Literatură străină

„O parodiere a numeroaselor absurdități din societatea noastră” (New York Post)

Oamenii răspîndesc vestea pe la colțuri, și numai celor în care au încredere: Ziua Ajustării se apropie. Au aflat dintr-o celebră cărticică-manifest. Acum sînt pregătiți. În acest roman de un umor caustic, primul după mai mulți ani, Chuck Palahniuk face ce știe el mai bine: o critică usturătoare la adresa absurdităților din societatea americană de astăzi. Politicieni bătrîni și corupți pun la cale o soartă cruntă pentru tinerii bărbați ai țării, muncitorii visează să-i anihileze pe bogați, în vreme ce profesorii expun la cursuri teorii care anunță un viitor fără speranță. Și, pe un site din ce în ce mai popular, un proiect macabru adună semnături în fiecare zi. Pentru că, atunci cînd Ziua Ajustării va veni, nu mai încape îndoială: extremismul, presa faptului alternativ și teoriile conspiraţiei ce bîntuie societatea astăzi își vor fi arătat roadele înspăimîntătoare.

„Palahniuk îşi propune să se joace cu graniţele culturale ce ne separă... Rezultatul este un roman deopotrivă terifiant şi absurd, care seamănă bine cu America zilelor noastre.” (Vice)

„Ziua Ajustării este cea mai bună carte a lui Palahniuk din ultimii ani... Ea amestecă actuala dispoziţie febrilă din America şi impulsurile distructive din Fight Club şi... ia peste picior fiecare trib din coloratul peisaj politic identitar.” (Irish Independent)

„Există aici elemente de roman poliţist, de realism magic şi de roman horror. Cartea aceasta are de toate – şi are puterea de a amuza, de a ului şi de a provoca.” (Library Journal)

Roman distins cu Premiul Campiello și Premiul Napoli

Al treilea roman al scriitoarei italiene Donatella Di Pietrantonio, Cea care se întoarce a avut un succes dincolo de orice aşteptări, fiind vîndut în scurt timp de la apariţie în peste 20 de ţări de pe toate continentele. Este povestea unei adolescente traumatizate de un dublu abandon şi de căutarea dureroasă a adevărului la o vîrstă ce ar trebui să fie a visurilor şi a speranţei. O fată se trezeşte, peste noapte şi fără explicaţii, catapultată într-o familie nouă, într-o lume nouă, aparent la antipozii celei anterioare. Ambele au însă în comun aceeaşi incapacitate de accesare a propriilor emoţii. Or, tocmai emoţia şi sentimentele exprimate vor aduce salvarea. Autoarea foloseşte un limbaj simplu, esenţial, tăios uneori, la fel ca ţinutul natal de pe fundal, regiunea Abruzzo, un pămînt neprietenos, dar pe care, pe neaşteptate, marea îl iluminează. Însuşi titlul cărţii, L`Arminuta, „cea care se întoarce”, aparţine dialectului local.

„Într-un stil sobru, absolut memorabil, Donatella Di Pietrantonio înfăţişează o adolescentă care se luptă nu doar să înţeleagă, ci şi să supravieţuiască şi să se integreze. Inegalitatea dintre clasele sociale, misoginismul şi sexismul îşi fac şi ele simţită prezenţa. Un roman de formare a personalităţii captivant, profund şi emoţionant.” (Kirkus Reviews)

„Di Pietrantonio nu dă voie nici o clipă poveştii să se lase copleşită de disperare. Are mai mult curaj de-atît şi nu doar în vioiciunea frazelor. Ştie exact cînd şi unde să-şi îmbine piesele jocului de puzzle, lăsînd în tot acest timp goluri emoţionale, răni psihologice care nu se pot vindeca nicicînd.” (The Washington Post)

„Cea care se întoarce s-a născut din amintirile mele din copilărie.” (Donatella Di Pietrantonio)

Având drept decor povestea de dragoste surprinzătoare și nunta legendară din anii 1950 a actriței Grace Kelly cu prințul Rainier de Monaco,romanul autoarelor de bestselleruri Hazel Gaynor și Heather Webb își poartă cititorii într-o aventură strălucitoare,scăldată de soare, pe Coasta de Azur. Ne vedem în Monaco! este un roman încântător și pasional despre puterea destinului. Starurile de cinema și paparazzii sosiți la Cannes pentru festivalul de film fac orășelul să pară neîncăpător, însă Grace Kelly, cea mai urmărită personalitate, caută doar să se ascundă de blițuri. Atunci când Sophie Duval, tânără creatoare de parfumuri, o adăpostește în buticul ei pe miss Kelly de un anume reporter britanic deranjant de insistent, pe nume James Henderson, între cele două femei ia naștere o legătură intensă, care va continua de-a lungul a treizeci de ani de prietenie, dragoste și tragedie.

James Henderson nu poate uita scurta întâlnire cu Sophie Duval. Așa că, în ciuda vinovăției pe care o simte atunci când pleacă de lângă fiica sa, el acceptă să fie reporter la nunta secolului, îmbarcându-se de la New York pe S.S. Constitution, alături de Grace Kelly și de invitații ei. La Monaco, pe măsură ce se face simțită febra nunții, iar pasiunile și spiritele se aprind, James și Sophie – ca și prințesa Grace – trebuie să decidă ce sunt dispuși să sacrifice pentru dragoste.

Băieții sunt educați la o școală pentru genii, fetele, la alta. Și niciunii nu au afl at de existența celorlalți... până acum. Inventivul autor al romanului Bird Box: Orbește te invită într-o lume înșelătoare, plină de secrete și minciuni. J este elev la o școală ascunsă în adâncul pădurii, departe de restul lumii. Asemenea colegilor săi, băiatul crede că enigmaticul fondator al instituției îi este tată, iar colegii îi sunt frați. Elevii de aici sunt educați să devină adevărați copii-minune în domeniul artelor, al științelor și al sportului, iar viața lor la școală este tot ce știu... și li se îngăduie să știe. Însă J bănuiește faptul că undeva, afară, dincolo de pini, se afl ă altceva, așa că începe să-și pună întrebări. Care este adevăratul scop al acestui loc? De ce elevii nu-l pot părăsi niciodată? Și ce enigme ascunde tatăl lor? Între timp, în cealaltă parte a pădurii, într-o instituție asemănătoare celei în care învață J, o fată pe nume K își pune exact aceleași întrebări. J nu a văzut niciodată o fată, iar K nu a văzut niciodată un băiat. Pe măsură ce J și K încep să cerceteze secretele ciudatelor lor școli, soarta îi face să se descopere unul pe altul. În Inspecție, talentatul autor Josh Malerman creează un sinistru și, deopotrivă, poetic imn al egalității între genuri, care-i va face pe cititori să-și pună întrebări până la ultima pagină.

„Josh Malerman se pricepe de minune să te tulbure şi să te facă să îți pierzi echilibrul.” CHUCK WENDIG, autorul romanelor BLACKBIRDS şi WANDERERS

„Un basm pe dos, a cărui acţiune se petrece într-o lume cu adevărat unică, ale cărei secrete nu ar trebui nicicând dezvăluite, cel mai recent roman al lui Josh Malerman aduce în discuţie momentele-cheie ale copilăriei într-o poveste ingenioasă, inteligentă, obsedantă despre maturizare și rebeliune.” SCOTT HAWKINS, autorul romanului THE LIBRARY AT MOUNT CHAR

„Captivant şi plin de suspans! Malerman imaginează un basm diabolic despre o lume în care un băiat nu trebuia niciodată să întâlnească o fată şi despre iadul care se dezlănțuie atunci când ajung față în față.” J. D. BARKER, autorul romanelor THE FOURTH MONKEY şi DRACUL

„O poveste de-a dreptul tulburătoare despre maturizare, plasată într-un loc de o cruzime inimaginabilă. Malerman a construit un sanctuar ciudat, care ne arată cât de primejdioase sunt convingerile care nu se pun niciodată la îndoială.” DATHAN AUERBACH, autorul romanelor BAD MAN şi PENPAL

Sabrina Spellman împlinește 16 ani și știe bine că lumea ei urmează să se schimbe. Deși a studiat magia și vrăjile alături de mătușile ei, Hilda și Zelda, până acum, adolescenta a dus totuși o viață normală, mergând la liceul Baxter și petrecându-și timpul cu prietenii ei muritori, Susie, Roz și Harvey. De acesta din urmă s-a și îndrăgostit, dar nu știe dacă băiatul îi împărtășește sentimentele. Măcinată de îndoieli, acceptă sfatul vărului Ambrose de a arunca o vrajă asupra celui pe care îl iubește. Lucrurile se complică atunci când în scenă intră o rusalcă deghizată într-un înțelept și blând spirit care sălășluiește în adâncurile fântânii dorințelor. Pe neașteptate, Sabrina trebuie să facă o alegere. Va fi însă cea corectă? Pe ce drum va păși: pe cel al luminii sau pe cel al întunericului?

O poveste nouă și originală, neîntâlnită în serial!

„O adaptare literară înfricoșătoare care îi va încânta pe fanii Sabrinei și o va ajuta să ispitească și alți cititori.” Kirkus Reviews

„Povestea unei adolescente prinse între două lumi.” Game Spot

„O lectură amuzantă și deopotrivă întunecată care se potrivește de minune cu serialul Netflix!” SHELIT.COM

„Sumbră, modernă și amuzantă, exact ca serialul pe care îl are la bază. Înfricoșătoare și sinistră, fără a fi apăsătoare, lucru destul de greu de realizat.” THEFANDOM.NET

Littleport, Maine, două orașe într-unul singur: o destinație de vacanță pentru cei înstăriți, ale căror case se înșiruie precum mărgelele pe plajă, și o mică așezare portuară fără pretenții pentru localnicii de rând, care își câștigă existența din turism.

În mod obișnuit, între o turistă bogată și cineva din partea locului nu s-ar înfiripa niciodată o prietenie trainică; totuși, vizitatoarea Sadie Loman și localnica Avery Greer descoperă că au nenumărate lucruri în comun. Timp de zece ani, vară de vară, fetele sunt de nedespărțit. Asta până când Sadie este găsită moartă. Deși polițiștii merg pe varianta sinuciderii, există doi oameni care dau vina pe Avery pentru cele întâmplate: un detectiv din oraș și Parker, fratele lui Sadie. Evident, Avery nu are de gând să stea cu brațele încrucișate și este hotărâtă să își dovedească nevinovăția, înainte ca lucrurile să scape de sub control.

„Nimeni nu poate fi de încredere în acest thriller cutremurător scris de Megan Miranda, maestra suspansului. Ultimul oaspete este un roman pătrunzător, cu pericole la tot pasul și răsturnări de situație neașteptate care îi vor ține pe cititori cu sufletul la gură. O lectură captivantă!” Mary Kubrica, autoarea bestsellerului Fata cea bună

„Megan Miranda a creat încă o dată thrillerul de vară perfect! Ultimul oaspete este plin de tensiune și de răsturnări de situație, cu un ritm care mi-a făcut inima s-o ia la goană. O poveste care te va ține treaz toată noaptea!” Riley Sager, autorul bestsellerului The Last Time I Lied

Când locuia în India, Mary Lennox era o fetiță bolnăvicioasă și nu tocmai amabilă cu cei din jur. Din nefericire, rămâne orfană și este trimisă în Anglia, pentru a locui la misterioasa reședință a unchiului său Archibald Craven. Acesta nu-i acordă prea multă atenție, și nimic nu pare să aducă vreo schimbare în felul ei de a fi. Este singură și nu are cu cine să se joace, dar, într-o zi, află de existența unei grădini secrete în care, firește, nimeni nu are voie să intre.

Apoi, Mary descoperă o cheie veche într-un răzor de flori și, dintr-odată, un val de magie o conduce către poarta interzisă. Când rotește cheia în încuietoare, Mary intră într-o lume pe care, altfel, nu și-ar fi putut-o imagina vreodată. Ocupându-se de grădină, alături de grădinarul Ben Wheatherstaff și de vărul ei, Colin Craven, Mary însăși înflorește, transformându-se într-o ființă optimistă și veselă. Aici este și înțelesul acestei cărți clasice, care a încântat atâtea generații: liniștea sufletească și sănătatea trebuie cultivate precum florile unei grădini îngrijite cu dragoste.

„Sunt foarte puțini scriitorii care izbutesc să scrie o carte despre copii având priceperea, farmecul, simplitatea și însemnătatea care o fac atractivă și pentru cei mici, și pentru cei mari. Doamna Burnett este unul dintre puținii scriitori cu acest har.” The New York Times

Un thriller senzațional, care pare desprins direct din filmele lui Quentin Tarantino și ale fraților Coen.

Inteligent, bogat, căsătorit cu o femeie superbă: Roger Brown are totul. Iar ca să-și susțină stilul de viață luxos și să simtă adrenalină când slujba lui de recrutor de manageri devine monotonă, se ocupă și cu furtul lucrărilor de artă.
Soția lui i-l prezintă pe Clas Greve. Ambițios și talentat, e candidatul ideal pe care-l caută Roger pentru un post de conducere – iar tabloul celebru pe care îl deține îl face ținta perfectă a unui jaf.
Curând însă Roger descoperă că acest Clas Greve ascunde mult mai multe decât lasă să se vadă... În scurt timp vânătorul devine el însuși pradă…

„Vânătorii de capete ne oferă o galerie strălucită de personaje atât de diferite în imperfecțiunile lor. Intriga complexă, analiza psihologică subtilă, efectele cinematografice și finalul surprinzător fac din romanul lui Nesbo un thriller autentic de la un capăt la celălalt." – Library Journal

„Un roman alert, cu răsturnări de situații, amintind de filmele lui Hitchcock. Nesbo își șochează cititorii la fiecare pas, culminând cu lovitura de grație de la final. O lectură compulsivă." – Booklist

„Rămai captiv în povestea încărcată de atmosferă nordică și populată de personaje imprevizibile. Ceea ce îl face pe Nesbo atât de special este dexteritatea intelectuală cu care conduce intriga." – News Day

„Nesbo are talentul unui vrăjitor de a transforma situațiile obișnuite în scene memorabile." – The New York Times Book Review

Jo Nesbø (n. 1960) este muzician, compozitor și economist, precum și unul dintre cei mai apreciați autori de romane polițiste din întreaga lume. Cărțile lui au fost traduse în 50 de limbi, s-au vândut în peste 45 de milioane de exemplare și au fost recompensate cu numeroase premii internaționale, printre care The Riverton Prize, CWA International Dagger Award, The Glass Key Award.
Jo Nesbø este autorul celebrei serii Harry Hole, precum și al seriei pentru copii Doctor Proctor (Pandora M). După al șaptelea roman al seriei Harry Hole, Snomannen, a fost realizat filmul Omul de zăpadă, iar romanul Vânătorii de capete a stat la baza filmului cu același nume, lansat în 2011. Filmul a avut un mare succes de box-office și a primit numeroase distincții, fiind nominalizat, printre altele, la Premiul BAFTA pentru cel mai bun film străin.
La Editura Trei, au apărut romanul Fiul, duologia Sânge pe zăpadă și Soare în miez de noapte, precum și primele patru volume din seria Harry Hole: Liliacul, Cărăbușii, Pasărea cu piept roșu și Nemesis.

Mult așteptatul final al seriei Prințesa de cenușă.

Prințesa Theodosia a fost prizonieră în propria-i țară timp de un deceniu. Poreclită Prințesa de cenușă, a îndurat abuzuri și batjocuri neîncetate din partea Kaiserului și a curții lui. Dar, chiar și purtând coroana de cenușă, în venele moștenitoarei de drept a coroanei Astreei curge focul. Iar dacă a învăţat un singur lucru de la mama ei, acela este că reginele nu se lasă intimidate niciodată. Acum liberă și susținută de o armată de rebeli, Theo trebuie să-și elibereze poporul subjugat și să înfrunte un dușman nou și înfiorător: noua Împărăteasă. Înzestrată cu un tip de magie pe care nimeni nu o înțelege, e hotărâtă să mistuie în foc pe oricine și orice i-ar sta în cale. Puterea stranie a Împărătesei crește pe zi ce trece și, avându-l acum ostatic pe prințul Søren, miza e mai mare ca niciodată. Theo trebuie să învețe să-și accepte propria putere pentru a avea sorți de izbândă împotriva fetei pe care cândva o considera sora ei de suflet.

Cum ajunge legendar un asasin? In cazul lui John Rain, decisive au fost lectiile de tradare, lupte si iubire pe care le-a primit in 1972, in Tokio.

Cartea raspunde la multe intrebari despre John Rain. De unde si cum si-a dezvoltat gustul pentru jazz si whiskyul de calitate? De ce a fost exilat atata timp din Japonia? Cum si-a dezvoltat abilitatile, dar si regulile personale dupa care avea sa-si conduca toate joburile?

Este o carte care spune doua povesti. Una dintre ele este situatia curenta in care Rain se confrunta cu yakuza, cu tradari politice, cu primul lui contract de asasin si cu o tanara coreeana care-l va obseda tot restul vietii. A doua poveste relateaza evolutia sa.

Orfan de ambii parinti, Rain isi incheie serviciul militar in Vietnam si revine in Tokio, orasul pe care-l parasise la varsta de opt ani. Angajat in calitate de curier pentru CIA, el duce bani pentru mituirea politicienilor japonezi corupti. Dar cand una dintre livrarile acelea se sfarseste in mod neasteptat prin violenta, Rain ajunge in vizorul unui clan yakuza care-i doreste moartea. Pentru a scapa, Rain va accepta primul sau job din partea CIA, dar abia atunci situatia va incepe sa se complice cu adevarat…

Traducere din engleză şi note de Rodica Ștefan

Pornind de la evenimente reale din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Marea Britanie a folosit cincisprezece mii de porumbei voiajori pentru a primi informații din Franța și Olanda ocupate de naziști, Lungul zbor spre casă îmbină elementele unui roman istoric cu delicatețea unei povești de dragoste. O carte care insuflă speranță despre suflete-pereche, curaj, spirit de sacrificiu și demnitate. Romanul s-a aflat, în 2019, pe listele de bestselleruri din Marea Britanie, SUA și Spania, iar audiobookul a primit, în noiembrie 2019, Earphone Award acordat de AudioFile Magazine.

Septembrie 1940. Noapte după noapte, bombele germane cad asupra Londrei, într-o încercare de a șterge orașul de pe fața pământului. După întreruperea cursurilor universitare, Susan Shepherd își găsește forța de a merge mai departe îngrijind porumbeii din crescătoria bunicului său. La ferma lor de la marginea pădurii Epping ajunge printr-un ciudat joc al destinului un tânăr american, Ollie, care vrea să se înroleze ca pilot în RAF.  Iulie 1996. Ziarele din întreaga lumea relatează o întâmplare neobișnuită: în hornul unei case vechi din Rochford au fost găsite rămășițele unui porumbel care pare să poarte un mesaj din cel de-al Doilea Război Mondial. Știrea stârnește mare emoție în Marea Britanie, iar în sufletul lui Susan  Shepherd, fost ornitolog la Universitatea din Londra, trezește amintiri de mult îngropate.

Ultimul volumul al faimoasei trilogii „Vrabia rosie” incepe la 18 luni dupa actiunea din volumul anterior, prin planuirea asasinarii unui inalt demnitar american de catre rusi, pentru a-l inlocui cu o „cartita” pe care serviciul secret al lui Putin o cultivase de peste cincisprezece ani.

Prinzand de veste, Dominika, Nate si colegii lor din CIA sunt angajati intr-o cursa contracronometru de gasire a „cartitei”, inainte ca aceasta sa poata afla ca Dominika era spioana americana si s-o trimita astfel in beciurile mortii din Lubianka.

Ca si cartile anterioare, si acesta este o tapiserie vasta, intretesuta cu firele altor operatiuni de spionaj si interventii ale serviciilor secrete rusesti si americane in Turcia, Austria, China si Sudan, in care sunt implicate personaje deja cunoscute iubitorilor trilogiei. In cele din urma totul va converge spre weekendul cercului de intimi al lui Putin, gazduit in spectaculosul palat prezidential de pe tarmul Marii Negre.

Lumea creata de Matthews este reala, violenta, senzuala si provocatoare, si abunda in planuri ticluite cu grija marilor maestri de sah, care anticipeaza jocul cu multe mutari  inainte.

– Vrei taxi? a repetat el.

A ridicat brațul drept [...].

Am pașit spre el, ca și cum aș fi intenționat sa-i trec prin dreapta. Mi-a zambit, un zambet care ar fi trebuit sa fie prietenos, dar care pentru mine era cel puțin pe jumatate de pradator.

Am zambit la randul meu, intr-o expresie de felul „Ești draguț sa ma ajuți, fiindca sunt complet pierdut pe-aici”. Thailandezul a aprobat din cap, liniștit ca va fi simplu.

Dar n-avea sa fie simplu. N-avea sa fie deloc simplu.

Cu o clipa inainte de a ajunge in dreptul lui, i-am inhațat brusc incheietura dreapta cu mana mea stanga și i-am smucit brațul spre dreapta mea, prinzandu-i tricepsul și tragandu-l cu totul pe langa mine. [...]

Am intins mana stanga in jurul taliei lui și i-am prins incheietura dreapta. L-am strans apoi violent, tragandu-l spre mine și a icnit, cand o parte din aer i-a parasit brusc plamanii. Acum amandoi eram cu fețele spre bar.

Sweet Vera Cruz, de Lola Majeure

Cartita, de Lola Majeure

Sapte zile in rai, de Lola Majeure

Romanul Portretul lui Dorian Gray, scriere estetizată al cărei hedonism va stârni vii polemici, constiuie una dintre capodoperele literaturii secolului XX.

„Portretul lui Dorian Gray este, de fapt, o pledoarie pentru principiul parnasian al personalității artei. Opera lui Basil Hallward se detașează de propriul model, îl părăsește, s-ar spune, își păstrează neștirbită frumusețea, în vreme ce Dorian își recapătă pieritoarea condiție umană…” (Dan Grigorescu)​

UNELE IUBIRI NU SE STING PANA LA ULTIMA SUFLARE...

Fiecare alegere are consecințele ei, dar Layla, fata de șaptesprezece ani, se confruntă cu ele mai mult decât oricine altcineva. Lumina sau întuneric. Maleficul demon, Prinț Moștenitor al Iadului, Roth, sau Zayne, chipeșul și protectorul Gardian, despre care niciodată nu credea că va fi al ei. Cel mai dificil, însă, este să decidă în care parte să aibă încredere. Layla mai are o problemă. Lilinul, cel mai fatal dintre demoni, a fost eliberat, provocând prăpăd în viața celor apropiați... inclusiv a celui mai bun prieten al ei. Pentru a-l salva pe Sam de la o soartă cu mult, mult mai rea decât moartea, Layla trebuie să facă pact cu dușmanul, salvând în același timp orașul – și rasa umană – de la distrugere.

Sfâșiată între două lumi și doi băieți diferiți, Layla nu are nicio certitudine, cu atât mai puțin aceea a supraviețuirii, mai ales după ce o înțelegere mai veche revine în prezent și îi bântuie pe toți. Dar uneori, când secretele sunt pretutindeni și adevărul pare greu de recunoscut, trebuie să-ți asculți inima, să alegi de care parte să fii... și apoi să lupți din toate puterile...

Virginia Woolf (1882–1941) este unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului XX. În cărți precum Doamna Dalloway, Spre far, Orlando sau Valurile se dovedește o inovatoare a romanului modern, în egală măsură cu autori ca Marcel Proust sau James Joyce. În afară de literatura de ficțiune, a publicat eseuri, dintre care cel mai cunoscut este O cameră doar a ei, care tratează locul femeilor într-o cultură dominată de bărbați și a devenit un text-cheie al mișcării feministe.

Amestec postmodernist avant la lettre de ficțiune și nonficțiune, scris ca o joacă de autoare după ce-și terminase marele roman Valurile, textul lui Flush e conceput ca o biografie plină de imaginație a câinelui poetei Elizabeth Barrett Browning, un cocker spaniol. Personajul lui Elizabeth Barrett Browning din acest text a fost adesea interpretat ca un personaj-far al femeilor intelectuale, afectate de suferințe mentale reale sau imaginare ca rezultat al statutului lor de scriitoare. Pe măsură ce petrece tot mai mult timp cu poeta, Flush devine tot mai legat, spiritual și emoțional, de ea și încep să se înțeleagă în ciuda barierelor de limbaj. Pentru Flush, mirosul e poezie, pentru Elizabeth, poezia e imposibilă în lipsa cuvintelor, dar această barieră între femeie și animal poate fi trecută prin intermediul unor acțiuni simbolice.

În Comedia ororii în Franța, un microroman scris chiar în anul morții lui Bolaño, eroul, un tânăr poet din America Latină, răspunde la un telefon public pe o stradă. O voce îl invită să devină membru al Grupului Suprarealist Clandestin și îi spune o poveste despre cinci tineri care lucrează în subteranele Parisului, unde scriu în grup un roman, sub îndrumarea cuiva despre care cred că este André Breton. Dar, chiar după moartea lui Breton, cineva continuă să-i plătească…
Celelalte două microromane, Patria și Mormintele văcarilor, sunt, de asemenea, inedite și împreună alcătuiesc culisele operei bolañiene, în care aflăm personaje care își construiesc, bucată cu bucată, marile roluri. Printre alții, ne vom reîntâlni cu Viermele (Convorbiri telefonice), cu Amalfitano (2666), cu surorile Pons, care nu sunt altceva decât o anticipare a surorilor Font (Detectivii sălbatici), cu terifiantul oraș Santa Teresa (Detectivii sălbatici, 2666), cu sinistrul Carlos Ramirez (Literatura nazistă în America, O stea îndepărtată) și, bineînțeles, cu Belano, alter-ego-ul lui Bolaño.
Roberto Bolaño (1953–2003) s-a născut la Santiago. În 1968 se mută cu familia în Mexic. Revenit în Chile în 1973, este arestat după lovitura de stat a lui Augusto Pinochet, eveniment care îi va marca opera literară. Eliberat după opt zile, se întoarce în Mexic, iar din 1977 se stabilește în Spania. Deși se considera în primul rând poet, s-a impus mai ales romanelor ca Detectivii sălbatici și Nocturnă în Chile, care au fost elogiate de critică, au obținut premii importante și l-au transformat, cum scrie New York Times, în „cea mai importantă voce literară latinoamericană a generației sale“. În seria de autor publicată de Editura Univers au apărut romanele 2666, Detectivii sălbatici, Amuleta, O povestioară lumpen, Al Treilea Reich, Literatura nazistă în America, Spiritul literaturii științifico-fantastice și volumele de poezie Câinii romantici și Trei.

Will Self s-a născut în 1961. A debutat în 1991 cu volumul de proză scurtă The Quantity Theory of Insanity, salutat la momentul apariţiei de scriitori ca Doris Lessing, Salman Rushdie sau Martin Amis. În 1992 i-a apărut primul roman, Cucul și pupăza. A continuat să publice romane (printre care Cum văd eu distracţia, Măreţele maimuţe sau Cartea lui Dave) și culegeri de povestiri. De două ori (pentru Dorian, an Imitation, din 2002, și Umbrella, din 2012) a fost nominalizat la Man Booker Prize. Pe lângă activitatea literară, scrie editoriale pentru publicaţii ca The Guardian, The New York Times sau New Statesman și participă frecvent la emisiuni de televiziune.

Apărut în traducerea magistrală a lui Petru Iamandi, Umbrela de Will Self nu este deloc o lectură facilă, dar este o carte uimitoare din punct de vedere stilistic: multiplicarea perspectivelor, interesul pentru teorii legate de arhitectură, artă și memorie și obsesia timpului, care străbate ca un fir roșu întreaga naraţiune, fac din Umbrela un roman modernist de tip old-school.
Izolată de lume, aflată într-o stare de semiconștienţă după ce s-a îmbolnăvit de Encephalitis lethargica, Audrey Death a zăcut într-un spital de boli mintale aproape o jumătate de secol până când ajunge acolo psihiatrul Zack Busner, care îi redă cunoștinţa. Asistăm la periplul spectaculos al lui Audrey pe străzile Londrei din memoria ei, la fragmentele din viaţa ei cu un iubit cu convingeri socialiste și cu implicarea ei în mișcarea sufragetelor, în același timp în care Dr. Zack încearcă s-o readucă la viaţă printr-un tratament experimental foarte puternic. Cercetările medicului îl conduc spre revelaţii șocante și tragice care se vor întoarce să-l obsedeze după multe decenii.

Bae Suah face parte din categoria scriitorilor excentrici, iar prin excentric nu se înţelege doar că scriitura ei este diferită faţă de aceea a celorlalţi scriitori coreeni. Autostrada cu meri verzi, Păpușa de vânt, Cheolsu, Restaurantul de sukiyaki, Corespondenţă la miezul nopţii, Inexistenţa bufniţei și celelalte romane și nuvele ale autoarei constituie o operă aparte în cadrul curentului literar postmodernist coreean de după anii ’90.
Personajul principal, Yukyeong, este o femeie de treizeci și trei de ani despre care toţi cei din jurul ei spun că are fobie de bărbaţi. Este caracterizată de un refuz al căsătoriei ca instituţie, de o susţinere fermă a celibatului și de o viziune foarte pragmatică în ceea ce privește sexul. Are o scurtă relaţie cu șeful ei de la corporaţia în care lucrează, apoi re¬fuză să se mai vadă cu el, în ciuda insistenţelor bărbatului. Yukyeong așteaptă cu nerăbdare ziua în care va deveni medic veterinar și va părăsi Coreea ca să se ducă să vindece leii din Africa.

Într-o vale din Alpii elveţieni este descoperit cadavrul unui bărbat. Tânărul poliţist Valérien de Rotten este trimis la faţa locului, iar cele mai fan¬teziste zvonuri încep să circule, trezind temeri străvechi. Valérien se străduiește să-și păstreze mintea limpede și să identifice victima. Asta până când iubita lui, Éléonore, dispare brusc. Complet descumpănit, el lasă totul pentru a o regăsi. Pista îl conduce la Praga. Ajutat de profesorul german Julien Kelsen, descoperă indicii care leagă eve¬nimentele din Elveţia de momentele cele mai întunecate ale dictaturii comuniste, de după Primăvara de la Praga. Rătăcit într-o ţară necu¬noscută pe urmele femeii iubite și ale adevărului, Valérien se confruntă cu propriile-i incertitudini. O cunoaște cu adevărat pe femeia cu care își împărţea viaţa? Și cine este misterioasa Rusalka, a cărei prezenţă se profilează încet pe parcursul anchetei? Joacă miticele creaturi ale Boemiei un rol în ceea ce se întâmplă?
Arnaud Maret s-a născut în 1986 la Bagnes, în Elveția. A făcut studii de istorie și drept. A debu¬tat editorial cu volumul de poezii Terres orphelines (2009). Primul său roman, Les Écumes noires, a apărut în 2011, iar cel de-al doilea, Rusalka, în 2016.

Posedatul, roman apărut în 1890, este povestea judecătorului Lépervié, un demn tată de familie de vârstă mijlocie, care cade sub vraja tinerei Rakma, guvernanta copiilor săi. Sub influența acestei femei cu siluetă androgină și ochi magnetici, care urăște bărbații, sobrul burghez — în care se retrezește spiritul unui înaintaș desfrânat — se cufundă în cele mai rafinate dezmățuri, săvârșind pe altarul vieții conjugale liturghiile negre ale unei relații distructive căreia nu poate și nu vrea să i se împotrivească.

Charles Ferdinand Ramuz (1878–1947) este unul dintre cei mai importanţi scriitori de limbă franceză din Elveţia, opera sa cuprinzând romane, nuvele, poezii și eseuri. Debutează în 1903 cu un volum de poezii, Le petit village, dar se impune mai ales ca romancier, începând din 1905, când apare Aline, primul dintre cele douăzeci și două de romane publicate atât în Franţa, cât și în Elveţia. Pentru îndrăznelile stilistice și pentru limba pe care o creează în operele sale, a fost apreciat de marii scriitori francezi ai epocii, ca L.-F. Céline sau Paul Claudel, acesta din urmă salutând în Ramuz „nu doar un romancier, ci un poet epic“. Cărţile sale au fost traduse în multe limbi, iar unele au fost ecranizate. În 1997, Banca Naţională a Elveţiei l-a omagiat reprezentându-l pe bancnota de 200 de franci.
Trecerea poetului este romanul pe care C.F. Ramuz însuși îl prefera dintre toate operele sale. Poetul este aici un împletitor de coșuri a cărui trecere aduce lumină într-un sat de podgoreni de pe munţii Elveţiei. Peisajele încep să-și schimbe culoarea, oamenii să vorbească altfel, iar mun¬cile să devină o celebrare a pământului și a vieţii. Până când poetul, îndeplinindu-și misiunea, dispare din nou în noapte…
În Dragostea de lume, viaţa liniștită a unui orășel este dată peste cap de trei evenimente: deschiderea unui cinema¬tograf, întoarcerea de pe mări a fiului rătăcitor Joël, cu poveștile lui din toată lumea, și sosirea unui bărbat cu figură christică, care afirmă despre sine că este Isus. Toate acestea le deschid locuitorilor ochii spre lumi nebănuite și, totodată, le înflăcărează minţile.

Clarice Lispector (1920–1977) s-a născut într-o familie de evrei în Ucraina. Familia a emigrat în Brazilia pe când ea avea mai puţin de un an. A studiat Dreptul în Rio de Janeiro. A publicat peste douăzeci de cărţi: romane, proză scurtă, literatură pentru copii, eseuri și culegeri de articole de presă. A fost căsătorită cu un diplomat și l-a însoţit ani de zile în misiunile sale în Europa. La douăzeci și trei de ani, publicarea primului ei roman, Aproape de inima vijelioasă a lumii, i-a adus celebritatea peste noapte. Printre cele mai cunoscute titluri ale ei se numără romane¬le Patimile după G.H., Apa vie, Ora stelei, toate publicate de Editura Univers. Este adesea numită „marea vrăjitoare a literaturii braziliene“.
Romanul O suflare de viaţă, publicat postum, este construit sub forma unui dialog între un scriitor (în care o ghicim pe Clarice Lispector însăși) și personajul său, o femeie pe nume Ângela. Deși el este cel care a creat-o, insuflându-i viaţă, Ângela a ajuns să aibă o existenţă de sine stătătoare și chiar să condiţioneze supravieţuirea autorului.

În cele şapte povestiri cuprinse în acest volum, scrise toate la persoana întîi, Anna Gavalda aduce un elogiu celor care au puterea să-şi înfrunte vulnerabilităţile şi să-şi recunoască slăbiciunile. Povestirile ilustrează cît de important este să treci peste rănile trecutului şi să-ţi deschizi inima spre iubire, prietenie, iertare şi familie. De la fata săracă de la periferie, care se îndrăgosteşte de un tînăr bard burghez parcă din alte vremuri, la camionagiul ce-şi eutanasiază cîinele bătrîn, singura mîngîiere după moartea prematură a fiului său, ori la văduva cu doi copii mici, copleşită de vinovăţie din cauza alcoolismului, personajele se confesează cu o sinceritate aparte şi un glas uimitor de familiar, în care cititorii vor regăsi acea sensibilitate jucăuşă şi tulburătoare care constituie farmecul şi savoarea universului gavaldian.

„Sînt mulţi «oameni» în acest nou volum, ce nu vorbeşte decît despre singurătate. Aproape toţi vorbesc pe întuneric, noaptea şi într-un moment al vieţii cînd nu mai fac prea bine diferenţa între noapte şi zi. Vorbesc încercînd să iasă la lumină, se dezvăluie, se confesează, îşi străpung armura. Nici unul nu reuşeşte, însă le-am urmărit strădaniile şi m-au emoţionat. E pretenţios să vorbeşti despre personajele tale şi să spui că te-au emoţionat, dar repet: pentru mine nu sînt personaje, sînt oameni, oameni reali, oameni noi, şi pe ei vi-i încredinţez astăzi.” (Anna Gavalda)

„Vocile din aceste şapte povestiri, fiecare perfect distinctă de celelalte, îţi rămîn în memorie pentru totdeauna.” (Le Soir)

„Explorînd teme precum pierderea, familia, identitatea şi puterea apropierii, volumul este o odă dulce-amăruie închinată sufletului omenesc.” (Publishers Weekly)

Londra, 1907: Împotriva voinţei familiei ei nobile și influente, tânăra
și rebela Victoria locuiește, după moartea tatălui său, cu Hopkins,
majordomul acestuia, un bărbat riguros, destoinic și demn, în jur de
șaptezeci de ani. Nu este bogată, dar este fericită. Lumea ei începe
însă să se clatine când apar indicii despre un vechi secret al familiei.
Unica persoană care ar putea să-i răspundă întrebărilor este
asasinată... Reputaţia Victoriei este în pericol. Cavaler și serviabil
se dovedește a fi atractivul ziarist Jeremy Ryder. Dar se poate oare
Victoria încrede în el?

Londra, 1907: Spre nemultumirea familiei sale nobile, tanara Victoria
traieste o viata independenta si isi planifica viitorul cu jurnalistul
Jeremy Ryder. Ranit intr-un atentat, Jeremy este nevoit sa se ascunda o
perioada, iar Victoria pleaca la Coblenz pentru a-si vizita o prietena.
In Germania, tanara va fi prinsa insa in complotul inceput la Londra, in
care a fost ranit Jeremy. Va reusi relatia lor sa faca fata si acestei
incercari? Oare iubirea adevarata nu presupune si mult curaj?