 1941 şi a apărut la Editura Gorjan din București în 1942, alături de nuvela „Moartea morții mele”. Volumul de faţă reproduce integral textul primei ediții.

Nuvela „Mă numesc Ana” este una dintre cele mai frumoase povești de dragoste din câte s-au scris în limba română în ultima vreme. Scrisă la persoana întâi, din perspectiva personajului principal, se remarcă printr-o sinceritate sfâșietoare, prin dramatism, printr-un sentiment în cele din urmă tonic al capacității ființei umane de a ieși întotdeauna din întuneric la lumină.

Regimul comunist, „un regim ilegitim și criminal”, a distrus, cum se știe (sau cum din păcate nu se mai știe), multe destine omenești. În nuvelă este înregistrat momentul în care iubitul Anei este întemnițat pe nedrept, din motive politice, condamnând-o pe femeie la singurătate. Ea își reface viața căsătorindu-se, după multe deliberări interioare chinuitoare, cu fratele geamăn al soțului ei.

Este un subiect cu totul insolit. Dacă nuvela ar fi ecranizată, filmul s-ar bucura de un succes internațional fără precedent. Autorul, Dan Căpățînă, are o cultură întinsă, o experiență de viață imensă și un remarcabil talent literar. Nimeni nu înțelege la fel de bine ca el psihologia feminină. Nimeni nu poate să povestească un fapt de viață într-un mod atât de captivant asemenea lui.

Alex. Ștefănescu

Să deschizi o carte de povestiri e ca și cum ai păși într-o bibliotecă.

Cititorii versați vor recunoaște aici, cu bucurie complice, trimiteri subtile la maeștri ai genului, de la Poe la Cortázar, și vor aprecia meritele de heterotopie postmodernă ale volumului, remarcând recurența unor spații alienante, de încapsulare a anormalului: pivnița, podul, casa, azilul de nebuni.

Însă acest fantastic macabru, populat de copii precoce cu sensibilități maladive, perverși, bătrâni senili și debili mintal, e îmbogățit cu tușe satirice de cotidian autohton – primarul demagog și pus pe îmbogățire, miliardarul de carton, polițistul agresiv și semi-analfabet. Tocmai această versatilitate a discursului narativ, care alternează între fantastic, notații realiste, observații psihologice și replici pline de umor, face ca volumul să se preteze unor grile de lectură variate.

Elementul comun e misterul, căci cartea întreagă e un ingenios eșafodaj de cărți de joc, în care cititorii, la fiecare reluare a poveștii, sunt invitați să joace un rol interactiv, punând cap la cap indicii abil răspândite prin text, cât să întregească o semnificație.

Fiecare povestire – un puzzle. Fiecare intrigă – un mister. Fiecare cititor – un detectiv. Fiecare lectură – o bucurie.

Claudia Drăgănoiu

La cincizeci de ani, Adam suferă un accident cerebral care îi distruge aproape în totalitate memoria. Redus la inteligența unui copil de zece ani, trăind cu teroarea de a fi veșnic supus la teste, el devine cu totul dependent de soția lui. Care este secretul acestui cuplu, secret ce zace ascuns sub aparența unei familii fericite? Accidentul lui Adam nu este oare un pretext pentru a se scăpa de obsesia trecutului?

Publicat pentru prima oară în engleză, acest roman reprezintă o adevărată frescă a comunității românești din Canada, unde orice poveste de succes ascunde adesea un teribil secret. Un roman despre iubire și iertare.

 

Elogii în presa canadiană:

"O Robinson de mâna întâi — Vrem să-i mulțumim Feliciei Mihali pentru ideea de a se stabili aici după ce a părăsit România natală.”

Robert Chartrand, Le Devoir, 2002

"Acest al șaptelea roman al Feliciei Mihali, publicat mai întâi în engleză, reprezintă o contribuție majoră la ceea ce poate fi considerată a treia singurătate, cea reprezentată de imigranți.”

Caroline Jarry, Le Devoir, 2016

"Parcursul Feliciei Mihali este unul dintre cele mai interesante de pe planetă.”

Raymond Desmarteau, RDI International, 2018

Un nou roman de Dan Stanca nu este neapărat o reluare a unor teme vechi. Ultima sa apariţie, „Strălucirea corpului”, în seria de autor găzduită de editura Vremea, ne oferă destule momente de reflecţie cum nu au mai fost până acum. Avem aici de-a face cu un preot mai puţin obişnuit, cu virtuţi taumaturgice, care, în final, reuşeşte să vindece un ofiţer invalid.

În carte mai apare episodic şi figura lui Arsenie Boca, dar, a nu se uita, acest roman este închinat memoriei lui Mihai Creangă, de la a cărui moarte, de Crăciun, se împlineşte exact un an. Mihai Creangă, bun prieten al autorului, apare în carte ca personaj, cu numele său, ceea ce a presupus un efort literar deosebit pentru a îmbina memorialistica cu imaginaţia.