Literatură străină

Singuratic fiu al unui pictor peisagist, WILKIE COLLINS (1824-1889) avea sa se indrepte catre scris dupa finalizarea studiilor de Drept si pastrand gustul pentru procesele criminalilor si pentru dizertatiile judiciare. Din 1855 scrie la revista Household Words, si la fel ca in cazul lui Arthur Conan Doyle, succesul sau nu se va datora, la inceput, romanelor, ci foiletoanelor publicate in ziare bine vandute unui public sedus de sensation novel, intr-o Anglie in care tema crimei e la moda. Din noiembrie 1859 pana in octombrie 1860, publicul isi smulge din mana The Woman in White, urmat de romane ca No Name (1862) sau Armadale (1866). In 1868, cand apare, tot in forma de foileton, Piatra Lunii ii aduce confirmarea definitiva si va servi, se pare, lui Charles Dickens drept sursa de inspiratie pentru romanul neterminat The Mystery of Edwin Drood.

Născut în 1975 la Bâle (mama, de origine franceză, tatăl – slovac), Pascal Janovjak a studiat literatura comparată şi istoria artei la Strasbourg, a predat în Orientul Apropiat şi a condus Alianţa franceză de la Dhaka (Bangladesh), a predat literatură în Palestina, unde a început să-şi scrie primele cărţi. După obţinerea unei burse de rezident la Institutul elveţian din Roma, în 2011, se instalează în capitala italiană, unde locuieşte şi azi, şi unde se naşte ideea cărţii Un zoo la Roma. Mai multe  premii – printre care Premiul elveţian de literatură, premiul publicului RTS, cât şi premiul „Michel Dentan” – i-au recompensat activitatea de până acum. A mai publica: Coléoptères, culegere de poeme în proză, éditions Samizdat, Geneva, 2007; L’Invisible, roman, BuchetChastel, Paris, 2009; À toi, povestiri încrucişate, în colaborare cu Kim Thúy, Editura Librex, Montréal, 2011.

Laura Lindstedt (n. 1976) este o scriitoare care forțează limitele prozei. A mai publicat un roman, Sakset (Foarfecile, Teos, 2007), nominalizat la premiul Finlandia, a scris povestiri și eseuri și a elaborat spectacole (performance-uri) la intersecția mai multor arte. Cel mai recent, Inima Rosei Imaculada (2013), a combinat elemente din dans, literatură şi cardiologie. Lindstedt face parte din Mahdollisen Kirjallisuuden Seura (Societatea Literaturii Posibile) şi din colectivul Kieleke.

LAURA LINDSTEDT s-a născut la Kajaani, în Finlanda, în 1976. A studiat literatura, filozofia, limba franceză, istoria artei și semiotica la Universitatea din Helsinki, de unde a obținut doctoratul cu o teză despre scriitoarea Nathalie Sarraute. Numită de presă „steaua rock“ a literaturii finlandeze, Lindstedt a debutat în 2007 cu romanul Sasket (Foarfecile), nominalizat la prestigiosul premiu Finlandia, pe care l-a câștigat în 2015 cu cel de-al doilea roman, Oneiron, apărut în același an. Acesta a mai fost distins cu premiul Toisinkoinen și nominalizat la Marele Premiu pentru Literatură al Consiliului Nordic și la premiile Runenberg și Flame Bearer. Drepturile de publicare pentru cel mai recent roman al sau, Prietena mea Natalia (Ystäväni Natalia, 2019; Humanitas Fiction, 2021) au fost vândute în 20 de țări, cartea fiind considerată o revelație atât în Europa, cât și în Statele Unite, unde a fost declarată New York Times Editor’s Choice și Entertainment Weekly’s Best Book of The Month.

Fotografia autoarei © Jarkko Mikkonen

Un profesor spaniol invitat la Oxford privește celebrul centru universitar cu detașare, cu amuzament, cu încântare, dar și cu un oarecare dezgust față de capriciile și vanitatea care îi caracterizează, în viziunea sa, pe britanici. Destul de singuratic, nu întotdeauna dispus să-și întâlnească amanta – fermecătoare, dar cât se poate de căsătorită –, caută să -și facă de lucru, fiind prea puțin ocupat cu predarea. Și totuși, în existența amorțită a Oxfordului intervin atât de multe: prietenie, confruntări de opinii, competiție, delicate schimburi de favoruri, bârfe, adulter, atitudini condescendente, înjunghieri pe la spate.

Fin observator al naturii umane, Javier Marías demonstrează un gust aparte pentru excentricitate în acest inteligent roman despre viața universitară și despre dragoste.

El, optsprezece ani, băiat de familie bună, singur și visător. Ea, fără vârstă, fără adăpost, afectată de viață și de alcool. Totul îi desparte.

Cu toate acestea, într-o zi, pe rue du Bac, la Paris, drumurile li se încrucișează. Contrar oricăror așteptări, între ei se leagă o prietenie extraordinară. Dintre cele care schimbă o viață. Dintre cele care făuresc pentru totdeauna o personalitate.

Să profite de șansă, să înfrunte misterul de familie care îl bântuie, acestea sunt lucrurile pe care Célestine i le va transmite lui Martin. Și multe altele...

„Am scris acest roman în 1990. Am pus manuscrisul într-o cutie, apoi l-am uitat. Până în ziua în care, cu ocazia unei mutări, ne-am regăsit. L-am recitit cu emoție și mi s-a părut că are o rezonanță specială astăzi. Iată-l, vi-l încredințez.“ Tatiana de Rosnay

În această poveste inspirată din fapte reale, Eva Traube Abrams, o bibliotecară aproape de pensie din Florida, aranjează cărți pe rafturi când îi cad ochii pe o fotografie din New York Times. Se blochează; este imaginea unei cărți pe care nu a mai văzut-o de mai bine de șaizeci de ani - o carte pe care o recunoaște ca fiind Cartea copiilor pierduți.

Articolul care însoțește cartea vorbește despre jefuirea bibliotecilor de către naziști în întreaga Europă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial - o experiență pe care Eva și-o amintește bine - și despre încercarea de a reda cărțile celor de la care au fost furate. Cartea din fotografie, un text religios din secolul al XVIII-lea, este unul dintre cele mai fascinante cazuri. Pare să conțină un fel de cod, dar cercetătorii nu știu de unde provine - sau ce înseamnă codul. Doar Eva deține răspunsul, dar are ea oare puterea de a rememora vechile întâmplări?

Proaspătă absolventă în 1942, Eva a fost nevoită să fugă din Paris și să se refugieze într-un mic oraș de munte din Zona Liberă, unde a început să falsifice documente de identitate pentru copiii evrei care fugeau în Elveția neutră. Dar ascunderea oamenilor are un preț și, împreună cu un falsificator misterios și chipeș pe nume Rémy, Eva decide că trebuie să găsească o modalitate de a păstra numele reale ale copiilor care sunt prea mici pentru a-și aminti cine sunt cu adevărat. Înregistrările pe care le păstrează în Cartea copiilor pierduți vor deveni vitale atunci când celula de rezistență pentru care lucrează este trădată, iar Rémy dispare.

Harmel s-a inspirat din povestea adevărată a unor cetățeni francezi care au luptat împotriva ororilor celui de-al Doilea Război Mondial, cu curaj și convingere. (...) Tulburătoare și magnifică. Fiona Davis

Dane a fost pentru ea primul bărbat pe care l-a sărutat și singurul pe care l-a iubit vreodată ‒ însă căsnicia lor s-a stins înainte chiar de a începe cu adevărat, lăsând răni profunde și dureri neplânse. Acum, Audra a reușit să își croiască o viață tihnită și retrasă, ocupându-se de o florărie în care și-a pus tot sufletul și tot talentul. Situația se schimbă însă când Dane intră din nou, în mod neașteptat, în viața ei, la fel de fermecător ca întotdeauna și încă reușind să o tulbure mai mult decât a făcut-o vreodată cineva. Va reuși să se încreadă din nou în el, mai ales când de asta ar putea depinde propria… viață?

Când Dane se oferă se piloteze propriul avion pentru a o duce pe fosta soție din California în Colorado și a îndrepta o nedreptate a cărei victimă fusese chiar Audra, nu s-a gândit nici o clipă la groaznica întorsătură pe care o vor lua lucrurile și la pericolele pe care le vor avea de înfruntat împreună. Avionul lor se prăbușește însă într-o zonă muntoasă izolată înzăpezită, astfel că cei doi se văd nevoiți să se bazeze doar pe propriile forțe ‒ și unul pe altul. Oare această a doua mare încercare prin care trec Dane și Audra le va aduce sfârșitul sau le va salva sufletul ‒ și iubirea?

UN SĂRUT DUREAZĂ O CLIPĂ DAR O MIE DE SĂRUTURI POT DURA O VIAȚĂ

Când Rune Kristiansen se mută din Norvegia în Georgia împreună cu părinții când abia împlinește cinci ani, Poppy Litchfield, fata noilor lui vecini, îi devine cea mai bună prietenă. Mai mult chiar, cei doi copii devin de nedespărțit și își promit să rămână cei mai buni prieteni pentru totdeauna. Iar peste ani, după ce ajung să trăiască împreună primul sărut și își promit să își dăruiască o mie de săruturi, fiecare împărtășit într-o clipă specială din viața lor, nimic nu îi mai poate despărți. Dar se pare că destinul le pune prietenia și iubirea la încercare și îi desparte vreme de doi ani.

Reîntors din Norvegia în liniștitul orășel Blossom Grove, Rune, acum un adolescent rebel de 17 ani, se gândește la un singur lucru: de ce Poppy, prietena lui din copilărie, fata pe care o considerase sufletul său pereche și care promisese că avea să-l aștepte, a rupt orice legătură cu el fără nici o explicație? Dar, când află adevărul crud din spatele tăcerii lui Poppy, își dă seama că adevărata încercare a destinului abia acum începe: timpul este cel mai mare dușman al iubirii lor, amenințând cele o mie de săruturi promise.

„Cea mai frumoasă, emoționantă și uimitor de bine scrisă poveste de dragoste pe care am citit-o vreodată!“ Totally Booked Blog

Scriitoarea japoneză Yōko OGAWA s-a născut pe 30 martie 1962 în Okayama. A absolvit cursurile de literatură anglo-americană și de scriere creativă ale Universității Waseda și în prezent trăiește în Ashiya, Hyōgo. A publicat peste 20 de opere de ficțiune și nonficțiune. Debutează în 1988 cu Agehachō ga kowareru toki (Fluturele strivit), pentru care primește Premiul Kaien. Nuvela Ninshin karendā (Calendarul sarcinii, 1990) este recompensată cu Premiul Akutagawa. În 1996 publică romanele Hotel Iris (Hoteru Airisu; Humanitas Fiction, 2014), una dintre cele mai traduse cărți ale sale, versiunea engleză fiind nominalizată în 2010 pe lista scurtă la Man Asian Literary Prize, și Suspine tandre (Yasashi uttae; Humanitas Fiction, 2018). Romanul Profesorul și menajera (Hakase no aishita sūshiki, 2003; Humanitas Fiction, 2015), vândut în Japonia în peste două milioane de exemplare, este distins, în 2004, cu Premiul Yomiuri și cu Premiul Librarilor Japonezi. Tot în 2004, Yōko Ogawa primește Premiul Izumi Kyōka pentru Burafuman no maisō (Înmormântarea brahmanului), iar în 2006, Premiul Tanizaki pentru romanul Marșul lui Mīna (Mīna no kōshin). În 2009 publică romanul Înotând cu elefantul, în brațe cu pisica (Neko o daite, zō to oyogu; Humanitas Fiction, 2020), aflat pe lista scurtă a Premiului Librarilor Japonezi, în 2012, Kotori (Păsări mici), iar în 2015, Kohaku no matataki (Instantanee de chihlimbar). În 2005, Diane Bertrand ecranizează Kusuriyubi no hyōhon (Inelarul), sub titlul L’Annulaire, cu Olga Kurylenko în rolul principal, iar romanul Profesorul și menajera este ecranizat în 2006 de Takashi Koizumi. Cărțile lui Yōko Ogawa sunt traduse în aproape 30 de limbi.

Fotografia autoarei © Shinchosha Publishig Co, Ltd

Emma Becker s-a născut în 1988, în Hauts-de-Seine. A studiat literatura la Université de la Sorbonne Nouvelle. Este autoarea romanelor Mr. (2011) și Alice (2015). În prezent, locuiește la Berlin.

Sue Miller este recunoscută la nivel internațional pentru eleganța și realismul pătrunzător cu care scrie despre familia contemporană. Cărțile ei au apărut în 22 de țări, în numeroase ediții și traduceri. The Good Mother (1986), primul dintre cele 11 romane ale ei, a devenit imediat bestseller. Printre numeroasele distincții primite de autoare se numără bursele Guggenheim și Radcliffe Institute. A predat ficțiune la Amherst, Tufts, Boston University, Smith și MIT.

Hafsah Faizal este autoarea romanelor PE URMELE FLĂCĂRII, Descătușarea stelelor și A Tempest of Tea. Este fondatoarea firmei ICEYDESIGNS, unde creează website-uri pentru alți autori și lucruri senzaționale pentru toată lumea. Când nu scrie, își concepe noile proiecte. Născută în Florida și crescută în California, acum locuiește în Texas alături de familia sa și de o bibliotecă întreagă care de-abia așteaptă să fie citită.

TAHEREH MAFI s-a născut în 1988, într-un orășel din statul american Connecticut, din părinți iranieni. Știe opt limbi străine, inclusiv spaniola, pe care a studiat-o la Barcelona. Este o scriitoare pe care New York Times și USA Today au declarat-o bestselling author, dar trebuie spus că, înainte de a debuta și de a deveni una dintre cele mai aclamate scriitoare pentru adolescenți,
     Tahereh Mafi a dus la capăt cinci manuscrise, doar pentru a înțelege cum se scrie o carte. Unul dintre romanele care i-au creat și i-au consolidat reputația, Spulberă-mă, primul din seria Atingerea lui Juliette, a fost publicat în românește de Editura Leda Edge, din cadrul Grupului Editorial Corint. De altfel, seria adresată tinerilor cititori s-a bucurat de un mare succes în rândul publicului, iar ABC Signature Studios i-a făcut o ofertă pentru drepturile de televizare.
În afară de Furthermore, care este prima sa carte pentru copii, a mai publicat Whichwood, roman care, de asemenea, a stârnit entuziasmul criticilor și al publicului.

STEPHEN KING este autorul-fenomen a peste 60 de cărți, devenite bestsellere internaționale. Printre cele mai recente titluri ale sale se numără If It Bleeds, The Institute (Institutul, Nemira, 2020), Elevation, The Outsider (Străinul, Nemira, 2019), Sleeping Beauties, scrisă împreună cu fiul său, Owen King (Frumoasele adormite, Nemira, 2018), și seria Bill Hodges: End of Watch (Mort la datorie, Nemira, 2018), Finders Keepers (Ce-am găsit al meu să fie, Nemira, 2017) și Mr. Mercedes (Nemira, 2015) – recompensat cu Edgar Award for Best Novel. Romanul său 11/22/63  (J.F.K. 22.11.63, Nemira, 2020) a fost inclus în top 10 cele mai importante cărți ale anului 2011 de publicația New York Times Book Review și a câștigat Los Angeles Times Book Prize la categoria Mystery/Thriller. Cărțile sale cult – seria The Dark Tower (Turnul întunecat, Nemira, 2019), It (Nemira, 2018), Pet Sematary (Cimitirul animalelor, Nemira, 2019) și Doctor Sleep (Nemira, 2019) – au stat la baza unor ecranizări celebre, iar It este astăzi filmul horror cu cel mai mare succes de casă din toate timpurile. Stephen King a primit PEN America Literary Service Award (2018), National Medal of Arts (2014) și National Book Foundation Medal for Distinguished Contribution to American Letters (2003). Trăiește în Bangor, Maine, împreună cu soția lui, scriitoarea Tabitha King.

Naomi Novik s-a nascut in 1973, la New York, intr-o familie de imigranti polonezi. A studiat literatura engleza la Universitatea Brown, pe care a absolvit-o in 1995. A urmat un masterat in informatica la Universitatea Columbia si a lucrat o vreme ca programator. Scris in doar doua luni, la inceputul anului 2004, primul ei roman, Dragonul Maiestatii Sale, care deschide seria Temeraire, a fost publicat in martie 2006. A fost urmat de Throne of Jade (Tronul de jad), Black Powder War, Empire of Ivory (2007) si Victory of Eagles (2008) (in pregatire la Editura Nemira). In iulie 2010 va aparea Tongues of Serpents, dupa care sunt proiectate inca trei volume. In anul 2007, Naomi Novik a obtinut Premiul John W. Campbell pentru cel mai bun tanar autor,  precum si premiile Compton Crook si Locus, pentru cel mai bun roman de debut. In acelasi an, a fost nominalizata si pentru Premiul Hugo. Cartile sale au fost traduse in 23 de limbi si vandute in milioane de exemplare. Inca din anul 2006, Peter Jackson, cunoscutul regizor al trilogiei  Stapanul inelelor, a achizitionat drepturile de adaptare cinematografica pentru seria Temeraire. Naomi Novik locuieste in Manhattan, impreuna cu sotul ei, scriitorul si editorul Charles Ardai, si cu un numar impresionant de computere – opt pana in prezent.

MAAZA MENGISTE s-a născut la Addis Ababa, Etiopia, în 1974, dar a părăsit țara împreună cu familia ei când avea 4 ani. Și-a petrecut restul copilăriei în Nigeria și Statele Unite, apoi a studiat în Italia, ca Fulbright Scholar, și la New York University. A publicat masiv, în special pe tema imigrației și a Revoluției din Etiopia, în The New Yorker, The New York Times, Granta, Lettre Internationale. Romanul ei de debut, Beneath the Lion’s Gaze (2010), a fost menționat printre cele mai importante 10 cărți africane contemporane de către Guardian. Cel de-al doilea roman al său, Umbra regelui (The Shadow King, 2019), a fost nominalizat la Booker Prize și la Historical Writers’ Association Gold Crown Prize (2020). În prezent, Maaza Mengiste trăiește la New York și este profesoară de scriere creativă și traducere literară la Queens College.

Michelle Marly este pseudonimul scriitoarei germane Micaela Jary, un omagiu pe care l-a adus localității Marly-le-Roi din vestul Parisului, unde au locuit Alexandre Dumas și fiul său, căci, după cum mărturisea ea însăși: „Mi s-a părut c-ar fi interesant să fiu numită după locul unde au trăit atât autorul Celor trei muschetari, cât și cel al Damei cu camelii“. Fiică a respectatului compozitor Michael Jary, ea a crescut la Hamburg într-o familie de artişti, într-o lume a muzicii și a filmelor. Prin intermediul tatălui său, şi-a descoperit de mică pasiunea pentru muzica franțuzească. La începutul carierei a fost reporter, apoi editor pentru mai multe reviste, în prezent, dedicându-se scrisului. Printre cărţile ei de succes se numără: Mademoiselle Coco unde der Duft der Liebe (2018; Mademoiselle Coco și parfumul iubirii, Nemira, 2021), carte tradusă în 18 limbi; Madame Piaf und das Lied der Liebe (2019; în pregătire la Nemira); Die Diva: Maria Callas – die größte Sängerin ihrer Zeit und das Drama ihrer Liebe (2020); Romy und der Weg nach Paris (2021).

Malcolm si Maud Angel erau infecti, dar nu meritau sa fie ucisi si scosi din casa impreuna cu gunoiul. Suspecta principala este Tandy Angel, fiica lor de saisprezece ani. Ea se vede nevoita sa lamureasca pe cont propriu misterul, desi nu poate avea incredere in nimeni – poate nici macar in ea insasi. In goana ei dupa adevar, Tandy va cobori in subteranele fetide ale New York-ului, va scoate la lumina secrete intunecate si va descoperi lucruri periculoase si tulburatoare despre familia in care a crescut. Asta pentru ca nimeni nu stie ce-i poate pielea cuiva din neamul Angel.

Primul volum din trilogia Familia Cahill

LISA JACKSON ESTE CEL MAI INCITANT NUME NOU DIN LITERATURA DE SUSPANS ROMANTIC. DACA AR FI STIUT… TREBUIE CITITA CU TOATE LUMINILE APRINSE. 

– BOOKCRAZY REVIEWS

Adelbert von Chamisso (1781‑1838), pe numele său complet Louis Charles Adélaïde de Chamissot de Boncourt, a fost un poet, prozator şi botanist german de origine franceză, devenit faimos mai ales pentru nuvela sa Extraordinara poveste a lui Peter Schlemihl. Născut în Champagne, a fost nevoit să emigreze la vîrsta de nouă ani, cu întreaga familie, ca urmare a Revoluţiei din 1789, stabilindu‑se la Berlin. A frecventat cercurile literare berlineze, fiind unul din reprezentanţii de seamă ai romantismului german, dar şi cercul literar condus de Madame de Staël. Ciclul său de poeme Frauenliebe und ‑leben („Dragoste şi viaţă de femeie”) a stat la baza ciclului de lieduri cu acelaşi titlu compus de Robert Schumann. Din 1829 a fost coeditor al Deutscher Musenalmanach. Între 1815 şi 1819 întreprinde o călătorie pe mare în scopuri ştiinţifice, editîndu‑şi apoi jurnalul sub titlul Reise um die Welt (1836, „Călătorie în jurul lumii”). A fost cercetător şi custode al Grădinii Botanice din Berlin şi a publicat studii în domeniul ştiinţelor naturale şi al limbilor austroneziene.

Clara Usón s-a născut în 1961 la Barcelona. A făcut studii de drept şi a profesat ca avocat, apoi şi-a îndreptat atenţia spre literatură. A publicat mai multe romane, printre care Noches de San Juan (1998), distins cu Premiul Lumen, Primer vuelo (2001), El viaje de las palabras (2005) şi Perseguidoras (2007). În 2009, romanul Corazón de napalm este distins cu Premiul Biblioteca Breve. Fiica Estului (2012; Polirom, 2017) se va dovedi un bestseller, ajungînd la şapte ediţii. Pentru el, Clara Usón primeşte Premiul Ciudad de Barcelona, Premio per la Cultura Mediterranea şi prestigiosul Premio de la Crítica, o recompensă literară acordată anual de un juriu al criticilor literari spanioli celui mai bun roman scris în limba spaniolă din întreaga lume. Pentru romanul Asasinul timid, Clarei Usón i s-a decernat, în cadrul Tîrgului de Carte de la Guadalajara, Mexic, Premiul Sor Juana Inés de la Cruz, cel mai important premiu internaţional care se acordă pentru a promova literatura scrisă de femei, în limba spaniolă, în orice ţară a lumii.

O carte curajoasă, cât zece povești din zece cartiere diferite, despre ce se întâmplă după ce sună ultimul clopoțel la sfârșitul ultimei ore, dar și despre ocolurile pe care le facem uneori nu doar în drum spre casă, ci și în viață.

Cartea asta trebuia să înceapă în stil mare. Mai exact, trebuia să înceapă cu povestea autobuzului școlar care a picat din cer. Dar n-a văzut nimeni faza. N-a auzit nimeni nimic. Toată lumea era ocupată să vorbească despre urși de apă, să-i buzunărească pe trecători, să facă liste, să-i înfrunte pe bătăuși, să execute saluturi complicate, să pună la cale o evadare, să inventeze poante, să se dea cu cremă, să depășească situații dificile, dar mai ales să se întoarcă acasă de la școală.

„Un studiu neconvențional și isteț despre neliniștile și peripețiile secrete ale școlarilor.” Shelf Awereness

„Cartea perfectă pe care să le-o înmânezi cititorilor sceptici din școala generală, care se vor regăsi în viețile dezorganizate și marcate de nesiguranță ale acestor personaje.” School Library Journal

„Fiecare poveste din această carte este unică și plină de empatie.” Publishers Weekly

Întotdeauna există un portal. Un punct care desparte aici de acolo, pe noi de ei, mundanul de magic. Poveștile se petrec în momentele în care ușile se deschid, în care întâmplările circulă între lumi.

În inima reședinței Locke, January este o curiozitate printre alte curiozități – o copilă metisă, în grija unui colecționar excentric. Uneori ar vrea să plângă pe umărul tatălui ei, numai că el este aproape tot timpul absent, iar mamă nu are. Așa că, ori de câte ori simte că nu-și găsește locul în lumea ei tristă, evadează într-o carte. Pentru că o carte – nu-i așa? – poate deschide o ușă spre o altă lume. Însă cartea pe care January o găsește în cufărul albastru deschide multe uși, iar în spatele uneia dintre ele își descoperă adevărata ei poveste de viață.

Sper că această poveste este firul tău și că la capătul ei vei găsi o ușă.

„De acord, Alix E. Harrow creează lumi uimitoare și visează aventuri palpitante, dar examinează și de ce visăm atât de des să găsim o ușă către un loc nou. Înainte să citesc romanul, am crezut că știu ce este o ușă. Am crezut că știu ce este o poveste. Acum nu mă voi uita niciodată la ele cu aceiași ochi.” barnesandnoble.com

„Cu totul deosebită aparte față de orice alt roman fantasy pe care l-am citit de ani buni.” Locus

„Proza cântă și personajele sar de-a dreptul din pagină. Este un roman de sine stătător și nu te lasă să tânjești după o continuare, ci să fii satisfăcut că nu are nevoie de una. Este o poveste completă, care se termină perfect.” tor.com

„O carte care vă va face fericiți atunci când o veți închide încetișor. În ea veți găsi mirare și întrebări și o dragoste neîncetată pentru cuvinte care cuprinde până și forma pe care o literă o desenează pe o pagină.” npr.org

„Cele zece mii de uși ale lui January este atât fantastică, cât și inteligentă, cu un ritm care prinde în mreje și o intrigă unică ce aduce în discuție subiecte serioase. Cu siguranță cititorii vor fi nerăbdători să citească următoarea carte a lui Alix E. Harrow.“ Booklist

„O scrisoare de dragoste către imaginație, către cuvântul scris, și puterea multor tipuri de iubire.“ Kirkus

Cornelia Maria Funke s‑a născut în 1958, în Germania, și este o cunoscută scriitoare de literatură pentru copii. Întreaga sa carieră s‑a învârtit în jurul lumii acestora din urmă: a făcut mai întâi studii pedagogice la Universitatea din Hamburg, a lucrat apoi cu copii din medii defavorizate și ca ilustrator de carte, moment în care și‑a dat seama că ar prefera să scrie ea însăși povești. Prima carte a scris‑o la 35 de ani și până acum a strâns câteva zeci, traduse în peste 30 de limbi. Din 2005, locuiește cu familia în Los Angeles.

Moarte de cerneală este cea de‑a treia parte a trilogiei Lumea de cerneală, cel mai de succes roman al autoarei, care‑a câștigat multe premii în țara ei natală și în străinătate, fiind publicat în milioane de exemplare. Prima parte a fost ecranizată cu succes în 2009.

GUILLERMO DEL TORO este regizor de film premiat cu Oscar, scenarist și producător de filme. A scris romane care s-au aflat pe lista de bestselleruri a New York Times. Este cunoscut mai ales pentru filme fantasy, precum Labirintul lui Pan. Del Toro a publicat mai multe romane pentru adulți, inclusiv The Strain, adaptat într-o serie TV de FX. Este creatorul Trollhunters, cea mai vizionată serie TV pentru copii produsă de Netflix.

Scriitorul japonez de expresie franceză AKIRA MIZUBAYASHI s-a născut în 1951. După studii la Universitatea Națională de Limbi și Civilizații Străine din Tokyo, a plecat în Franța în 1973 și a urmat o pregătire pedagogică la Montpellier pentru a deveni profesor de limba franceză. În 1976, a absolvit la Tokyo un masterat de literatură modernă, apoi, în 1979, s-a întors în Franța ca student la École Normale Supérieure, unde și-a susținut doctoratul cu o teză despre Jean-Jacques Rousseau. Din 1983 predă limba franceză la Tokyo. În 2011, a câștigat Prix du Rayonnement de la langue et de la littérature françaises, precum și Prix littéraire de l’Asie pentru debutul său, Une langue venue d’ailleurs (2010). În 2013, a obținut Prix littéraire Richelieu de la francophonie. A mai publicat autobiografia Mélodie. Chronique d’une passion (2014), eseul Petit éloge de l’errance (2014), precum și romanele Un amour de Mille-ans (2017) și Inimă frântă (Âme brisée, 2019; Humanitas Fiction, 2021), recompensat în 2020 cu Prix des libraires, Prix Culture et Bibliothèque pour tous, Prix de la Ville de Deauville și Prix des Lecteurs des Écrivains du Sud. În 2014 i s-a acordat distincția Chevalier dans l’Ordre des Arts et des Lettres.

Într-o variantă alternativă a Londrei anilor 1983, Susan Arkshaw își caută tatăl pe care nu l-a cunoscut niciodată. Călătoria ei începe cu niște nume de familie memorate sau scrise probabil greșit de mama ei, cu un bilet la sala de lectură și o tabacheră de argint gravată cu un însemn heraldic.

Merlin este un tânăr librar stângaci, care formează împreună cu librarii dreptaci o largă familie de ființe cu puteri magice, păzind legendara și mitica Lume Veche de intrușii din Lumea Nouă. La rândul lui, se află în căutarea unei entități din Lumea Veche care i-a ucis mama cu ajutorul unor criminali de drept comun. Mergând pe urmele investigației poliției, el și sora lui, librara dreptace Vivien, descoperă că planul lor se suprapune în chip ciudat cu cel al lui Susan. Cine a fost tatăl ei? Susan, Merlin și Vivien sunt nevoiți să afle cât mai repede răspunsul atunci când Lumea Veche se dezlănțuie primejdios asupra celei noi.

„Un fantasy captivant. Nix împletește referințe metafizice cu elemente fantastice amuzante și construiește librării spectaculoase, cu librari care mânuiesc artefacte mistice, oțel rece și magie. Nu-i ratați pe imperturbabila Susan și minunat costumatul, magicul androgin Merlin...“ – Publishers Weekly

„Nix pune în scenă suficiente răsturnări de situație ca să dea întregului o notă personală. Un calambur remarcabil în interiorul unei lumi fantastice.“ – Booklist

„O lume vastă, hipnotică, ai cărei protagoniști, Susan și Merlin, sunt înzestrați cu personalități vii și legați printr-o poveste de dragoste autentică.“ – Kirkus Review

Elizabeth și Jackson Shore s-au căsătorit de tineri, au crescut două fete și au trecut cu bine prin furtunile vieții ca să aibă o familie solidă. De la distanță, par întruchiparea fericirii. Dar, după ce fetele pleacă de acasă, Jack și Elizabeth se îndepărtează, pe tăcute, unul de altul. Când Jack acceptă o slujbă nouă, Elizabeth își lasă dorințele deoparte ca să-l urmeze în partea cealaltă a țării.

Apoi, fără veste, lovește tragedia, iar lumea lui Elizabeth este întoarsă pe dos. Pusă în fața unei nenorociri neașteptate, ea își pune la îndoială alegerile – viața, căsnicia, chiar și visurile de mult uitate. Printr-o mișcare îndrăzneață care îi uimește pe toți din jur, de la soțul ei, la prieteni și la fiicele ei, Elizabeth se descătușează și devine femeia care și-a dorit întotdeauna să fie.

Jean-Louis (Jack) Kerouac (1922-1969) s-a născut în Lowell, Massachusetts, într-o familie canadiano-franceză. La terminarea liceului a obţinut o bursă la Columbia University şi a plecat la New York împreună cu întreaga familie, dar în scurtă vreme şi-a întrerupt studiile şi s-a înrolat în Marina Militară. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, viitorul scriitor a fost lăsat la vatră, considerîndu-se că ar avea un comportament schizoid. A lucrat o perioadă în Marina Comercială, apoi a pornit într-un şir de călătorii prin Statele Unite şi Mexic. Primul său roman, The Town and the City, a apărut în 1950, în timp ce romanul Pe drum, incluzînd numeroase elemente autobiografice, considerat adesea marca „generaţiei beat”, a fost publicat abia în 1957. Printre cărţile publicate ulterior de Jack Kerouac se numără Vagabonzii Dharma (1958), Tristessa (1960), Big Sur (1962), Visions of Gerard (1963). După moartea sa au mai fost publicate cîteva volume reprezentative, dar rămase în manuscris, printre care şi hipopotamii au fiert în bazinul lor, scris în 1945 împreună cu William S. Burroughs şi apărut în 2008, şi Oceanul e fratele meu, scris în 1942. La Editura Polirom au apărut: Pe drum, Vagabonzii Dharma, şi hipopotamii au fiert în bazinul lor, Oceanul e fratele meu şi Cartea trezirii. Viaţa lui Buddha.

Valeria, o tânără învățătoare, are o relație cu Tom, un bărbat mult mai în vârstă, încercând să înțeleagă semnificația iubirii. Într-o familie din același sat din Iowa, nenorocirea lovește atunci când Lilian dispare lăsându-și șocați și îndurerați soțul și pe cei doi fii. Emily de la clubul de striptease visează să scape de droguri și de viața în promiscuitate. În locul promovării așteptate, Aurora, o corporatistă spaniolă, se trezește detașată într-o zonă rurală aridă din America. Orbitele acestor personaje sunt tangente, iar dramele, decepțiile, dar și revelațiile lor se intersectează ocazional, pentru mai scurtă sau mai lungă durată. Urmărind destinul fiecăruia dintre numeroasele personaje, narațiunea evoluează pe parcursul a două decenii, purtându-ne de la cauzele prefigurate în primele intervenții până la efectele de mai târziu. Condiționată de forța sentimentelor, această țesătură a destinelor individuale este străbătută, convingător și fără ostentație, de firele viguroase ale problematicii universale contemporane: falsitatea feminismului și lipsa de principialitate a capitalismului corporatist, războiul și sacrificiul nejustificat, trauma catastrofelor naturale, amenințarea dezastrelor ecologice, dramele migrației și ale neputinței.