Literatură străină

Jumătate de soare galben este un roman remarcabil despre responsabilitatea morală, despre sfârșitul colonialismului, despre loialitățile etnice, despre clasă și rasă și despre felul în care iubirea le complică pe toate. Chimamanda Ngozi Adichie expune promisiunile și dezamăgirile devastatoare care au marcat acei ani în spațiul nigerian, creând una dintre cele mai puternice, tulburătoare și complexe imagini ale Africii postbelice. În 2020, romanul Jumătate de soare galben a fost desemnat de cititori Womens' Prize Winner of Winners, cu ocazia aniversării de 25 de ani a acestui premiu.

Roman distins cu Premiul Mondello și Premiul Grinzane Cavour

Cu câteva zile înainte să împlinească treisprezece ani şi să intre, potrivit tradiţiei iudaice, în rândul adulţilor, Nono, povestitor cu o imaginaţie uluitoare, poliţist în devenire şi elev-problemă, este trimis de tatăl lui, detectiv exemplar al poliţiei din Ierusalim, la unchiul său pedagog, singurul care l-ar mai putea aduce pe calea cea bună. Însă călătoria cu trenul în pragul ceremoniei de bar mitzvah devine pe neaşteptate începutul unui joc extraordinar, în care întâlnirea cu fascinantul Felix, escroc de talie internaţională şi gentleman excentric cu un straniu accent românesc, şi cu fermecătoarea Lola Ciperola, marea doamnă cu şal violet a teatrului israelian, îi va deschide calea spre o aventură fabuloasă. Roman picaresc despre copilărie, identitate şi aventura dureroasă a maturizării, Sunt şi copii în zigzag explorează, prin ochii unui copil cu totul aparte, o lume carnavalescă în care nimic nu e ceea ce pare şi măştile se schimbă la fiecare pas. Distins cu Premiul Mondello (1996) şi Premiul Grinzane Cavour (1997), romanul a fost ecranizat în 2012 în regia lui Vincent Bal, cu Thomas Simon, Burghart Klaußner şi Isabella Rossellini în rolurile principale.

Cuprins de entuziasmul de a deveni soldat, Paul Baumer vrea să lupte alături de prietenii săi pe frontul Primului Război Mondial. Pentru generaţia lui, războiul e glorie, e şcoala vieţii unde băieţii devin bărbaţi, e eroism. Odată cu începutul înfruntării şi cu intrarea în tranşeele morţii, iluziile tinerilor se destramă. Pe măsură ce războiul se prelungeşte, văzându-şi apropiaţii doborâți de gloanţe unul câte unul, Paul încearcă să supravieţuiască, îmboldit de un singur gând: trebuie să lupte împotriva unui principiu distructiv, care conduce la moarte tineri de aceeaşi vârstă, îmbrăcaţi în uniformele unor armate potrivnice.

Raymond Jean (1925–2012) a publicat mai mult de 40 de cărți în genuri diverse și a obținut Premiul Goncourt pentru nuvelă în 1983, pentru volumul său Un fantasme de Bella B. Romanul Cititoarea a fost ecranizat într-un film de mare succes, cu Miou-Miou în rolul principal.

 

O tânără femeie care și-a abandonat studiile de Litere și se plictisește acasă dă un anunț la mica publicitate prin care își oferă serviciile de cititoare la domiciliul clientului. Cei care o plătesc pentru a le citi ajung dependenți de vocea ei muzicală și plăcută, cu inflexiuni joase. Iar ea le citește din Maupassant, Lewis Carroll, Marguerite Duras, Marchizul de Sade – pentru fiecare un autor diferit. Vocea ei și alegerile de lectură dau viață fantasmelor unui adolescent, înviorează o fetiță singuratică, oferă un sens nou după-amiezilor unei bătrâne văduve de general. Dar, așa cum se va vedea, literatura nu e niciodată inocentă, jocurile ficțiunii se insinuează în realitate, iar tânăra cititoare ajunge să fie supravegheată de poliție.

Memoria aerului începe cu un vis. Naratoarea privește o femeie moartă: este chiar ea, însă cu mai mult de douăzeci de ani înainte, „ca şi cum aş fi petrecut tot acest timp murind“. Visul deschide o fantă spre trecut și amintirile se dezvăluie în forma unui monolog: relația de șapte ani cu un bărbat depresiv, cruzimea jocurilor amoroase pe care le-a trăit împreună cu el și, în cele din urmă, povestea despre momentul când a auzit un alt bărbat spunându-i: „Dacă țipi, te omor“.

 

Caroline Lamarche (Liège, 1955) este romancieră, poetă, scenaristă și autoare de dramaturgie radiofonică. În 2019, a primit prestigiosul Prix Goncourt pentru colecția sa de povestiri Nous sommes à la lisière (Gallimard, 2019).

Camille Laurens (n. 1957) a obținut premiul Femina 2000 pentru romanul Dans ces bras‑là. Mai multe dintre cărțile ei au fost premiate și traduse și în SUA (Tissé par mille, Romance nerveuse, La petite danseuse de quatorze ans). În 2020, Fille a fost numită Cea mai bună carte a anului în revista Lire, cu peste 120 000 de exemplare vândute în Franța și drepturile de traducere cedate în 11 țări.

 

Într‑un roman de o forță excepțională, Camille Laurens urmărește destinul unei femei născute în 1959 care înțelege foarte devreme că, în societatea acelei vremi, fetele sunt inferioare băieților. Odată cu nașterea fiicei ei, naratoarea are parte de o nouă constatare: maternitatea poate trezi temeri noi și, totodată, preconcepții nebănuite legate de statutul de „fată“.

 

„Romanul Fată va rămâne o referință în istoria femeilor. Este o operă în același timp subtilă și puternică.

Le Journal de Dimanche

„Autobuzul rătăcitor” este unul dintre cele mai populare romane scrise de John Steinbeck, cartea fiind tipărită în milioane de exemplare. Conceput ca pseudodramă de moravuri, romanul ne înfăţişează o suită de personaje prinse în capcana propriilor ipocrizii şi afundate în noroiul lipsei de libertate. Aceşti oameni vor să ajungă din California în Mexic, în Sudul aproape mitic al libertăţii virginale, sacre (căci totul acolo, ni se spune, se află sub ocrotirea Fecioarei din Guadalupe). Nevoiţi să parcurgă acest drum într-un autobuz rablagit botezat „Iubita”, ce seamănă izbitor de mult cu chitul care l-a înghiţit pe Iona, protagoniştii îşi dau arama pe faţă, exhibându-şi diferitele forme de minciună existenţială pe care le întrupează – căsnicia mincinoasă, falsa etică în afaceri, mirajul traiului confortabil, sexualitatea reprimată, prostia şi răutatea de sub masca inocenţei. Drumul le este întrerupt de tot felul de obstacole ce par să îndeplinească funcţia de „vămi ale văzduhului”: căci Mexicul, Sudul paradiziac în care vor toţi să ajungă, nu le permite accesul ipocriţilor şi celor care-şi trăiesc vieţile în minciună. Mai mult, ne sugerează romanul, pe tărâmul libertăţii nu pot păşi cei care nu ştiu să-şi găsească singuri fericirea şi lâncezesc în balta milei de sine.

Acţiunea romanului Mikael Karvajalka este plasată în secolul al XVI‑lea, marcat de procesele Inchiziţiei, de războaiele lui Carol al V‑lea şi de apariţia protestantismului. Tânărul Mikael pleacă să studieze la Paris împreună cu prietenul său Antti Kallenpoika, fierarul care mai apoi îl va însoţi peste tot. Din aventură în aventură, străbate o Europă sfâşiată de conflicte politice, sociale şi religioase. Ajuns în inima unei păduri germane, Mikael întâlneşte o „vindecătoare”, care îl va vrăji definitiv. Dar suntem în anul 1520, când nimic nu mişcă fără ştirea Vaticanului, iar tânărului îi va fi dat să descopere chipul cel mai crud al Bisericii. Dezgustat de metodele barbare ale Romei, Mikael se alătură ţăranilor germani răsculaţi, îl cunoaşte pe Martin Luther şi asistă, în calitate de martor privilegiat al istoriei, la naşterea creştinismului protestant.

Cea mai cuprinzătoare antologie de narațiuni populare antice de până acum, „Cartea poveștilor, legendelor și miturilor greco-romane” reunește aproape 400 de fragmente din texte ilustrând toate tipurile de teme, genuri și specii literare. O atenție specială este acordată formelor mai puțin convenționale, precum legendele – eroice, istorice, religioase, supranaturale și urbane –, novellele și poveștile milesiene, anecdotele, glumele, poveștile gogonate, fabulele, basmele, poveștile în lanț, poveștile cu clenci și aretalogia. Dincolo de miturile clasice cu zei și eroi, putem găsi în acest volum povestiri inspirate de existența cotidiană, cu protagoniști din toate straturile sociale – regi și atleți, filozofi și soldați, preoți și negustori, dramaturgi și războinici, prințese și curtezane, legiuitori și actori, taumaturgi și țărani –, care evoluează într-o lume populată de zei și spirite ale naturii (satiri, centauri, nimfe), fiinţe polimorfe (lamii, vârcolaci), fantome și strigoi. Aceste povești alcătuiesc ceea ce clasicistul și folcloristul William Hansen, editorul cărții, numește Cealaltă Mitologie, mai puțin cunoscută cititorilor de rând, ba chiar și specialiștilor.

Atunci cand doamna Harris, nostima menajera londoneza cu care am facut cunostinta deja in Doamna Harris cucereste Parisul, isi pune ceva in minte, e aproape imposibil sa nu se  implineasca.

Acum, impreuna cu buna sa prietena, doamna Harris porneste intr-o noua aventura, una plina de situatii ilare si de neprevazut, de aceasta data la New York. Nu pentru a-si mai cumpara vreo rochie extravaganta, ci in scopul nobil de a-l gasi pe tatal lui Henry, un copil orfan, abuzat de familia in grija careia fusese lasat, si pentru a-i oferi acestuia o viata frumoasa, lipsita de privatiuni. 

Cum se descurca ea in imensitatea metropolei americane, total diferita de Londra, daca reuseste sau nu sa dea de urmele tatalui lui Henry, ce trasnai mai face in peripetiile ei si de ce surprize are parte, veti afla citind acest roman amuzant, spumos, deconectant, care ne va ajuta sa ne detasam de stresul vietii cotidiene. 

Adolescenta Linda provine dintr-o familie atipică; părinții ei locuiesc în cabanele unei foste comunități de hipioți din nordul împădurit al Minnesotei, cramponându-se de vestigiile unei culturi alternative.

Colegii de liceu o numesc „Ciudata” și „Comunista”. Înțelegerea ei privind lumea se bazează pe impresiile de la școală, unde profesorul ei este acuzat de pornografie infantilă, și pe observarea vieții aparent banale a vecinilor, a cărei bonă ocazională este.

 

Pe măsură ce se insinuează în viața acestora din urmă, își dă seama că ascund ceva.

Dacă spune adevărul, pierde șansa la viața de familie normală după care tânjește și de care începuse să se bucure alături de cei trei.

Paris, 1878. Balerina Marie van Goethem este aleasă de artistul Edgar Degas, până atunci necunoscut, pentru a fi muza noii sale sculpturi: Mica Dansatoare, în vârstă de paisprezece ani.

Dar Marie este mult mai mult decât pare. Ziua este un „șobolan” al operei, contorsionându-și trupul înfometat pentru a distra burghezia. Noaptea complotează să răstoarne guvernul și să reinstituie Comuna din Paris, pentru a-și ține promisiunea făcută tatălui ei, un comunard de frunte, care murise în masacrele de stradă din 1871.

Balerina urmărește cum sculptura prinde viață, în mod tulburător, în mâinile lui Degas, în timp ce se pierde tot mai mult în lumea Parisului impresionist, boem, o lume în contradicție cu principiile socialiste pe care promisese să le susțină.

Înainte de expoziție, însă, iese la iveală un secret de familie devastator, care schimbă totul, atât pentru Marie cât și pentru Degas. În timp ce artistul se străduiește să-și termine sculptura, Marie, cu poliția pe urmele ei, trebuie să acționeze pentru a-și salva familia, pe Mica Dansatoare, dar și pe ea însăși.

Hamburg mai are puțin și dă în clocot. În port, mai mulți bărbați sunt găsiți morți și marcați cu un semn ciudat în frunte. Deoarece se pare că una dintre victime a avut holeră, a fost chemat tânărul bacteriolog Carl-Jakob Melcher.

A trecut puțin timp de la ultima epidemie de holeră și alegerile pentru consiliul orașului nu sunt departe. Suspiciunile de holeră dispar, însă odată cu ele se înmulțesc victimele.

Carl-Jakob Melcher și prietenul său polițist Martin Bucher îl caută pe făptuitor printre negustorii bogați, escroci și anarhiști. Ceea ce descoperă însă întrece orice așteptare.

Când mai multe cadavre încep să iasă la iveală de-a lungul râului Tamisa, detectivul-inspector Henley se teme că este opera lui Peter Olivier, celebrul criminal. Numai că nu poate fi el. Olivier se află deja în spatele gratiilor și chiar Henley a fost cea care l-a pus acolo.

Sperase că nu va trebui să-i mai vadă vreodată fața, dar Henley știe că Olivier ar putea fi cea mai bună șansă pe care o are de a-l opri pe criminalul-imitator. Dar când Olivier află despre noile crime, s-o ajute pe Henley este ultimul lucru pe care îl are în minte... Așa că evadează.

Va fi nevoie de un criminal pentru a prinde alt criminal? Din acest moment, orice se poate întâmpla. Se fac toate eforturile pentru a-l prinde pe ucigaș înainte ca numărul de cadavre să crească. Dar cine va ajunge primul la el – Henley sau Olivier?

Cu șaisprezece ani înainte ca senatorul democrat Bruce Jansen să fie ales președinte al Statelor Unite, campania electorală a reunit cinci oameni foarte diferiți. După ce Jansen este ales președinte, țara este cuprinsă de haos din cauza măsurilor legislative luate de acesta, iar foștii prieteni ai lui Jansen se găsesc fiecare într-o luptă foarte diferită, pentru ei înșiși, drepturile lor și țara lor. Creatorul Seriei Departamentul Q, scrie o poveste despre cât de repede pot scăpa de sub control lucrurile sub conducerea unui președinte american care este hotărât să ia o poziție de forță împotriva amenințărilor, răspunzând cu violență.

LOCUL ÎNTÂI ÎN TOPUL BESTSELLERELOR
THE NEW YORK TIMES & THE SUNDAY TIMES

NOMINALIZAT PENTRU THE WATERSTONES DEBUT FICTION PRIZE

ÎN CURS DE ECRANIZARE CA SERIAL APPLE TV, CU BRIE LARSON ÎN ROLUL PRINCIPAL

„Fericire clandestină. Proză scurtă 1971–1977” este cel de-al doilea volum din integrala prozei scurte lispectoriene, apărută pentru prima dată în limba română la Editura Humanitas Fiction. Cele optzeci și cinci de povestiri reunite în două volume – cel dintâi a văzut lumina tiparului în 2021, sub titlul „Cea mai mică femeie din lume. Proză scurtă 1940–1964” – constituie un eveniment editorial, înscriindu-se într-un adevărat boom al redescoperirii scriitoarei braziliene Clarice Lispector, din a cărei operă s-au publicat în ultimul deceniu peste 300 de ediții internaționale.

Fetițe, adolescente, femei tinere, mature și bătrâne, femei care își așteaptă ma­rea dragoste sau sfârșitul, femei care dau viață sau aduc moartea... Poveștile lor, adunate în acest volum, sugerează un prelungit jurnal intim, sinuos, labirintic, o întreagă parabolă poetică și biografică a Claricei Lispector, cel mai mare nume al intimismului în literatura braziliană, care, prin călătoria ei insolită în labirintul subconștientului, a adus experiența interioară în prim-planul creației.

Un detinut aflat in permisie descopera un secret cumplit despre moartea misterioasa a surorii lui - si se intoarce in lumea interlopa ca sa scoata la lumina adevarul. Inchis pentru un atac armat, Ethan Lockhart viseaza sa aiba candva o viata obisnuita. Insa cand primeste o permisie de 48 de ore ca sa mearga la inmormantarea surorii lui, Abby, isi da seama ca nimeni nu-i vazuse cadavrul si hotaraste sa afle ce s-a petrecut cu ea. Camatarul Shark, fostul sef al lui Ethan, conduce acum un imperiu criminal. Pe masura ce Ethan si cea mai buna prietena a lui Abby gasesc noi indicii, sunt tot mai convinsi ca Shark e responsabil pentru crima, dar nu au dovezi. Daca vrea sa dezlege in 48 de ore misterul mortii lui Abby, Ethan va trebui sa redevina infractorul care a jurat ca nu va mai fi vreodata.

Lolita. Radacini. Pasarea-spin. Ucigasul de politisti. Aventurile lui Tom Sawyer. Un amestec de titluri care reflecta cinci personalitati diferite aflate in pragul maturizarii si al unei schimbari definitive si mortale. Si toate fac parte din clubul de carte Cercul Polar. Intr-un satuc pierdut din nordul Suediei, un pod prabusit dezvaluie un secret ascuns timp de 40 de ani - cadavrul fara cap al unei tinere. Ce s-a intamplat in vara in care a disparut una dintre fetele din clubul de carte si cum le-a schimbat pe celelalte? Ce secrete aveau ele? Cercul polar exploreaza mintea a cinci femei - cum erau atunci si cum sunt acum. Sexul, gelozia si dorinta de a scapa dintr-o comunitate mica au adus sfarsitul aliantei lor din adolescenta. Dar ce a luat viata uneia dintre ele?

Si-a jurat ca nu se va indragosti de ea niciodata... Knox, baiatul rau, cu barba si plin de muschi, prefera sa-si traiasca viata asa cum isi savureaza cafeaua: singur. Nu suporta drama, nici atunci cand ii iese in cale cea mai dramatica aparitie: o mireasa fugara, fara niciun ban in buzunar.

Masurarea lumii a fost tradus in peste patruzeci de limbi si este considerat unul dintre marile romane ale literaturii germane contemporane. Romanul senzational al lui Daniel Kehlmann reda alternativ povestea vietii celor doi titani ai iluminismului german: naturalistul si exploratorul Alexander von Humboldt si matematicianul si fizicianul Carl Friedrich Gauss. Amandoi pornesc in viata cu ambitia orgolioasa de a decela misterele lumii in care traiesc. Unul dintre ei va cuceri aceasta lume infruntandu-i la propriu vitregiile, urcand varfurile cele mai inalte, dand piept cu canibalii si urgiile, celalalt va crede in propriul geniu si in progresele tehnicii contemporane. Unul masoara lumea cu pasul, celalalt o face cu mintea si cu telescopul. Finalul, care-i aduce laolalta, pune insa una dintre cele mai triste si profunde intrebari posibile: care dintre ei a ramas acasa si care a colindat lumea?

Tanara naratoare a acestui roman a cunoscut recent celebritatea datorita postarilor sale de pe internet, iar in prezent calatoreste in toata lumea pentru a-si intalni fanii. Pe fundalul unei astfel de existente sclipitoare revine insa gandul obsedant ca un cor de voci anonime ii dicteaza gandurile in timp ce navigheaza si-si intretine imaginea in ceea ce ea numeste ,,Portalul". Insa cand un eveniment tragic din lumea reala ii solicita cu totul prezenta, tanara va fi izbita de bunatatea, empatia si dreptatea ce exista in lume din abundenta, dar si de avalansa de dovezi contrare acestora. Fragmentar si omniscient, incisiv si onest, Nimeni nu vorbeste despre asta constituie o meditatie profunda asupra iubirii, limbajului si relatiilor interumane. Patricia Lockwood este, fara indoiala, o voce unica in literatura americana contemporana.

"Cum s-a nascut Narnia?" Raspunsul va schimba totul Megs Devonshire are un talent iesit din comun la calcule si ecuatii. Studiaza la Oxford si viseaza sa dezlege cele mai mari mistere ale fizicii. Crede in stiinta, cu o singura ezitare: fratele ei mai mic, pe care il iubeste nespus, nu mai are mult de trait, iar stiinta nu-l poate ajuta. Cand George devine fascinat de Leul, vrajitoarea si dulapul, o carte nou aparuta a faimosului autor C.S. Lewis, si o implora sa afle cum s-a nascut Narnia, Megs nu poate sa-l refuze. Desi la inceput sovaie, Megs se trezeste curand ca ia ceaiul cu profesorul de la Oxford si cu fratele acestuia, rugandu-i sa-i ofere niste raspunsuri. Dar tot ceea ce primeste sunt povesti din copilaria scriitorului, pe care fata i le va depana mai departe fratelui ei. De ce domnul Lewis nu-i spune direct ceea ce vrea George sa stie? Raspunsul ii va dezvalui lui Meg multe adevaruri pe care stiinta si matematica nu i le pot oferi, iar darul pe care si-a imaginat ca i-l face fratelui sau - povestea din spatele Narniei - se dovedeste in schimb a fi unul pe care George i-l face ei: speranta.

O carte fenomen. În curs de publicare în 30 de țări.

„Dragostea pentru cărți este aerul pe care-l respiră această capodoperă." Mario Vargas Llosa

Aceasta este o istorie a cărții. Este povestea vieții unui artefact fascinant pe care l-am inventat pentru ca vorbele noastre să pășească prin spațiu și prin timp. Este povestea acestei invenții, a feluritelor materiale pe care le-am folosit de-a lungul a aproape trei mii de ani: fum, piatră, lut, trestie, mătase, piele, lemn și, cel mai recent, plastic și lumină. Este, de asemenea, o carte a călătoriilor. Un traseu cu opriri pe câmpurile de luptă ale lui Alexandru cel Mare, la Vila Papirusurilor de la Herculaneum, în palatele Cleopatrei și pe locul unde a fost ucisă Hypatia, la primele biblioteci din lume și în atelierele copiștilor, la focurile în care au ars primele codexuri interzise, în Gulag, la biblioteca din Sarajevo și în labirintul subteran de la Oxford, în anii 2000.

Roman ecranizat in 1994, in regia lui Bela Tarr Intr-un sat pustiit din Ungaria, intr-o atmosfera inecata in mucegai, rugina si putrefactie, personajele romanului Satantango incearca din rasputeri sa-si aleaga un drum in viata, sa gaseasca raspunsuri si sa supravietuiasca. "Stii, dansul e slabiciunea mea", spune unul dintre ele - si, dansand, uita cu totii de nenorocirea pe care o lasa in urma, de putregaiul care macina lucrurile, de cladirile care cad pe oameni. Totul e miscare, dans in Satantango: personajele, care-si parasesc casa in cautarea unei fantezii; natura, care ocupa cu repeziciune locul lasat gol de oameni si freamata nevazut; destinul, care ii tine pe toti intr-o asteptare nestatornica, ispitindu-i cu semnele salvarii; chiar si timpul are zvacniri neasteptate, ordonand materia dupa principii stranii. Si totul se petrece in virtutea unei asteptari al carei sfarsit nu se intrevede, al carei adevar e inca departe.

Când s-a mutat în Hong Kong, Harry Hole a crezut că scapă definitiv de traumele trăite în Oslo și de cariera de detectiv. Însă acum s-a întâmplat ceva ce părea de neconceput — Oleg, băiatul la creșterea căruia a dat și el o mână de ajutor, a fost arestat pentru omor. Harry nu poate să creadă că Oleg e un ucigaș, așa că se întoarce ca să-l găsească pe adevăratul făptaș.

Toti sunt suspecti. Dar care e criminalul? Ma ingrozea reuniunea familiei Cunningham inca dinainte de prima crima. Dinainte sa ne inzapezim in statiunea montana. Ideea e ca in familia Cunningham nu ne prea intelegem intre noi. N-avem decat un singur lucru in comun: toti am ucis pe cate cineva. Fratele meu, sora mea vitrega, sotia mea, tata, mama, cumnata mea, unchiul meu, tatal meu vitreg, matusa mea. Chiar si eu. Cand e gasit in zapada primul cadavru, e clar ca doar un Cunningham ar fi putut comite crima - si eu trebuie sa dovedesc. In familia mea sunt multi criminali. Dar un singur ucigas...

Toate crimele sunt legate intre ele, dar cine este papusarul? Un val de crime se abate peste oras si nimeni nu mai e in siguranta. Un incendiu la docuri. Un furt de masina care degenereaza. O crima intr-un parc. Care e legatura dintre crimele aparent fara motiv si in urma carora nu ramane niciun indiciu? Detectivul-inspector Helen Grace se confrunta cu numarul tot mai mare de cazuri care ameninta sa copleseasca orasul. Dar fiecare crima este doar o piesa de puzzle si trebuie sa-si gaseasca locul. Si cand devine clar cat de perversa si ingenioasa este plasa crimelor, Helen Grace isi da seama ca s-ar putea sa fie imposibil de oprit...

Profund senzorial, mișcându-se între Sudul american și Coreea de Sud cu rafinamentul și fluiditatea unei teme cu variațiuni, „Studentul străin”, romanul de debut al scriitoarei americane Susan Choi, este o poveste despre traumele războiului, despre răni vizibile și invizibile, despre sexualitate, prietenie, iubire și prețul plătit pentru a supraviețui. În 1955, un student coreean sosește la o universitate din Tennessee. Chuck este timid, vorbește engleza cu nesiguranță, iar despre viața sa din țara natală nu spune mai nimic. În campus o întâlnește pe Katherine, o tânără frumoasă și ciudat de singuratică. Și ea e bântuită de trecut, iar în micul Sewanee pare tot o străină. Amândoi trăiesc parcă în amorțire, incapabili la prima vedere să decidă ceva în privința viitorului și, cu toate acestea, întâlnirea lor pare să le promită unul.

Volumul „Moartea la Veneția. Povestiri 1893‒1912”, apărut la Editura Humanitas Fiction în 2021, împreună cu cel de față, „Mario și vrăjitorul. Povestiri 1919‒1953”, alcătuesc integrala prozei scurte a lui Thomas Mann. Primul volum reunește povestirile de la debutul scriitorului până la capodopera „Moartea la Veneția”, iar în cel de-al doilea figurează textele de maturitate, între care și hipnotica „Mario și vrăjitorul”.