Literatură străină

Născut pe 27 octombrie 1973 în Cleveland, Ohio, ANTHONY DOERR a absolvit Bowling Green State University. Primul său volum de povestiri The Shell Collector, apărut în 2002, se bucură de un succes remarcabil, primind mai multe premii: Barnes & Noble Discovery Prize, Rome Prize, New York Public Library’s Young Lions Fiction Award. Îşi continuă cariera de scriitor cu romanul About Grace din 2004, încununat cu Ohioana Book Award, urmat în 2007 de cartea de memorii Four Seasons in Rome. Un nou volum de povestiri, Memory Wall, publicat în 2010, îi aduce în 2011 The Story Prize şi Ohioana Book Award. Povestirile lui Anthony Doerr au câştigat patru O. Henry Prizes şi au fost antologate în The Best American Short Stories, The Anchor Book of New American Short Stories, The Scribner Anthology of Contemporary Fiction. Romanul Toată lumina pe care nu o putem vedea, care apare în 2014, este considerat de critici cea mai ambiţioasă şi mai spectaculoasă operă a sa de ficţiune, fiind desemnat bestseller de către New York Times. În 2015, a câştigat Pulitzer Prize şi Andrew Carnegie Medal for Excellence in Fiction. În acelaşi an a mai primit Australian International Book Award, iar în 2014 a fost finalist la National Book Award.

Foto & copy; Isabelle Selby

OLIVER SACKS (9 iulie 1933 – 30 august 2015) s-a născut la Londra, într-o familie de medici, şi a studiat medicina la Queen's College, Oxford. La începutul anilor '60 s-a stabilit în Statele Unite, la San Francisco. Din 1965 a locuit la New York, unde a fost profesor de neurologie la Albert Einstein College of Medicine. Preocuparea sa constantă a fost lucrul cu pacienţii suferind de boli neurologice pentru a-i ajuta sa trăiască în condiţii cât mai apropiate de normalitate. Oliver Sacks a îmbinat activitatea medicală cu scrisul, iar cărţile în care prezintă publicului larg cazurile sale clinice s-au bucurat de o uriaşă notorietate internaţională - au fost traduse în 22 de limbi, în tiraje de milioane de exemplare. Ele sunt studiate în universităţi de către neurologi, scriitori, filozofi şi sociologi. În plus, opera lui Oliver Sacks a avut un mare impact asupra intelectualilor umanişti şi asupra artiştilor. Awakenings a stat la baza filmului cu acelaşi titlu (cu Robert De Niro si Robin Williams, film nominalizat pentru Premiul Oscar) şi piesei lui Harold Pinter, A Kind of Alaska. Omul care îşi confunda soţia cu o pălărie (The Man Who Mistook His Wife for a Hat) a fost de asemenea pusă în scenă, cu mare succes, în regia lui Peter Brook. Cărți: Migraine (1970), Awakenings (1973), A Leg to Stand On (1984), The Man Who Mistook His Wife for a Hat (1985), Seeing Voices (1989), An Antropologist on Mars (1995), The Island of the Colorblind (1997), Uncie Tungsten: Memories of a Chemical Boyhood (2001), Oaxaca Journal (2002), Musicophilia: Tales of Music and the Brain (2007), The Mind's Eye(2010), Hallucinations (2012), On the Move: A Life (2015, trad. rom. În mişcare: O viaţă,Humanitas, 2015), Gratitude (2015, trad. rom. Recunoştinţă, Humanitas, 2017), The River of Consciousness (2017, trad. rom. Fluviul conștiinței, Humanitas, 2020).

Fotografia autorului © Adam Scourfield

ANDY WEIR s-a născut în 1972, în California, și a fost pasionat de misterele universului încă din copilărie, când îi citea pe Arthur C. Clarke și Isaac Asimov. A început să lucreze ca programator la cincisprezece ani și a urmat cursuri de computer science la UC San Diego, pe care nu a absolvit-o. Este de o viață un tocilar pasionat de spațiu și preocupat de hobby-uri precum mecanica orbitală, fizica relativistă și istoria zborurilor spațiale cu echipaj uman. Succesul primului său roman, The Martian (Marțianul), apărut pe web în 2011, publicat în 2014 și ecranizat în regia lui Ridley Scott, i-a permis să-și trăiască visul de a se dedica exclusiv scrisului. În 2016 a fost premiat cu John W. Campbell Award for Best New Writer. Printre scrierile sale cele mai apreciate se numără povestirea The Egg (2009), volumul de proză scurtă The Principles of Uncertainty (2016), romanul Artemis (2017), romanul grafic Cheshire Crossing (2019) și romanul Proiectul Hail Mary (Project Hail Mary, 2021; Armada, 2021), lansat concomitent în 24 de țări. În prezent, Andy Weir trăiește în California.

Natasha Lester este licențiată în marketing și relații publice și a lucrat ca director de marketing pentru o renumită companie de cosmetice. După zece ani de carieră, s-a întors la universitate ca să urmeze cursurile unui masterat de creative writing. A scris mai multe romane, printre care A Kiss From Mr Fitzgerald (2016), Her Mother’s Secret (2017), The Paris Seamstress (2018), The French Photographer (2019; în curând, la Editura Nemira), Secretele Parisului (Nemira, 2021; The Paris Secret, 2020). Toate s-au bucurat de mare succes internațional și au ajuns pe listele de bestselleruri The New York Times și USA Today. Noua ei carte, The Riviera House, este în curs de apariție. În prezent, Natasha Lester locuiește împreună cu soțul și cei trei copii în Perth, Australia, unde studiază istoria modei, face ilustrație de modă și colecționează haine vintage.

Shay Miller încearcă, în zadar, să găsească iubirea. Ar vrea să se simtă împlinită și în plan profesional, dar nu reușește să-și găsească un serviciu stabil. Ar vrea să trăiască un sentiment de apropiere sufletească, dar se simte tot mai singură.

Asta, până când le cunoaște pe surorile Moore. Cassandra și Jane trăiesc în lux, înconjurate de celebrități, și par să obțină întotdeauna ceea ce își propun. Când o invită pe Shay să facă parte din cercul lor de prietene, totul se schimbă radical.

Shay și-ar da și viața pentru ca ele să o placă. Și ar putea fi nevoită să o facă.

Champagne, 1940: Inès tocmai a devenit soția lui Michel, proprietarul legendarei case producătoare de șampanie numite Maison Chauveau, când germanii invadează Franța. În timp ce pericolele se înmulțesc, Michel își neglijează căsnicia ca să înceapă să stocheze muniție pentru luptătorii din Rezistență. Inès se teme că totul se va afla, dar pentru Céline, soția pe jumătate evreică a șefului de cramă care lucrează pentru Chauveau, riscul e și mai mare, fiindcă au început să se înmulțească zvonurile conform cărora evreii ar fi ridicați și trimiși spre est, unde îi așteaptă o soartă îngrozitoare.

Atunci când Céline face imprudența de a-și urma impulsul inimii și de a încerca să fie fericită cu orice preț, iar Inès comite o greșeală gravă, în care este implicat un colaborator al naziștilor, ele pun în primejdie viețile celor pe care îi iubesc, precum și existența casei producătoare de șampanie care le este cămin tuturor.

New York, 2019: Liv Kent tocmai a pierdut totul, când excentrica ei bunică franțuzoaică își face apariția pe neașteptate, insistând să-și ia nepoata cu ea în Franța. Însă bătrâna doamnă are un motiv secret pentru această călătorie – și o poveste tragică, veche de mai multe zeci de ani, pe care trebuie să i-o împărtășească nepoatei. Atunci când, în cele din urmă, trecutul și prezentul sunt puse față în față, Liv se trezește mergând pe un drum al izbăvirii care duce drept către pivnițele de la Maison Chauveau.

Mulți scriitori au abordat tema cruzimii de care omul este în stare în numele războiului, ideologiei și urii față de semenii săi, dar puține cărți vor depăși romanul de debut al lui Jerzy Kosiński, Pasărea vopsită, în ceea ce privește descrierile tulburătoare ale ororilor și barbariilor.

Povestea lui Kosiński urmărește parcursul traumatizant al unui băiețel, în timpul anilor grei ai celui de-al Doilea Război Mondial și în perioada imediat următoare. La începutul războiului, pe când avea doar șase ani, copilul este trimis de părinții săi la țară, unde se credea că va fi la adăpost. Însă băiatul, cu părul negru și pielea măslinie, va ajunge să rătăcească singur dintr-un sat în altul, prin mlaștini înghețate și păduri întunecoase, uneori vânat și torturat de săteni și doar rareori adăpostit și ocrotit, ducând o luptă crâncenă pentru supraviețuire. Experiențele și faptele sale trec dincolo de limitele umanității, dar Kosiński nu-și abate niciodată privirea și nu permite nici cititorului să o facă. La fel ca pasărea cu penele vopsite multicolor, respinsă și apoi ucisă brutal de suratele ei care nu o recunoșteau ca fiind una de-a lor, băiatul își caută și el, zadarnic, locul printre oameni.

Jerzy Kosiński, unul dintre cei mai originali prozatori ai secolului XX, creează în acest roman clasic un univers precum cel imaginat de Hieronymus Bosch, o lume a excesului îngrozitor, a absurdului temerilor și credințelor populare, unde domnesc violența și ura nestăpânită. Cu stilul său lapidar și imaginile vii, examinând apropierea dintre teroare și cruzime, pe de o parte, și inocență și iubire, pe de alta, Pasărea vopsită este o carte chiar mai relevantă pentru societatea actuală decât a fost la publicarea sa inițială.

Orhan Pamuk s-a născut în 1952, la Istanbul, şi a crescut într-o familie numeroasă, asemănătoare acelora pe care le descrie în romanele Cartea neagră şi Cevdet Bey şi fiii săi, într-un cartier înstărit din Nişantaşı. La 23 de ani, Orhan Pamuk se hotărăşte să devină romancier; trăieşte retras în apartament şi începe să scrie. Cu excepţia unei perioade de trei ani petrecute la New York, a locuit numai la Istanbul. Scrie romane de treizeci de ani şi nu a avut niciodată altă meserie. Cărţile i-au fost traduse în mai mult de cincizeci de limbi, iar unul dintre cele mai apreciate romane ale sale, Mă numesc Roşu, a obţinut în anul 2003 IMPAC Dublin Literary Award. În 2006, Orhan Pamuk primeşte Premiul Nobel pentru Literatură, fiind, cu o unică excepţie, cel mai tînăr ales al acestui premiu, în toată istoria sa.

MARGARET ATWOOD (n. 1939) este cea mai cunoscută scriitoare canadiană, autoare a peste 35 de volume de proză, poezie şi eseuri critice, traduse în zeci de limbi. A scris romane (Alias Grace, Povestea cameristei, Ochi-de-pisică, Oryx şi Crake, Asasinul orb, Femeia comestibilă etc.), volume de proză scurtă (Dancing Girls and Other Stories etc.) şi de poezii (The Circle Game, Interlunar, Morning in the Burned House, Eating Fire: Selected Poetryetc.), precum şi literatură pentru copii. Printre numeroasele premii care i-au fost acordate se numără Booker Prize, The Governor General’s Award, Giller Prize, Premio Letterario Internazionale Mondello, Toronto Book Award, Sunday Times Award for Literary Excellence, Premio Príncipe de Asturias de las Letras. Este membră a Societăţii Regale din Canada, i s-a conferit Ordinul Norvegian al Meritului Literar şi titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor al Franţei. În prezent locuieşte la Toronto.

Christina Lauren este pseudonimul literar combinat a două prietene, Christina Hobbs și Lauren Billings, autoarele a mai multe bestselleruri New York Times și USA TODAY, printre care seriile Beautiful și Wild, dar și romanele Dating You / Hating You, Love and Other Words, Roomies, Josh and Hazel’s Guide to Not Dating, My Favorite Half-Night Stand și The Unhoneymooners.

Cărțile lor au fost traduse în peste 30 de limbi.

Kelly locuiește în Australia, împreună cu cei doi fi i ai săi, și-i place foarte mult să se trezească citind ideile de povești năstrușnice pe care i le trimite Mikki în timpul nopții.

Mikki a colaborat cu mulți muzicieni și actori, iar acum locuiește în America, împreună cu soțul ei, câinele și câteva pisici.

J.J. & CHRIS GRABENSTEIN sunt o echipă de scriitori soț și soție. J.J. este un multipremiat voice-over și performer, precum și arma secretă și de cursă lungă a lui Chris: îi citește și îi editează toate cărțile înainte ca oricine altcineva să le vadă. Strălucește! este debutul ei în calitate de coautor. Chris este unul dintre cei mai vânduți și mai premiați autori, multe dintre cărțile sale fiind bestselleruri New York Times, printre care Insula doctorului Libris și seria BIBLIOTECA DOMNULUI LEMONCELLO, dar și coautorul, alături de James Patterson, a numeroase cărți extrem de captivante și distractive, precum Pisici vs. Câini sau seria MAX EINSTEIN, toate apărute în traducere la Corint Junior.

J.J. și Chris locuiesc la New York, cu Phoebe Squeak și Parker, două pisici adoptate de la o asociație locală de salvare a animalelor, unde J.J. este voluntar.

O lucrare fermecătoare de ficțiune inspirată de prietenia reală, pe durata a 37 de ani, dintre două figuri marcante ale sfârșitului secolului al XIX-lea, faimosul scriitor și umorist Mark Twain și legendarul explorator Sir Henry Morton Stanley. Hijuelos a întrețesut cu ingeniozitate corespondența, memoriile și relatarea la persoana a treia într-o tapiserie înfățișând evenimente și personaje ale epocii victoriene. De la primele lor zile ca jurnaliști în Vestul american la misterioasa lor călătorie în Cuba, de la ura lor comună față de sclavie la viața lor socială alături de Dorothy Tennant, pictorița boemă devenită soția lui Stanley care l-a introdus pe Twain în lumea ședințelor de spiritism, volumul aduce la viață cu măiestrie cele două personalități energice, dar foarte diferite.

Greg Howard este un scriitor american care abordează subiecte ca maturizarea, iubirea sau aventura cunoașterii dintr-o perspectivă LGBTQ. La fel ca personajul principal din romanul Șoaptele, a crescut în Carolina de Sud, într-o familie cu principii religioase stricte. Mama lui a murit pe când el avea cinci ani, lăsându-i în inimă o rană care nu avea să se mai vindece niciodată. La un moment dat, a fugit de acasă pentru a-și împlini visul de a deveni compozitor. În cele din urmă, a optat pentru literatură și a publicat până acum patru romane, apărute în mai multe ediții.

Krystal Sutherland s-a născut și a crescut în Townsville, Australia, unde iarna nu a venit niciodată. A locuit în Sidney, unde a condus revista studențească a universității la care a studiat, în Amsterdam, unde a fost corespondent străin, și în Hong Kong. Krystal a făcut un stagiu de pregătire la Editura Bloomsbury Publishing și a fost nominalizată pentru premiul Queensland Young Writers Award. Nu are animale de casă și nici copii, însă îi place să dea nume obiectelor neînsuflețite: în Olanda a avut o bicicletă numită Kim Kardashian și un velociraptor mic, gonflabil, pe nume Herbert. Inimi chimice este romanul său de debut.

Alexei Salnikov (n. 1978, Estonia) este unul dintre cei mai îndrăzneți și faimoși scriitori tineri din Rusia. Și-a petrecut copilăria în zona Munților Ural, iar în 2005 s-a mutat în Ekaterinburg. A muncit ca fochist, mecanic, paznic, instalator, jurnalist și traducător liber-profesionist. Cele mai recente romane ale sale, Departamentul și Petrovii în vremea gripei, au fost publicate inițial în foileton, în revista literară Volga. După nominalizarea la Premiul Bolșaia Kniga, cel mai important premiu literar din Rusia, cartea Petrovii în vremea gripei a atras imediat atenția criticilor, care au numit-o „descoperirea anului“. Ulterior, romanul a fost publicat de cea mai prestigioasă editură rusească, AST, iar apariția sa a devenit un adevărat eveniment literar, astfel încât cartea a urcat imediat în topul celor mai vândute cărți pe plan național.

Leonardo Padura (n. 1955, Havana) este un scriitor cubanez multi-premiat, faimos pe plan internațional datorită cvartetului Havanei, pentru care a câștigat prestigiosul Premiu Hammett în Spania. În 2015, a fost desemnat laureat al Premiului Prințesa Asturiei pentru întreaga carieră, care este considerat Premiul Nobel al Spaniei (primit de scriitori precum Philip Roth, Margaret Atwood, Ismail Kadare).

După ce a absolvit Boston College cu o diplomă în literatură engleză și scriere creativă, Asha Lemmie s-a stabilit la New York, unde a lucrat în domeniul editorial. Asha scrie ficțiune istorică, prin care încearcă să aducă perspective unice asupra vieții. Își împarte timpul între New York, Londra și Kyoto.
Cincizeci de cuvinte pentru ploaie este romanul său de debut.

Lucy Foley este autoarea celebrului roman The Hunting Party, bestseller # 1 Sunday Times și Irish Times. Ideea pentru cel mai recent roman al său i-a venit cu prilejul unei călătorii în Connemara, pe coasta de vest a Irlandei, de unde se trage jumătate din familia ei.
Impresionată de frumusețea sălbatică a insulelor din largul coastei – decorul perfect pentru o nuntă și totuși periculos de izolat – Lucy a început să lucreze la schița unui nou roman polițist: o insulă de pe care nu poți pleca, oameni adunându-se laolaltă, emoții care răbufnesc. Astfel a luat naștere Lista de invitați.
Înainte de a se dedica total scrisului, Lucy Foley a lucrat ca editor de ficțiune. Romanele ei au fost traduse în 19 limbi, iar articolele sale au apărut în publicații precum Sunday Times Style, Grazia, ES Magazine, Vogue US, Elle, Tatler și Marie Claire.

DIANA GABALDON s-a născut în Arizona, unde locuiește și astăzi. A studiat zoologia și biologia marină și are un doctorat în ecologie. În anul 1991 a debutat cu romanul Călătoarea (recompensat, printre altele, cu Romance Writers of America’s RITA Award), primul volum din seria OUTLANDER, concepută inițial ca trilogie. Așa cum mărturisea scriitoarea, cartea s-a născut, după o documentare „de modă veche“, din interesul pentru călătoriile în timp și pentru universul scoțian. Romanul a cucerit imediat publicul și au urmat încă șapte volume, toate bestselleruri New York Times: Dragonfly in Amber (Talismanul – Nemira, 2016), Voyager (Cercul de piatră – Nemira, 2017), Drums of Autumn (Tobele toamnei – Nemira, 2017), The Fiery Cross (Crucea de foc – Nemira, 2018), A Breath of Snow and Ashes (Prin zăpadă și cenușă – Nemira, 2019), An Echo in the Bone și Written in My Own Heart’s Blood. Seria a fost publicată în 26 de țări și a inspirat, începând cu anul 2014, un serial de televiziune american care se bucură de mare succes. Printre celelalte scrieri ale autoarei se numără seria LORD JOHN, precum și mai multe povestiri apărute în volume colective.

DIANA GABALDON s-a născut în Arizona, unde locuiește și astăzi. A studiat zoologia și biologia marină și are un doctorat în ecologie. În anul 1991 a debutat cu romanul Călătoarea (recompensat, printre altele, cu Romance Writers of America’s RITA Award), primul volum din seria OUTLANDER, concepută inițial ca trilogie. Așa cum mărturisea scriitoarea, cartea s-a născut, după o documentare „de modă veche“, din interesul pentru călătoriile în timp și pentru universul scoțian. Romanul a cucerit imediat publicul și au urmat încă șapte volume, toate bestselleruri New York Times: Dragonfly in Amber (Talismanul – Nemira, 2016), Voyager (Cercul de piatră – Nemira, 2017), Drums of Autumn (Tobele toamnei – Nemira, 2017), The Fiery Cross (Crucea de foc – Nemira, 2018), A Breath of Snow and Ashes (Prin zăpadă și cenușă – Nemira, 2019), An Echo in the Bone și Written in My Own Heart’s Blood. Seria a fost publicată în 26 de țări și a inspirat, începând cu anul 2014, un serial de televiziune american care se bucură de mare succes. Printre celelalte scrieri ale autoarei se numără seria LORD JOHN, precum și mai multe povestiri apărute în volume colective.

DIANA GABALDON s-a născut în Arizona, unde locuiește și astăzi. A studiat zoologia și biologia marină și are un doctorat în ecologie. În anul 1991 a debutat cu romanul Călătoarea (recompensat, printre altele, cu Romance Writers of America’s RITA Award), primul volum din seria OUTLANDER, concepută inițial ca trilogie. Așa cum mărturisea scriitoarea, cartea s-a născut, după o documentare „de modă veche“, din interesul pentru călătoriile în timp și pentru universul scoțian. Romanul a cucerit imediat publicul și au urmat încă șapte volume, toate bestselleruri New York Times: Dragonfly in Amber (Talismanul – Nemira, 2016), Voyager (Cercul de piatră – Nemira, 2017), Drums of Autumn (Tobele toamnei – Nemira, 2017), The Fiery Cross (Crucea de foc – Nemira, 2018), A Breath of Snow and Ashes (Prin zăpadă și cenușă – Nemira, 2019), An Echo in the Bone și Written in My Own Heart’s Blood. Seria a fost publicată în 26 de țări și a inspirat, începând cu anul 2014, un serial de televiziune american care se bucură de mare succes. Printre celelalte scrieri ale autoarei se numără seria LORD JOHN, precum și mai multe povestiri apărute în volume colective.

DIANA GABALDON s-a născut în Arizona, unde locuiește și astăzi. A studiat zoologia și biologia marină și are un doctorat în ecologie. În anul 1991 a debutat cu romanul Călătoarea (recompensat, printre altele, cu Romance Writers of America’s RITA Award), primul volum din seria OUTLANDER, concepută inițial ca trilogie. Așa cum mărturisea scriitoarea, cartea s-a născut, după o documentare „de modă veche“, din interesul pentru călătoriile în timp și pentru universul scoțian. Romanul a cucerit imediat publicul și au urmat încă șapte volume, toate bestselleruri New York Times: Dragonfly in Amber (Talismanul – Nemira, 2016), Voyager (Cercul de piatră – Nemira, 2017), Drums of Autumn (Tobele toamnei – Nemira, 2017), The Fiery Cross (Crucea de foc – Nemira, 2018), A Breath of Snow and Ashes (Prin zăpadă și cenușă – Nemira, 2019), An Echo in the Bone și Written in My Own Heart’s Blood. Seria a fost publicată în 26 de țări și a inspirat, începând cu anul 2014, un serial de televiziune american care se bucură de mare succes. Printre celelalte scrieri ale autoarei se numără seria LORD JOHN, precum și mai multe povestiri apărute în volume colective.

AMOS OZ (1939–2018) este cel mai important prozator și eseist israelian. S-a născut la Ierusalim, părinții săi fiind originari din Polonia și Rusia. La 15 ani se stabilește în kibbutzul Hulda. După absolvirea Facultății de Filozofie a Universității Ebraice din Ierusalim revine în kibbutz, unde practică agricultura și predă la liceul local până în 1986, când se mută cu familia în orașul Arad. Primul său volum de povestiri, Acolo unde urlă șacalii, apare în 1965, fiind urmat de romanul Altundeva poate (1966). În 1967 luptă în Războiul de Șase Zile, iar în 1973 participă la Războiul de Yom Kippur. După succesul internațional al romanului Soțul meu, Michael (1968; Humanitas Fiction, 2013, 2017), scriitorul continuă să publice cărți de ficțiune: Până la moarte (1971), Atinge apa, atinge vântul (1973), Muntele Sfatului Rău (1976; Humanitas Fiction, 2012), Sumki (1978; Humanitas Fiction, 2014), Odihnă desăvârșită (1982; Humanitas Fiction, 2011), Cutia neagră (1987; Humanitas Fiction, 2012), Să cunoști o femeie (1989), Fima (1991), Să nu pronunți: noapte (1994; Humanitas Fiction, 2010), Pantera din subterană (1995; Humanitas Fiction, 2013), Aceeași mare (1999), Poveste despre dragoste și întuneric (2002; Humanitas Fiction, 2008), Deodată în adâncul pădurii (2005; Humanitas, 2010), Rime despre viață și moarte (2007; Humanitas Fiction, 2009), Scene de viață campestră (2009; Humanitas Fiction, 2011), Între prieteni (2012; Humanitas Fiction, 2014), Iuda (2014). Semnează eseuri literare, culturale și politice, cele mai cunoscute aflându-se în Cum să lecuiești un fanatic (2006; Humanitas Fiction, 2011), Dragi fanatici (2017; Humanitas Fiction, 2018). În 2012, publică împreună cu fiica sa, istoricul Fania Oz-Salzberger, eseul Evreii și cuvintele (Humanitas Fiction, 2015, 2018). Opera sa e tradusă în peste 40 de limbi. Printre cele peste 30 de premii și distincții primite de autor se numără: Premiul Păcii al Editorilor Germani (1992), Premiul Goethe (2005), Premiul Grinzane Cavour (2007), Premiul Príncipe de Asturias pentru literatură (2007), Premiul Heinrich Heine (2008), Premiul Franz Kafka (2013).

Interviu (Ana-Maria Onisei, Adevărul literar şi artistic, 2010)

AMOS OZ (1939–2018) este cel mai important prozator și eseist israelian. S-a născut la Ierusalim, părinții săi fiind originari din Polonia și Rusia. La 15 ani se stabilește în kibbutzul Hulda. După absolvirea Facultății de Filozofie a Universității Ebraice din Ierusalim revine în kibbutz, unde practică agricultura și predă la liceul local până în 1986, când se mută cu familia în orașul Arad. Primul său volum de povestiri, Acolo unde urlă șacalii, apare în 1965, fiind urmat de romanul Altundeva poate (1966). În 1967 luptă în Războiul de Șase Zile, iar în 1973 participă la Războiul de Yom Kippur. După succesul internațional al romanului Soțul meu, Michael (1968; Humanitas Fiction, 2013, 2017), scriitorul continuă să publice cărți de ficțiune: Până la moarte (1971), Atinge apa, atinge vântul (1973), Muntele Sfatului Rău (1976; Humanitas Fiction, 2012), Sumki (1978; Humanitas Fiction, 2014), Odihnă desăvârșită (1982; Humanitas Fiction, 2011), Cutia neagră (1987; Humanitas Fiction, 2012), Să cunoști o femeie (1989), Fima (1991), Să nu pronunți: noapte (1994; Humanitas Fiction, 2010), Pantera din subterană (1995; Humanitas Fiction, 2013), Aceeași mare (1999), Poveste despre dragoste și întuneric (2002; Humanitas Fiction, 2008), Deodată în adâncul pădurii (2005; Humanitas, 2010), Rime despre viață și moarte (2007; Humanitas Fiction, 2009), Scene de viață campestră (2009; Humanitas Fiction, 2011), Între prieteni (2012; Humanitas Fiction, 2014), Iuda (2014). Semnează eseuri literare, culturale și politice, cele mai cunoscute aflându-se în Cum să lecuiești un fanatic (2006; Humanitas Fiction, 2011), Dragi fanatici (2017; Humanitas Fiction, 2018). În 2012, publică împreună cu fiica sa, istoricul Fania Oz-Salzberger, eseul Evreii și cuvintele (Humanitas Fiction, 2015, 2018). Opera sa e tradusă în peste 40 de limbi. Printre cele peste 30 de premii și distincții primite de autor se numără: Premiul Păcii al Editorilor Germani (1992), Premiul Goethe (2005), Premiul Grinzane Cavour (2007), Premiul Príncipe de Asturias pentru literatură (2007), Premiul Heinrich Heine (2008), Premiul Franz Kafka (2013).

Interviu (Ana-Maria Onisei, Adevărul literar şi artistic, 2010)

MARIO VARGAS LLOSA s-a născut în 1936 la Arequipa, în Peru, şi a copilărit în Bolivia împreună cu mama şi bunicii materni, închipuindu-şi că tatăl lui murise şi că fusese un erou. În realitate, la cinci luni după căsătorie, acesta îşi părăsise soţia însărcinată şi avea să-şi revadă fiul abia zece ani mai târziu, când Mario se va întoarce în Peru. Între 1950 şi 1952 urmează cursurile unei şcoli militare din Lima – experienţă descrisă în primul roman, Oraşul şi câinii. În 1955 se căsătoreşte cu o mătuşă, Julia Urquidi, provocând un mare scandal în familie, şi divorţează de ea în 1964, pentru ca, un an mai târziu, să se însoare cu verişoara lui, Patricia. Între timp, lucrase în Franţa ca profesor de spaniolă şi jurnalist. După o tinereţe în care se apropiase de comunism, ia distanţă faţă de Fidel Castro, ba chiar îl acuză pe Gabriel García Márquez, odinioară prieten, de servilism. Călătoreşte, predă la universităţi din America şi Europa, devine scriitor celebru prin forţa epică, luciditatea şi ironia sa. În anul 2010, Academia Suedeză i-a acordat lui Mario Vargas Llosa Premiul Nobel pentru literatură.

La Editura Humanitas au apărut: Oraşul şi câinii (1992), Povestaşul (1992), Mătuşa Julia şi condeierul (2000), Cine l-a ucis pe Palomino Molero? (2003), Elogiu mamei vitrege(2003), Scrisori către un tânăr romancier (2003), Paradisul de după colţ (2004), Adevărul minciunilor (2005), Lituma în Anzi (2005), Peştele în apă (2005), Tentaţia imposibilului(2005), Caietele lui don Rigoberto (2006), Casa Verde (2006), Chipuri ale răului în lumea de astăzi. Mario Vargas Llosa în dialog cu Gabriel Liiceanu (2006), Rătăcirile fetei nesăbuite (2007), Pantaleón şi vizitatoarele (2008), Băieţii şi alte povestiri (2009), Visul celtului (2011), Călătoria către ficţiune (2012), O mie şi una de nopţi (2013), Orgia perpetuă. Flaubert şi Doamna Bovary (2013), Arme şi utopii (2013), Eroul discret (2013), Conversaţie la Catedrala (2014), Sărbătoarea Ţapului (2014), Războiul sfârşitului lumii(2015), Civilizația spectacolului (2016).

La Editura Humanitas Fiction au apărut: Cinci Colţuri (2016, 2020), Rătăcirile fetei nesăbuite (2016, 2020), Mătuşa Julia şi condeierul (2017, 2021), Lituma în Anzi (2017), Oraşul şi câinii (2017), Istoria lui Mayta (2019), Casa Verde (2019), Băieţii şi alte povestiri(2019), Chemarea tribului (2019), Cine l-a ucis pe Palomino Molero? (2020), Elogiu mamei vitrege (2020), Povestaşul (2020), Paradisul de după colţ (2021), Vremuri grele (2021).

Fotografiua autorului © Fiorella Battistini

ROBERT WRIGHT este autorul The Evolution of God, finalist pentru Premiul Pulitzer, Three Scientists and their Gods, finalist pentru National Book Critics Circle Award, Nonzero: The Logic of Human Destiny și The Moral Animal. Este cofondator și redactor-șef la Bloggingheads.tv și a scris pentru The New York Times, The New Yorker, The Atlantic, Time, Slate și The New Republic. Este profesorul unui curs popular online despre intersecția budismului cu psihologia modernă.

Aja Raden a studiat istoria antică și fizica la University of Chicago și a fost coordonatoarea diviziei de licitații a faimoasei House of Kahn Estate Jewelers. Timp de peste șapte ani a lucrat ca designer pentru compania de bijuterii fine Tacori, cu sediul la Los Angeles, fiind unul dintre cei mai buni experţi în domeniu. Locuiește în Beverly Hills, California.

Ioan T. Morar s-a născut la 13 aprilie 1956, în comuna Șeitin, județul Arad. A absolvit Facultatea de Filologie, Universitatea din Timișoara.

De același autor:

POEZIE

sub semnătura Ioan Morar

•   Vară indiană (Albatros, 1984), Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România

•   Fumul și spada (Cartea Românească, 1989)

•   Șovăiala (Brumar, 2000), Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor

•   Nerușinarea (Brumar, 2003)

•   Paloarea (Brumar, 2010)

– prezent  în antologia Child of Europe, de Michael March, Penguin Books, 1990

PROZĂ ŞI PUBLICISTICĂ

•   Lindenfeld (Polirom, 2005), roman, Premiul Național de proză oferit de Ziarul de Iași

•   Cartea de la capătul lumii: Noua Caledonie - la un pas de Paradis (Polirom, 2007), memorialistică

•   Negru și Roșu (Polirom, 2013), roman (Tradus în spaniolă, Negro y rojo, Xorki, Madrid, 2016. Trad. Joaquin Garrigos)

•   Sărbătoarea Corturilor (Polirom, 2016), Premiul pentru roman al Uniunii Scriitorilor din România

•   Șapte ani în Provence (Polirom, 2018), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor

•   Fake News in Epoca de Aur (Polirom, 2020), Premiul Scriitorul Lunii Iulie al Uniunii Scriitorilor

Jonathan Harris revizitează istoria Bizanțului dintr-o perspectivă nouă și poate nu întâmplător extrem de actuală. Imperiul din răsăritul Europei a fost excepțional de longeviv. Care să fie explicația? – se întreabă istoricul englez. Peste Constantinopol au venit valuri de populații, de multe ori puternice și agresive, cu armate capabile să distrugă orice împotrivire. Şi se pare că soluția salvatoare a fost de cele mai multe ori abila transformare a dușmanilor în aliați și apoi integrarea lor în imperiu. Autorul este profesor de istorie a Bizanțului la University of London.