Literatură străină

Martin Cruz Smith (n. 3 noiembrie 1942), pe numele adevărat Martin William Smith, licenţiat în scriere creativă la Universitatea din Pennsylvania, şi-a început cariera ca jurnalist, pentru ca abia în 1970 să înceapă să scrie literatură, semnând iniţial Martin Smith. La scurtă vreme după aceea a descoperit însă că nu este singurul autor cu acest nume şi, după ce a publicat două romane sub pseudonimul Jake Logan, şi-a adăugat patronimul bunicii sale materne.

În anii '90, Cruz Smith a primit în două rânduri distincţia Dashiell Hammett Award, iar două dintre romanele sale (Canto for a Gypsy şi Nightwing) au fost nominalizate la premiul Edgar. Cele mai cunoscute rămân însă scrierile din seria al cărei personaj principal este anchetatorul rus Arkadi Renko. Acesta din urmă apare pentru prima dată în Parcul Gorki, carte considerată de critici „primul thriller al anilor '80” şi răsplătită cu premiul Gold Dagger. În 2010, romanele acestei serii au intrat pe lista bestsellerurilor publicaţiei New York Times.

Pierce Brown s-a născut în 1988. Este licențiat în Științe Politice și Economie, după absolvire lucrând, timp de aproape un an, pentru campania politică a senatorul Dino Rossi, al cărui șofer personal a fost, apoi la un startup on-line, pentru care concepea materiale de marketing.

Începând de la 18 ani, a scris 6 cărți fantasy și de ficțiune istorică, care i-au fost respinse de nu mai puțin de 120 de agenți literari. A început să scrie „Furia Roșie” („Red Rising”) la 22 de ani, pe când locuia deasupra garajului părinților săi, inspirat de Antigona și de escaladele pe care le făcea cu prietenii lui. Cartea a fost scrisă în numai două luni și, la început, a avut soarta manuscriselor anterioare.

În 2011, Pierce s-a mutat în Los Angeles în garajul fostului său profesor de științe politice, a reușit să convingă un agent să preia spre reprezentare Furia Roșie și a început să lucreze la NBC ca stagiar și ghid pentru vizitatorii studiourilor.

În 2013, prestigioasa editură Random House a cumpărat drepturile de publicare ale romanului, care a văzut lumina tiparului în 2014: în mai puțin de doi ani, cartea a fost tradusă în peste 25 de limbi.

În februarie 2014, Universal Pictures a achiziționat drepturile de ecranizare pentru „Furia Roșie” în urma unei licitații care a depășit suma de 1 milion de dolari.

Urmarea cărții, „Golden Son” („Furia Aurie”), a apărut în anul 2015 și a ajuns pe locul 6 pe lista de bestselleruri The New York Times.

În 2016, al treilea volum al trilogiei, „Morning Star” („Furia Dimineții”), a ajuns pe locul 1 în lista de bestselleruri din The New York Times și pe locul 1 în lista de bestselleruri din USA Today.

În 2017, Pierce împreună cu Rik Hoskin a scris acțiunea și dialogurile pentru o serie BD intitulată „Red Rising: Sons of Ares”, ilustrată de Eli Powell, care este un prequel la „Furia Roșie”. Dynamite Entertainment a publicat până acum 6 numere din serie.

„Trilogia Furia Roșie este SF-ul cel mai imaginativ și inventiv pe care l-am citit de mulți, mulți ani”, a spus Joe Rybandt, editor de BD-uri. „Este Împăratul muștelor post-modern, cu un limbaj liric, care amintește de minunatul Anthony Burgess, autorul Portocalei mecanice. Mi-au plăcut enorm romanele și am fost încântat să lucrez direct cu Pierce, pentru a-i aduce viziunea la viață, sub formă de comicsuri.”

În 2018, Pierce a publicat primul roman dintr-o nouă trilogie care continuă evenimentele din cea anterioară – „Furia de fier”. Potrivit spuselor sale: „Tema principală a noii serii va fi: «Ce este preferabil, conducere și ordine, sau haos și libertate?» De data asta însă vor exista mai multe puncte de vedere, nu doar cele ale lui Darrow.”

PREMIILE HUGO, NEBULA ȘI LOCUS

Aveam patru oameni în perfectă stare şi trebuia să am grijă

să nu fie ucişi. Nu-mi păsa de ei personal, dar nu ar fi dat bine

la dosar, iar dosarul meu arăta deja groaznic.

Aflată într-o expediție științifică pe o planetă necunoscută, echipa CercetareAux este atacată în mod neprevăzut. O provocare pentru AsaSint, robotul care nu poate să asigure securitatea echipei decât prin interacțiuni cu oamenii, extrem de stânjenitoare pentru el. În ciuda reputației sale de „mașină de ucis“, responsabilitatea îi este permanent pusă în balanță cu introvertirea. Limitele dintre ingineria anorganicului și conștiința umană tind să dispară, iar AsaSintul încearcă să-și elucideze trecutul, impulsionat de comportamentul lui tot mai omenesc.

Aşa că ne-au făcut mai inteligenți.

Anxietatea şi depresia erau efectele secundare.

„Una dintre cele mai umane experiențe de care puteți avea parte în literatura SF a momentului: o mașinărie de ucis care este mereu îmbufnată și iubește telenovelele.“ npr.org

„Oricât ar părea de superficial, textul Marthei Wells este o lectură complexă ce ridică multe întrebări, oferindu-le cititorilor ocazia de a-și găsi propriile răspunsuri.“ sffbookreview.wordpress.com

„Toate sistemele în alertă vorbește despre liberul arbitru și autonomie, dar și despre dificultățile întâmpinate de introvertiți în viața de zi cu zi.“ fantasyliterature.com

„Este întotdeauna o încântare să citesc poveștile Marthei Wells, iar seria Jurnal de AsaSint are un farmec aparte.“ locusmag.com

„Între adevărul care există undeva, acolo, și adevărul pe care-l constată în propria lui minte, povestirea lui AsaSint oferă o aventură plină de amuzament, bună dispoziție și sensibilitate.” kirkusreviews.com

„Panopticul straniu al interfețelor multiple ale SecUnității permite o perspectivă hibridă a naratorului de persoana întâi și a celui omniscient, care își contextualizează experiența fără să cedeze oamenilor lumina reflectoarelor.“ publishersweekly.com

Canadianul Sylvain Neuvel s-a născut în 1973 în L’Ancienne-Lorette, lângă Quebec, și după ce a abandonat școala la 15 ani, a dus o viață aventuroasă: a fost fotograf pentru ziarul local, a traversat SUA pe motocicletă, a trăit în California vânzând înghețată și mobilă, pentru ca apoi să lucreze ca decontaminator de soluri. „La un moment dat”, a povestit el, „venitul îmi scădea de la un an la altul și mi s-a părut o idee bună să revin pe băncile școlii.” A absolvit Université de Montréal, apoi și-a dat doctoratul în lingvistică la University of Chicago. Stabilit în Chicago și-a înființat o familie și a început să lucreze în domeniul software-ului pentru traduceri. La vârsta de 41 de ani a scris romanul Giganții adormiți, care a fost inițial refuzat de 50 de agenți literari, după care a devenit un succes editorial uriaș și a fost opționat pentru film de Sony Pictures.

„La douăzeci şi doi de ani”, și-a amintit Neuvel, „am făcut o listă cu lucrurile pe care mi le doream cel mai mult în viață. Erau trei la număr. Primul era să am o diplomă, fiindcă abandonasem școala. Al doilea era să am copii. Și al treilea era să ajung în spațiu. Așa că mi-am îndeplinit două visuri din trei. Deocamdată…”

China Miéville (n. 1972) este un scriitor britanic care a debutat în 1998 cu romanul Regele Şobolan. Părăseşte curând abordarea dark fantasy - horror, devenind unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori de New Weird. A cucerit publicul şi juriile marilor premii cu Trilogia Noul Crobuzon.
Publică în fiecare an câte un roman şi este nelipsit din listele cu nominalizări la marile premii de SF şi fantasy. Are în palmares şapte premii Locus, trei Arthur C. Clarke, două British Fantasy, câte un premiu Hugo, World Fantasy, British SF şi premii pentru cel mai bun roman străin cucerite în Spania, Franţa şi Germania.
Pe lângă Regele Șobolan, la Editura Paladin mai sunt disponibile romanele Kraken (2010 - Premiul Locus 2011) și Embassytown (2011 - Premiul Locus 2012).

Neil Gaiman (n. 1960, Marea Britanie) este autor de romane, povestiri SF și fantasy, romane ilustrate, benzi desenate, teatru radiofonic și film. În copilărie și adolescență citea C.S. Lewis, J.R.R. Tolkien, Lewis Carroll, Edgar Allan Poe, ale căror cărți l-au făcut să-și dorească să fie scriitor. Cele mai celebre cărți ale sale sunt seria BD The Sandman și cărțile Pulbere de stele, Coraline, Noroc cu laptele, Oceanul de la capătul aleii, Zei americani, Cartea cimitirului. Pentru scrierile lui, Gaiman a primit numeroase premii, printre care Hugo, Nebula, Bram Stoker, Medalia Newbery și Medalia Carnegie.

MATTEO STRUKUL s-a născut pe 8 septembrie 1973, la Padova. A studiat Dreptul la Universitatea din Padova și a obținut titlul de doctor în Drept European la Universitatea Ca’ Foscari din Veneția. După cum declară el însuși, trăiește în mai multe locuri, împărțindu-și timpul între Padova, Berlin și Transilvania. Este romancier, autor de proză scurtă și eseist, scenarist, autor de benzi desenate (a publicat în 2019 primele două volume dintr-o trilogie despre Vlad Ţepeș), traducător, jurnalist și profesor de scriere creativă. În anul 2009, împreună cu Matteo Righetto, a pus bazele mișcării literare SugarPulp, devenind curând și directorul artistic al Festivalului SugarCon. Din 2015 este directorul artistic al Festivalului Chronicae, primul festival italian dedicat exclusiv romanului istoric. A publicat până în present 14 romane, proze scurte, două biografii muzicale și romane grafice. Romanele sale istorice sunt bestselleruri în Italia, fiind traduse în 20 de limbi. În 2017 a primit prestigiosul premiu Bancarella pentru primul roman din tetralogia I Medici, ale cărei volume (Una dinastia al potere, Un uomo al potere, Una regina al potere, Decadenza di una famiglia) au apărut în perioada 2016–2017. În 2018, Matteo Strukul a publicat două romane istorice: Giacomo Casanova. Sonata inimilor frânte (Giacomo Casanova. La sonata dei cuori infranti; Humanitas Fiction, 2019), distins cu Premiul Emilio Salgari, și Michelangelo ereticul (Inquisizione Michelangelo; Humanitas Fiction, 2021), fiecare ajungând în vârful topurilor de vânzări din Italia.

Antologia de față se adresează tuturor liceenilor, dar mai cu seamă celor din clasa a XI-a, întrucât structura sa urmărește principiul cronologic al fenomelului literar/cultural, conform indicațiilor programei de limba și literatura română pentru această clasă. Sunt ilustrate trei mari curente literare - romantismul, realismul și simbolismul -, o parte distinctă fiind dedicată perioadei 1900 - 1945.

Fiecare secțiune a volumului de față include atât scriitori români, cât și scriitori aparținând literaturii universale. Cititorii se vor putea întâlni cu opere adecvate vârstei, căutărilor și intereselor lor și vor descoperi, sperăm, autori ale căror creații să le stârnească interesul și dorința de cunoaștere, noutatea și diversitatea fiind criterii fundamentale în alegerea textelor.

J.K. Rowling este autoarea celor șapte volume din seria Harry Potter, publicate pentru prima oară între 1997 și 2007. Ideea pentru Harry Potter i-a venit, după cum se știe, în timpul unei călătorii cu un tren care avea întârziere. În perioada în care a scris povestea a locuit în Anglia, apoi în Portugalia și în cele din urmă în Scoția.

Cărțile cuprinzând aventurile lui Harry, Ron și Hermione la Școala pentru Vrăjitoare și Vrăjitori Hogwarts au fost vândute în peste 500 de milioane de exemplare, au fost traduse în peste 80 de limbi și au fost ecranizate în opt filme care s-au bucurat de un succes de casă enorm. Alături de această serie de cărți, J.K. Rowling a mai scris în scopuri caritabile încă trei volume scurte: Quidditch: O perspectivă istorică, Animale fantastice și unde le poți găsi și Povestirile Bardului Beedle, care ulterior au devenit sursa de inspirație pentru o nouă serie de filme, cu scenarii scrise de asemenea de J.K. Rowling, care îl au ca personaj principal pe magizoologul Newt Scamander. Cel mai recent film din serie, intitulat Animale fantastice: Crimele lui Grindelwald, a apărut în anul 2018.

J.K. Rowling a continuat povestea lui Harry adult într-o piesă de teatru, intitulată Harry Potter și copilul blestemat, pe care a scris-o împreună cu dramaturgul Jack Throne și regizorul John Tiffany, și care se joacă cu mare succes în teatre din Europa, America de Nord și Australia.

J.K. Rowling scrie de asemenea și cărți pentru adulți: sub pseudonimul Robert Galbraith, este autoarea seriei de cărți Strike, care au fost adaptate pentru televiziune.

J.K. Rowling a primit numeroase premii și distincții, printre care Ordinul Imperiului Britanic și Companion of Honour; Legiunea de Onoare, Premiul „Hans Christian Andersen“ și Insigna de Aur „Blue Peter“. Prin intermediul fundației sale caritabile, Volant, susține numeroase cauze; de asemenea, este fondatoarea organizației caritabile pentru copii Lumos, care militează pentru o lume fără orfelinate și instituții, și ajută la reunirea familiilor.

A vrut să fie scriitoare de când se știe și cel mai bine se simte când poate să stea într-o cameră, creând povești. Locuiește împreună cu familia sa în Scoția.

J.K. Rowling este autoarea celor șapte volume din seria Harry Potter, publicate pentru prima oară între 1997 și 2007. Ideea pentru Harry Potter i-a venit, după cum se știe, în timpul unei călătorii cu un tren care avea întârziere. În perioada în care a scris povestea a locuit în Anglia, apoi în Portugalia și în cele din urmă în Scoția.

Cărțile cuprinzând aventurile lui Harry, Ron și Hermione la Școala pentru Vrăjitoare și Vrăjitori Hogwarts au fost vândute în peste 500 de milioane de exemplare, au fost traduse în peste 80 de limbi și au fost ecranizate în opt filme care s-au bucurat de un succes de casă enorm. Alături de această serie de cărți, J.K. Rowling a mai scris în scopuri caritabile încă trei volume scurte: Quidditch: O perspectivă istorică, Animale fantastice și unde le poți găsi și Povestirile Bardului Beedle, care ulterior au devenit sursa de inspirație pentru o nouă serie de filme, cu scenarii scrise de asemenea de J.K. Rowling, care îl au ca personaj principal pe magizoologul Newt Scamander. Cel mai recent film din serie, intitulat Animale fantastice: Crimele lui Grindelwald, a apărut în anul 2018.

J.K. Rowling a continuat povestea lui Harry adult într-o piesă de teatru, intitulată Harry Potter și copilul blestemat, pe care a scris-o împreună cu dramaturgul Jack Throne și regizorul John Tiffany, și care se joacă cu mare succes în teatre din Europa, America de Nord și Australia.

J.K. Rowling scrie de asemenea și cărți pentru adulți: sub pseudonimul Robert Galbraith, este autoarea seriei de cărți Strike, care au fost adaptate pentru televiziune.

J.K. Rowling a primit numeroase premii și distincții, printre care Ordinul Imperiului Britanic și Companion of Honour; Legiunea de Onoare, Premiul „Hans Christian Andersen“ și Insigna de Aur „Blue Peter“. Prin intermediul fundației sale caritabile, Volant, susține numeroase cauze; de asemenea, este fondatoarea organizației caritabile pentru copii Lumos, care militează pentru o lume fără orfelinate și instituții, și ajută la reunirea familiilor.

A vrut să fie scriitoare de când se știe și cel mai bine se simte când poate să stea într-o cameră, creând povești. Locuiește împreună cu familia sa în Scoția.

„Eu și ducele ne bucură cu umorul și dialogurile antrenante marca Julia Quinn, dar în profunzime, sub pojghița de farmec din perioada Regenței, se ascunde un filon serios, care explorează impactul traumelor din copilărie și puterea vindecătoare a dragostei.“ Lois Faye Dyer

ERIC-EMMANUEL SCHMITT s-a născut pe 28 martie 1960 la Lyon. În 1983 absolvă cursurile prestigioasei École Normale Supérieure cu o diplomă în filozofie. Trei ani mai târziu obține titlul de doctor în filozofie. Debutează în 1991 cu o piesă de teatru, Noaptea de la Valognes. Îi urmează Vizitatorul, care îi aduce consacrarea și pentru care este distins cu trei premii Molière, Variațiuni enigmatice, Libertinul etc. În 1994 îi apare primul roman, Secta Egoiștilor, dar scrie în continuare piese de teatru care fac săli pline în Franța și în străinătate. În 2001 este recompensat de Academia Franceză cu Grand Prix du Théâtre pentru întreaga activitate. De același succes răsunător se bucură și romanele sale Evanghelia după Pilat (2000), Adolf H. Două vieți (2001), Pe când eram o operă de artă (2002), precum și eseul Viața mea cu Mozart (2005). Volumele care alcătuiesc „Ciclul invizibilului“ – Milarepa (1997), Domnul Ibrahim și florile din Coran (2001), Oscar și Tanti Roz (2002), Copilul lui Noe (2004), Luptătorul de sumo care nu se putea îngrășa (2009), Cei zece copii pe care doamna Ming nu i-a avut niciodată (2012), Doamna Pylinska și secretul lui Chopin (2018) și Félix și izvorul invizibil (2019) – s-au aflat luni întregi pe listele de bestselleruri din numeroase țări. Eric-Emmanuel Schmitt este autorul a cinci volume de povestiri, Cea mai frumoasă carte din lume și alte povestiri (2006), Visătoarea din Ostende (2007), Concert în memoria unui înger (2010), distins cu Premiul Goncourt pentru nuvelă, Cei doi domni din Bruxelles (2012) și Răzbunarea iertării (2017). În 2008 publică romanul Ulysse from Bagdad, în 2011, Femeia în fața oglinzii, în 2013, Papagalii din Piața Arezzo, în 2014, dipticul Elixirul dragostei și Otrava iubirii, în 2015, Noaptea de foc, iar în 2016, Omul care vedea dincolo de chipuri. În 2019 îi apare Jurnalul unei iubiri pierdute, distins în 2020 cu Premiul Jules Renard. Lui Eric-Emmanuel Schmitt i s-au decernat peste 20 de premii și distincții literare. Cărțile lui sunt traduse în peste 40 de limbi.

Julien Sandrel s-a născut în 1980 la Hyeres, în sudul Franței. În copilărie, visa să se facă scriitor sau regizor. Deși pasionat de film și literatură, și-a luat licența în agronomie la Paris, apoi a făcut un master în marketing. În prezent, locuiește la Paris cu soția și cei doi copii ai lor.
La Editura Trei, de același autor a apărut Camera minunilor, romanul său de debut, tradus în 25 de limbi și recompensat, în 2019, cu Prix Méditerranée des lycéens și Prix des lecteurs U. Romanul este în curs de ecranizare.

Elizabeth Kay și-a început cariera ca asistentă la Penguin Random House. Acum este coordonator editorial, urmându-și totodată pasiunea pentru scris.
A câștigat primul său premiu literar la vârsta de opt ani, în cadrul unui concurs de povestiri și, de atunci, a continuat să scrie.
Locuiește la Londra împreună cu soțul ei.
Șapte minciuni este romanul său de debut.

Stephen Chbosky a scris şi a regizat ecranizarea romanului său de debut, Jurnalul unui adolescent timid (Trei, 2013), un adevărat fenomen literar. Născut în Pittsburgh, Pennsylvania, Chbosky şi-a luat licenţa în scenaristică la University of Southern California. A lucrat în televiziune şi în industria cinematografică, fiind scenaristul musicalului Rent (2005) şi unul dintre creatorii serialului Jericho, pentru CBS. Filmul său de debut, The Four Corners of Nowhere, a avut premiera la Festivalul de Film Sundance.

Jenny Han a scris primul său roman, Shug (2006), pe când era încă la colegiu. Au urmat seriile de succes The Summer I Turned Pretty (bestseller New York Times) şi Burn for Burn (scrisă împreună cu Siobhan Vivian).

Jo Nesbø (n. 1960) este muzician, compozitor și economist, precum și unul dintre cei mai apreciați autori de romane polițiste din întreaga lume. Cărțile lui au fost traduse în 50 de limbi, s‑au vândut în peste 45 de milioane de exemplare și au fost recompensate cu numeroase premii internaționale, printre care The Riverton Prize, CWA International Dagger Award, The Glass Key Award.
Jo Nesbø este autorul celebrei serii Harry Hole, precum și al seriei pentru copii Doctor Proctor. După al șaptelea roman al seriei Harry Hole, Snomannen, a fost realizat filmul Omul de zăpadă, iar romanul Vânătorii de capete a stat la baza filmului cu același nume, lansat în 2011 și nominalizat, printre altele, la Premiul BAFTA pentru cel mai
bun film străin.

Acest volum ne permite să călătorim înapoi în timp pentru a descoperi viața uneia dintre acele femei geniale, care face parte din istoria științei: Marie Curie, câștigătoare a două premii Nobel. Ideea de a scrie o prefață pentru o carte care să cuprindă jurnalul lui Marie Curie a îndemnat-o pe autoare să istorisească, în felul său, viața omului de știință polonez. Luând ca punct de plecare jurnalul scris de Marie Curie după ce soțul ei moare într-un accident, autoarea construiește o relatare biografică a vieții cuplului, pe care o îmbină cu amintiri și experiențe personale, din viața trăită alături de propriul soț, relatate la trei ani după moartea acestuia, și se vede uneori reflectată în sentimentele pe care Marie le exprimă în jurnal.

Dov și Yitzhak trăiau într-un sat mic din Munții Ungariei, izolat atât de lume, cât și de ororile războiului. Dar, într-o zi în 1944, totul se schimbă. Naziștii iau cu asalt casele sătenilor evrei și îi informează că au o oră să se pregătească de plecare. O oră până când un tren avea să îi ducă la Auschwitz. Un roman extraordinar, plin de speranță, o poveste despre o familie despărțită de Holocaust și drumul lor complicat pentru reîntregirea familiei.

Aelin a riscat totul pentru a-și salva poporul, dar costurile au fost uriașe. Închisă într-un coșciug din fier de către regina spiridușilor, Aelin trebuie să dea dovadă de foarte multă voință pentru a îndura cele câteva luni nesfârșite de tortură. Să cedeze în fața lui Maeve ar însemna să grăbească sfârșitul celor pe care îi iubește. Cât timp Aelin e prizonieră, Aedion și Lysandra sunt ultima linie de apărare, singurii care mai pot lupta împotriva distrugerii Terrasenului. Totuși, își dau seama destul de repede că aliații pe care i-au convins să lupte împotriva hoardelor lui Erawan s-ar putea să nu fie suficient de mulți și de puternici ca să îi salveze. Împrăștiați pe continent, Chaol, Manon și Dorian trebuie să-și găsească singuri calea către salvare, păstrând speranța că vor reuși, în cele din urmă, să creeze o lume mai bună. În același timp, Rowan traversează mările alături de tovarășii săi pentru a-și găsi soția capturată înainte să o piardă pentru totdeauna. Când destinul face ca în sfârșit să se reunească, trebuie să lupte cu toții pentru a avea o șansă la un viitor. Unele legături vor deveni mai profunde, în timp ce altele vor fi compromise definitiv în capitolul final al seriei Tronul de cleștar.

Pe 25 august 1939, Adolf Hitler lansează invazia Poloniei. Susținuți de tancuri și aeronave, mai mult de un milion de soldați germani înaintează spre graniță în întuneric, gata să atace. Trecătoarea Jablunka este fundamentală: dacă germanii pot ocupa tunelul feroviar intact, înainte ca armata poloneză să‑l arunce în aer, trupele lor vor putea invada Polonia. Totuși, ciudat, Hitler a decis să amâne invazia cu o săptămână. De la Berlin, ambasada britanică îl trimite pe căpitanul Guy Savage la Jablunka pentru a se asigura că tunelul feroviar este aruncat în aer.

Scriitor (romancier, eseist, autor de memorii), aviator, diplomat, regizor, scenarist, ROMAIN GARY, pe numele adevărat Roman Kacew, s-a născut pe 8 mai 1914 la Vilnius într-o familie evreiască și a crescut la Varșovia, unde mama sa l-a botezat catolic. În 1928 s-a stabilit în Franța. A studiat Dreptul la Aix-en-Provence și Paris. În timpul războiului, când și-a luat numele de Gary, a fost pilot în Forțele Aeriene Franceze Libere, primind ulterior multe medalii și distincții, printre care titlul de Comandor al Legiunii de Onoare. L-a întâlnit pe generalul de Gaulle în 1940 la Londra și a rămas toată viața un admirator al acestuia. După război, cariera de diplomat avea să-l poarte la Sofia, Berna, New York, Londra, Los Angeles. S-a căsătorit în 1945 cu jurnalista britanică Lesley Blanch. Numit consul general la Los Angeles, a întâlnit-o pe actrița Jean Seberg, cu care s-a căsătorit în 1963, a avut un fiu și de care a divorțat în 1970. Pe 2 decembrie 1980, la un an după ce aceasta s-a sinucis, Romain Gary s-a împușcat. Este singurul scriitor care a primit de două ori Premiul Goncourt, mai întâi ca Gary, apoi ca Émile Ajar (identitatea lui Ajar s-a aflat abia după moartea autorului). Opera vastă, eterogenă semnată Gary se întinde pe mai mult de patru decenii. Dintre romanele sale menționăm: Educație europeană (Éducation européenne, 1945; Humanitas Fiction, 2020), Le grand vestiaire (1948), Les racines du ciel(1956, Premiul Goncourt), Promisiunea zorilor (La promesse de l’aube, 1960; Humanitas Fiction, 2018), Les oiseaux vont mourir au Pérou (1962), Lady L. (Lady L., 1963; Humanitas Fiction, 2021), La tête coupable (1968), Dincolo de limita aceasta biletul își pierde valabilitatea (Au-delà de cette limite votre ticket n’est plus valable, 1975; Humanitas Fiction, 2019), Clar de femeie (Clair de femme, 1977; Humanitas Fiction, 2017), Zmeie de hârtie (Les cerfs-volants, 1980; Humanitas Fiction, 2019) etc. Sub pseudonimul Émile Ajar au apărut Gros-Câlin (1974), La vie devant soi (1975, Premiul Goncourt), Pseudo (1976), L’angoisse du roi Salomon (1979).