Literatură străină

După ce Primul Război Mondial i-a răpit fratele şi logodnicul, Violet Speedwell a devenit o „femeie de prisos”, fără şansa de a avea familie. La 38 de ani, lucrează ca dactilografă pentru o companie de asigurări. Dorinţa de independenţă o îndeamnă să se mute la Winchester, la mică distanţă de mama ei (o femeie înrăită de doliu). Într-o zi în care vizitează maiestuoasa catedrală din oraş, nimereşte la o slujbă unde se sfinţesc pernele de rugăciune cusute de Grupul de brodeze al Catedralei. Aici, Violet se împrieteneşte cu exuberanta Gilda, lucru care-i va pune la încercare curajul cînd aceasta îşi va declara public dragostea pentru Dorothy, una dintre cele mai talentate brodeze. Însă şi ea are propriile secrete: e atrasă de Arthur, un clopotar însurat. Cînd forţe exterioare îi ameninţă greu cîştigata independenţă şi la orizont se iveşte perspectiva unui nou război, Violet trebuie să lupte din toate puterile să prindă rădăcini într-un loc neprielnic femeilor de prisos.

„Delicateţea cu care Tracy Chevalier tratează povestea de dragoste a lui Violet e fără cusur... Un singur fir e un roman fascinant despre cum poţi crea ceva durabil începînd cu o mică împunsătură de ac.” (NPR)

„Romanciera a descris cu măiestrie inegalabilă soarta unei întregi generaţii de femei la care ne gîndim rareori: mamele, surorile, soţiile şi logodnicele bărbaţilor căzuţi în Primul Război Mondial, a căror datorie era să păstreze memoria celor pierduţi, dar nu uitaţi.” (Associated Press)

„O poveste plină de viaţă despre calea spre acceptare şi fericire – începînd, ca toate călătoriile, cu un mic pas curajos.” (People)

„În vremuri potrivnice, Tracy Chevalier ne oferă un moment de respiro binevenit... cu maniere şi scene ce stîrnesc chicoteli molipsitoare de care Jane Austen ar fi mîndră.” (USA Today)

Un autoportret extrem de personal al ascensiunii şi decăderii unui mare scriitor, marcat de amestecul de romanţios şi realism ce reprezintă trăsătura distinctivă a lui F. Scott Fitzgerald, Prăbuşirea urmează povestea declinului său subit, la vîrsta de treizeci şi cinci de ani, de la succesul eclatant la disperarea pustie, precum şi a recuperării sale îndîrjite. Această antologie revelatoare, care include cele mai viscerale eseuri ale lui Fitzgerald – laolaltă cu scrisorile expediate sau primite de la prietenii săi Gertrude Stein, Edith Wharton, T.S. Eliot, John Dos Passos şi Edmund Wilson (cel care a elaborat acest volum la puţin timp după moartea lui Fitzgerald) –, ne vorbeşte despre un bărbat plin de farmec şi talent, pe care exuberanţa şi geniul l-au făcut să devină un simbol al Epocii Jazzului, iar nesăbuinţa l-a doborît.

„Nu poţi pretinde că l-ai citit pe Fitzgerald dacă nu ai citit Prăbuşirea.” (The New Leader)

„Scînteietor şi tragic... Fitzgerald îşi explică decăderea de la rangul de romancier de primă mînă la cel de scribălău holly-woodian. Rezultatul este un extraordinar studiu de caracter, complet lipsit de reţineri sau muşamalizări.” (Time)

„Epuizarea fizică şi spirituală a lui Fitzgerald este descrisă scli-pitor, iar eseurile au o francheţe uluitoare.” (The New York Review of Books)

„Începem să înţelegem afecţiunea noastră neobişnuită pentru acest scriitor. El nu avea nici un fel de armură... Plonja direct în inima nesăbuită a tuturor lucrurilor, la fel cum a plonjat în fîntîna arteziană de la Plaza.” (E.L. Doctorow)

„Dureroasă, revelatoare, nepreţuită pentru aceia dintre noi că-rora le pasă de arta scrisului.” (The Saturday Review)

Tom Perrotta este autorul bestsellerului internaţional Mici copii şi scenaristul filmului omonim, nominalizat la Premiul Oscar.

Serialul „Doamna Fletcher” (sezonul 1), adaptarea romanului omonim semnat de Tom Perrota, este difuzat din data de 27 octombrie 2019 de HBO. Mai multe detalii, aici.

Eve Fletcher, o femeie de vîrsta a doua, atrăgătoare şi divorţată, îl conduce la facultate pe unicul ei fiu. Rămasă singură într-o casă mare şi pustie, se hotărăşte să facă nişte schimbări esenţiale în viaţa ei. Mai întîi se înscrie la un curs de „Gen şi societate” de la un colegiu comunitar şi descoperă că profesoara ei, dr. Fairchild, fusese în tinereţe bărbat. Apoi un mesaj cu tentă obscenă primit pe telefon o obsedează îndeajuns de mult pentru a-şi pune întrebări despre viaţa ei sexuală deplorabilă şi pentru a începe o explorare a propriului erotism. Nici nu trebuie să caute prea mult: e atrasă de o subalternă mai tînără, e curtată de un adolescent de vîrsta fiului ei, iar noaptea vizitează, cu o fascinaţie morbidă, un site pornografic dedicat aşa-numitelor MILF. Între timp fiul ei, Brendan, rupt de mediul său familiar, are probleme de adaptare la facultate, unde descoperă o realitate un pic diferită de cea pe care şi-o imaginase. În Doamna Fletcher, Tom Perrotta propune o meditaţie asupra obsesiilor, aspiraţiilor, spaimelor şi incertitudinilor oamenilor obişnuiţi. Identităţile sexuale, relaţiile complicate dintre generaţii şi transformările provocate de noile tehnologii şi ideologii sunt tratate cu un umor sănătos şi o ironie subtilă, făcînd din roman o oglindă a Americii contemporane.

„Doamna Fletcher este, probabil, cel mai simpatic şi mai cuceritor roman despre dependenţa de pornografie şi despre problemele stresante ale consimţămîntului sexual pe care l-aţi citit vreodată.” (The New York Times Book Review)

„Un roman ironic şi empatic despre ramificaţiile pornografiei ce se strecoară cu lejeritate, fără isterie sau imputări, în cultura mare. Tom Perrotta se pricepe foarte bine să prezinte diversele ciudăţenii şi obsesii ce ţin de comportamentul uman.” (The Atlantic)

„Există în Doamna Fletcher mai multă melancolie decît în cărţile anterioare ale lui Tom Perrotta. Sexul şi pornografia slujesc adesea drept stenograme pentru singurătatea personajelor şi pentru căutarea respectului de sine.” (The New York Times)

„Pawel Huelle urmareste istoria recenta a familiei sale prin intermediul masinilor pe care le-a folosit. El este personajul principal, cel care invata sa sofeze, dar nu-i in stare sa mearga patruzeci de metri fara s-o ia pe aratura. Pina la sfirsitul cartii, onoarea ii cere sa-si ia carnetul de sofer. Dar, «asa cum se intimpla in viata, cind te astepti sa urmeze vreun final, vreo coda, vreun deznodamint, nu se intimpla nimic». In schimb, odata cu lectura, asculti parca povesti despre viata de zi cu zi din Gdansk, poate adevarate, desi puse intr-un roman.” (The Guardian)

Women’s Prize for Fiction 2018

Isma este în sfîrşit liberă. După ce i-a crescut pe fraţii ei mai mici – gemenii Aneeka şi Parvaiz – de la moartea părinţilor, obţine o viză de studii care-i îngăduie să-şi împlinească visul de a-şi pregăti doctoratul în America. Isma pleacă la Amherst College, însă îşi face griji pentru Aneeka, sora ei frumoasă şi încăpăţînată, care a rămas în Londra, şi pentru Parvaiz, care dispare, călcînd pe urmele tatălui său jihadist. Bîntuit de trecutul tatălui, după ce află că acesta a fost torturat de americani la Bagram, Parvaiz se înrolează în ISIS şi fuge în Siria. La scurt timp, în viaţa surorilor se iveşte Eamonn, fiul unui important politician britanic. Să fie acesta o şansă la fericire? Un mijloc de a-l salva pe Parvaiz? Brusc, destinele a două familii se împletesc în acest roman care ne provoacă să ne întrebăm: ce sacrificii sîntem dispuşi să facem în numele iubirii?

„Romanul Kamilei Shamsie, nominalizat la Man Booker Prize în 2017, este o adaptare îndrăzneaţă a Antigonei lui Sofocle. Focul din casă păstrează temele tragediei antice: nesupunere civică, fidelitate şi lege. O poveste ingenioasă şi explozivă, în care tensiunea atinge cote maxime şi care se încheie cu una dintre cele mai memorabile scene din romanele acestui secol.” (The New York Times)

„Un roman bulversant, plin de răsturnări de situaţie.” (The Washington Post)

„Toate romanele Kamilei Shamsie sînt absolut impresionante şi abordează probleme morale complexe, oferind genul de lectură plină de satisfacţii la care speră cei mai mulţi dintre noi cînd aleg un roman.” (San Francisco Chronicle)

Aceasta antologie isi propune sa fie cea mai reprezentativa dovada a
imbinarii dintre jurnalism si literatura care a marcat intreaga cariera
de reporter a lui Gabriel Garcia Marquez. Pe parcursul mai multor
decenii, aceasta calatorie prin cincizeci de texte arata cum
jurnalismul, "cea mai frumoasa profesie din lume'', constituie centrul
activitatii castigatorului columbian al Premiului Nobel pentru
literatura.

"Mai presus de orice, sunt jurnalist. Toata viata am fost jurnalist.
Cartile mele sunt carti de jurnalist, chiar daca nu se prea vede".
Gabriel Garcia Marquez

Atunci când Jimmie Darling este admis la spitalul psihiatric
Beckomberga din afara orașului Stockholm, fiica lui – Jackie – începe
să petreacă tot mai mult timp acolo. În vreme ce mama acesteia își
petrece vacanță la Marea Neagră, spitalul devine întreaga ei lume.
Medicul responsabil este Edvard Winterson. Acesta insistă asupra
faptului că nu există motive pentru a nu îi lua la plimbare pe
pacienții săi, în afara spitalului, pentru a petrece o noapte prin
oraș: „o noapte în afara zidurilor spitalului vă va face om din nou"
este deviza lui. La spital, Jackie o întâlnește, de asemenea, pe Inger
Vogel, o „asistentă angelică în saboți", care pare să locuiască într-o
zonă crepusculară între ordine și devastare, și pe Vogel – un pacient
care îi ispitește atât pe Jimmie, cât și pe doctorul Winterson, cu
mărgelele ei, cu arcul și cu obsesiile despre libertate și moarte.
În romanul Sarei Stridsberg, acest spital psihiatric, cu poveștile și
misterele sale, amplasat într-un parc minunat, aproape de un lac, va
căpăta dimensiuni aproape mitice și roluri extrem de antagonice – acela
de înger răzbunător, dar și pe cel de mântuitor al sufletelor
pierdute...

O carte extrem de controversată încă de la apariţie şi ultima scrisă de Nabokov în limba maternă, Darul (1938) este o odă adusă literaturii ruse, evocînd operele lui Puşkin, Gogol, Blok, Nekrasov şi ale multor altora, de-a lungul unei naraţiuni în al cărei miez se ascunde şi o poveste de dragoste: povestea contelui Feodor Godunov-Cerdînţev, un tînăr poet emigrant, care locuieşte la Berlin şi visează să scrie cîndva o carte extraordinară intitulată Darul. Acesta începe prin a publica un volum de poezii şi strînge material pentru o fermecătoare carte ce ar fi urmat să descrie călătoriile tatălui său – un lepidopterist pasionat care dispare misterios în perioada revoluţiei ruse – în Asia Centrală. Îndrăgostindu-se de Zina Mertz, care îl îndeamnă: „Scrie ceva uriaş, să le tai tuturor răsuflarea”, pune în cele din urmă pe hîrtie o biografie a lui Nikolai Cernîşevski, o îndrăzneaţă carte construită circular, închisă cu agrafa unui sonet.

„Prin ambiguităţile, poezia, jocurile de cuvinte şi originalitatea lui structurală, Darul este o hartă pentru restul operei lui Nabokov. Titlul romanului este şi numele unui volum despre un tînăr scriitor emigrant, şi al cărţii pe care acesta vrea s-o scrie, dar şi o metaforă a literaturii ruse, cel mai mare dintre darurile făcute de Rusia lumii.” (Boston Review)

„Darul este, tematic şi stilistic, cea mai fecundă dintre cărţile de tinereţe ale lui Nabokov. Luînd drept temă principală exilul autorului din Rusia, aproape că respinge autocompătimirea şi autoglorificarea ce înconjoară de obicei această experienţă. Descrie, rezumă şi repudiază destul de rece scrisul într-o limbă moartă pentru un public pe moarte. Aşadar, este o carte «literară» la modul extrem de conştient, în care se face cronica, aproape clinică, a morţii unui mare romancier rus.” (The New York Review of Books)

„Era darul lui Nabokov să aducă raiul oriunde se oprea.” (John Updike)

Cel de-al treilea roman al lui Nabokov, Apărarea Lujin este povestea unei nebunii înfiorătoare. Singuratic şi recluziv în copilărie, Lujin este o enigmă pentru părinţi şi o victimă a semenilor. Ca să scape de angoasa cotidiană, ajunge să se refugieze în jocul de şah, pe care-l stăpîneşte cu virtuozitate; şahul devine însă o obsesie care înlocuieşte încet-încet o realitate şi aşa fragmentată.

„Apărarea... nu e o reprezentare a unui conflict între artă şi viaţă. Şahul este un joc ce-şi explorează la infinit doar propriile posibilităţi, pe cînd o adevărată operă de artă îşi explorează mediul pentru a-i găsi limitele în reprezentarea realităţii. Apărarea Lujin este un astfel de exemplu de operă împlinită.” (Leona Toker) 

„Iată un roman uluitor, cu un personaj de o genialitate înspăimîntătoare şi cu o poveste cum numai Nabokov poate scoate din mînecă: diabolic, scînteietor, mai original nici că se poate…” (Newsweek)

„Nabokov scrie proză chiar aşa cum ar trebui scrisă: ea trebuie să aducă extaz.” (John Updike)

„Nori grei deasupra Castelului Blandings” este continuarea romanului „Fulger in plina vara”. Onorabilul Galahad, fratele lordului Emsworth, refuza sa-si publice memoriile care ar fi distrus reputatia multor aristocrati prieteni cu el din tinerete pentru a facilita astfel casatoria lui Ronnie Fish cu Sue Brown. La castelul Blandings se afla doi indivizi care incearca sa-i fure manuscrisul. Lordul Emsworth este convins ca Imparateasa, purceaua campioana, este in pericol si ca vecinul sau, Sir Gregory Parsloe-Parsloe, i-o va fura sau i-o va otravi. Pina la urma purceaua maninca manuscrisul lui Galahad, hotii ramin cu buzele umflate, iar indragostitii reusesc sa se casatoreasca. Romanul este presarat cu glume savuroase, personaje memorabile care stirnesc hohote de ris si ne surprinzind necontenit cu replicile si peripetiile lor. Romanul a fost ecranizat sub forma unui mini-serial BBC cu Peter O’Toole in rolul principal.

Romanul de debut al lui Sasa Stanisic, tradus in peste 20 de limbi, a fost nominalizat la prestigiosul Deutscher-Buchpreis pe anul 2006.

„Acest roman de debut este, fara nici o urma de indoiala, senzatia anului 2006” (Freie Presse)

„Cartea lui Sasa Stanisic este una dintre marile surprize literare ale momentului, cel mai bun roman de limba germana al anului 2006.” (Hessischer Rundfunk)

Romanul este povestea unei copilarii obisnuite, intrerupte de razboiul din fosta Iugoslavie, un conflict pe care nimeni nu-l numeste, preferind sa se refere la el ca la un eveniment exterior care „sevaterminaincurind”. Naratorul, Aleksandar, este un soi de ucenic vrajitor, un copil cu o imaginatie (prea) bogata, care ii atragea mustrarile profesorilor in vremurile cind „toate erau la locul lor”. Dar aceasta, impreuna cu harul povestitului, ii va permite sa reinvie in timpul exilului o tara ce nu mai figureaza pe nici o harta, cu o limba ce nu mai este prezenta in nici un dictionar. Fara sa abuzeze de detalii etnice, referinte istorice sau resorturi emotionale, Sasa Stanisic reuseste sa reconstruiasca, intr-o proza poetica densa si fluida, o lume plina de viata si culoare, pe care o miscare brusca a istoriei o face sa se sparga in mii de cioburi. „Sint iugoslav – deci ma descompun”, va spune mai tirziu Aleksandar, care, intors in Bosnia, se trezeste intr-un no man’s land in care nu mai gaseste un limbaj comun cu cei apropiati. De pe aceasta pozitie ambigua, in acelasi timp detasata si implicata, la frontiera dintre doua lumi si dintre doua epoci, fostul „specialist in neterminati” isi asuma rolul de pastrator al frinturilor de amintiri, identitati si locuri, cu toate ca, dupa cum singur marturiseste, „cu cit aflu mai multe povesti, cu atit pricep mai putin”.

O carte – eveniment, pe care-o recomanda insusi Jeffrey Eugenides, autorul bestsellerurilor: Middlesex si Sinuciderea fecioarelor: „Aris Fioretos, in romanul sau noir despre Berlinul anului 1928, ne serveste un cocteil ametitor in care amesteca parti egale de policier, farsa istorica, sex si literatura de cea mai buna calitate.”
„Un soi de «psychological thriller» plasat in timpul Republicii de la Weimar, o incursiune temerara, cu mijloace literare rafinate, in lumea «minoritatilor erotice», a caror drama si solitudine penduleaza obscur intre feminitate si masculinitate.“ (Norman Manea)
Actiunea romanului se petrece la Berlin, in torida vara a anului 1928. Sascha Knisch, un barbat cu obiceiuri sexuale aparte, lucreaza ca operator la cinematograful „Apollo”. Intr-o seara o reintilneste pe enigmatica Dora Wilms, cu care are o aventura secreta. O saptamina mai tirziu, cind politia descopera trupul neinsufletit al Dorei, Knisch este acuzat de crima. Incercind sa-si dovedeasca nevinovatia, personajul da de urma unei conspiratii stiintifice si se trezeste implicat intr-o poveste in care nimic nu este ce pare a fi. Cum poate dovedi ceva ce, aparent, nu s-a intimplat niciodata? Ce se petrece de fapt la Fundatia pentru Cercetari Sexologice? Si de ce este important sa ai testicule? Romanul reuseste sa reconstruiasca atmosfera unei epoci de criza, cu o gratie si un nerv narativ ce amintesc de Vladimir Nabokov, combinind in mod ingenios si rafinat istoria si fictiunea si intretesind totodata in urzeala complicata a naratiunii un tratat subtil de politica identitara.
„Fioretos este, fara indoiala, unul dintre cei mai talentati scriitori ai Europei.” (The New Yorker)

O noua poveste antrenanta a unuia dintre cei mai mari scriitori ai timpului nostru, tradus in peste 30 de limbi.

Nebunii in Brooklyn (2006) este cel mai cald si mai exu­berant roman al sau. Personajul principal al romanului, Nathan Glass, se stabileste in Brooklyn cu gindul de a-si incheia acolo „viata trista si ridicola”. Bolnav si instrainat de familie, nu cauta decit singuratate si anonimat. Pentru a-si trece timpul pina la final, incepe sa scrie o „Carte a nebuniei omenesti” in care noteaza toate bilbele, incurcaturile, actele ratate si nebunesti pe care le-a savirsit de-a lungul vietii. Apoi Nathan isi intilneste nepotul de mult pierdut, Tom Wood, un fost doctorand stralucit, si pe seful acestuia, carismaticul Harry Brightman. Prin intermediul celor doi, Nathan se trezeste antrenat in aventuri neasteptate – printre care se numara o escrocherie implicind un manuscris fals al Literei stacojii si o revelatie tulburatoare intr-una din incaperile unei banci de sperma. Nebunii in Brooklyn este dedicat maruntelor miracole si marilor nebunii ale vietii obisnuite.

„Proza lui Paul Auster este inteligenta, fluida si provocatoare, personajele sint captivante si bine construite. Iar Nebunii in Brooklyn, ca toate celelalte romane ale sale, este o lectura pe cit de complexa, pe atit de placuta.” (The Observer)

„Osamu Dazai este profesorul la a carui scoala s-a format Haruki Murakami.” (The Guardian)

Ca si celelalte romane ale sale, Amurg este o naratiune la persoana intii, sobra si lipsita de sentimentalism, al carei tragism este amplificat de onestitatea brutala cu care personajul principal, Kazuko, o tinara aristo­crata dintr-o familie cazuta prada saraciei, descrie efectele distructive ale razboiului si profundele schim­bari care au afectat societatea japoneza postbelica. Decaderea clasei pe care o reprezinta Kazuko este o metafora a disparitiei modului de viata traditional si a neputintei de adaptare intr-o lume aflata in plina transformare. Dar, in acelasi timp, aceasta onestitate este si solutia supravietuirii, a salvarii dintr-un univers in ruine, plasat sub semnul esecului moral si existential.

 „Titlul acestui roman este o metafora pentru Japonia postbelica, o societate deziluzionata, in care ierarhiile se dizolva si valorile traditionale se dezintegreaza. Concise, inzestrate cu o forta evocatoare de netagaduit si profund autobiografice, cartile lui Dazai sint niste tablouri monocrome ale disperarii.” (Time)

"Acest grup de patru romane («Justine», «Balthazar», «Mountolive» si «Clea») este menit sa fie citit ca o opera unica, sub titlul colectiv de Cvartetul din Alexandria: un titlu sugestiv si adecvat ar putea fi «un continuum de cuvinte». In incercarea de a gasi forma cea mai potrivita, am adoptat, ca pe o analogie de principiu, perspectiva relativista. Primele trei carti s-au legat intr-o maniera intercalata, fiecare «inrudita» cu celelalte si nu «derivata» din ele; doar ultimul dintre romane este gindit ca urmarea logica a celorlalte, el dind cheia dimensiunii temporale. Intregul a fost conceput ca o manusa aruncata formei seriale a romanului conventional: romanul saturat de timp al zilelor noastre." (Lawrence Durrell)

Un nou roman semnat de una dintre cele mai apreciate si mai bine vindute scriitoare irlandeze, Marian Keyes, ale carei carti sint traduse in peste 30 de limbi!
Cu Sushi pentru incepatori, patrundem in lumea stralucitoare a revistelor glossy, impreuna cu Lisa Edwards, un redactor de moda dur si rasfatat de soarta din Londra. Atunci cind obtine o avansare, Lisa isi inchipuie ca asta se va concretiza in si mai multe invitatii la petreceri exclusiviste, fotografii la rubricile mondene si acces nelimitat la marile prezentari de moda. In schimb, se trezeste „exilata”, cu tot cu garderoba ei Prada, tocmai la Dublin, unde va trebui sa lanseze o noua revista, cu ajutorul asistentei sale, Ashling, care este absolut incintata de slujba ei proaspat dobindita pina cind isi da seama ce inseamna sa lucreze alaturi de Lisa. In plus, vechea amica a lui Ashling, Clodagh, traverseaza o criza existentiala: desi visul ei de fericire casnica suburbana s-a implinit, simte nevoia irezistibila de a rupe vraja. Pare aproape imposibil ca trei femei atit de diferite sa ajunga sa se inteleaga, dar sa nu uitam ca ne aflam la Dublin...

„Pe masura ce personajele imaginate de Marian Keyes, cea mai bine vinduta autoare britanica de chick-lit, evolueaza si intra in relatie unele cu altele, este din ce in ce mai greu sa te desparti de ele. Un roman a carui lectura este o adevarata incintare.” (Publishers Weekly)

„Ultima carte a lui Marian Keyes aduce in scena doua femei de cariera ambitioase si o a treia cufundata intr-un vis de fericire domestica. Toate ingredientele genului chick-lit sint prezente aici intr-un amestec irezistibil.” (Booklist)

Un bestseller international devenit un film de succes (productie 2007), cu Scarlett Johansson in rolul principal.

Jurnalul unei dadace a fost intimpinat de critica literara si de cititori cu un entuziasm aproape fara precedent, fiind declarat de catre New York Times bestsellerul anului 2002 si tradus pina in prezent in 32 de limbi. Succesul sau rasunator a dus la o ecranizare care ii are in rolurile principale pe Scarlett Johansson, Paul Giamatti si Laura Linney si a carei premiera in Romania va avea loc pe 30 noiembrie. Jurnalul unei dadace este povestea unei studente newyorkeze care munceste pentru a se putea intretine. Norocul pare sa-i surida cind i se propune sa aiba grija de Grayer, fiul in virsta de 4 ani al unei familii instarite din Manhattan. Vreme de noua luni, Nanny se lupta sa faca fata atit cerintelor slujbei, care intrec orice masura, cit si examenelor de absolvire. Insa cind aceasta servitute, pe care o accepta din afectiune pentru Grayer, ameninta sa-i afecteze echilibrul mental, se da in cele din urma batuta, nu fara a le da sotilor X un ultim sfat: sa-i ofere lui Grayer dragostea lor, nu substitute patetice precum jucarii, haine de firma sau vacante scumpe.

 „O lectura obligatorie pentru parinti si personalul platit sa le tina locul, un divertisment savuros pentru restul lumii.” (Publishers Weekly)

Traducere și note de Raluca Nicolae

Un băiețel care se naște cu buzele lipite, un elefant condamnat să trăiască pe terasa unui centru comercial, o fetiță dispărută în spațiul dintre două clădiri, un șofer de autobuz maestru în arta patiseriei și a șahului și o misterioasă păpușă-automat fac din Înotând cu elefantul, în brațe cu pisica un roman al instantaneelor pline de lirism, stranietate și miracol. Yōko Ogawa continuă explorarea relației dintre maestru și discipolul-copil din Profesorul și menajera într-o simfonie a pasiunii împărtășite, dar și a sensibilității devoratoare.

Singuratic și rezervat, un puști de șapte ani întâlnește din întâmplare un fost șofer obez, locatar al unui autobuz uimitor. Pasionat de șah, după ale cărui reguli se ghidează ca și cum ar fi o religie, acesta îi va descoperi talentul neobișnuit, transformându-l în urmașul său spiritual. Băiatul este deopotrivă fascinat de un elefant dus cândva pe acoperișul unui mare magazin și de o fetiță prizonieră în firida întunecoasă dintre două case din cartierul său. Când Maestrul moare și trupul lui rămâne captiv în autobuz, micul șahist are convingerea că a descoperit sentința fatidică a oricărei existențe: „Să crești e o dramă“.

Într-un avion, o femeie ascultă povestea vieții străinului aflat pe scaunul de lângă ea. Acesta îi istorisește lucruri legate de munca și căsnicia sa, îi relatează noaptea înfricoșătoare pe care tocmai a petrecut-o îngropând câinele familiei.

Femeia este Faye, o scriitoare aflată în drum spre Europa pentru a promova cartea pe care tocmai a publicat-o. Odată ajunsă la destinație, conversațiile pe care le poartă cu oamenii pe care îi întâlnește – despre artă și politică, despre familie și dragoste, despre tristețe și bucurie, despre dreptate și nedreptate – includ cele mai profunde întrebări pe care și le pun ființele umane. Aceste conversații, ultima dintre ele cu fiul ei, conduc la un punct culminant dramatic și impresionant.

Excelență, ultima parte a trilogiei care mai cuprinde volumele Schiță și Tranziție, este un roman de o forță copleșitoare, una dintre marile realizări ale prozei contemporane.

„Odată cu lansarea volumului Excelență, aceste trei romane pot fi acum apreciate – și vor fi cu siguranță – ca făcând parte din capodoperele literare ale vremii noastre.“ Washington Post

„Cutremurătoare într-un mod discret și uluitoare din punct de vedere intelectual... Scriitura lui Cusk este cristalină și precisă... Aceste romane sunt printre cele mai importante scrise în acest secol.“ The Globe and Mail

„Un final triumfător pentru o trilogie ambițioasă și neconvențională consolidează poziția lui Cusk ca unul dintre cei mai originali scriitori de ficțiune din zilele noastre.“ Toronto Star

„Excelență atinge un fel de perfecțiune formală. Rareori un singur cuvânt al prozei sale excepționale pare nelalocul lui... Cusk a triumfat în finalizarea acestei trilogii magistrale.“ Slate

Paul Hansen execută o pedeapsă de doi ani într-o închisoare din Montréal, unde împarte o celulă cu Patrick Horton, un Hell’s Angel încarcerat pentru crimă.

Înapoi în timp: Hansen este superintendent la L’Excelsior, un imobil în care își desfășoară talentele de portar, infirmier, grădinar, factotum și – mai mult decât atât – confesor și consolator al celor aflați în suferință. Când nu este ocupat să-i ajute pe rezidenții din L'Excelsior sau să întrețină clădirea, se alătură Winonei, partenera sa care, la manșa avionului ei, îl poartă în înaltul cerului, deasupra norilor. Dar în curând totul se schimbă. Un nou administrator este ales la L’Excelsior, iar conflictele încep să apară. Și inevitabilul se întâmplă.

O biserică invadată de nisipuri, o mină de azbest, meandrele unui fluviu de culoare argintie, valurile sonore ale unei orgi alcătuiesc diferitele peisaje în care are loc acest roman.

Fiecare cu povestea lui este una dintre cele mai frumoase cărți ale lui Jean-Paul Dubois. Descoperim un scriitor animat de simțul acut al fraternității și de un sentiment de revoltă la adresa oricăror forme de nedreptate.

„Fiecare cu povestea lui este un roman melancolic și luminos. Toate elementele care dezvăluie viziunea asupra lumii a lui Jean-Paul Dubois se regăsesc în carte: familia, orașul Toulouse, Canada, natura, melancolia, zeflemeaua și umorul său irezistibil.“ Le Figaro

„Dubois are umanitatea adânc înrădăcinată în suflet, dar nu-și face nici o iluzie. [...] Tocmai de aceea cocktailul său de umor, inteligență și emoție, servit cu o eleganță fals dezinvoltă, este încă o dată atât de reușit.“ BibliObs

„Cel mai nou roman al lui Jean-Paul Dubois, plin de o tandră disperare, ne lasă o dulce impresie de farmec irezistibil.“ Culturebox

Naratoarea din Un an de odihnă și relaxare ar trebui să fie fericită, nu-i așa? E tânără, zveltă, drăguță, proaspăt absolventă a Universității Columbia, cu o slujbă lejeră la o galerie de artă nonconformistă, locuiește într-un apartament din Upper East Side din Manhattan, plătit, la fel ca restul nevoilor sale, din banii moșteniți. Dar există o gaură neagră și absurdă în inima ei, și nu doar din cauza pierderii părinților sau a felului în care iubitul ei de pe Wall Street o tratează ori a relației sadomasochiste cu cea mai bună prietenă a sa, Reva. Este anul 2000 într-un oraș bogat și plin de posibilități; ce-ar putea merge atât de anapoda?

Un an de odihnă și relaxare este un răspuns viguros la această întrebare. Povestind cum a petrecut eroina sa un an sub influența unei combinații cu adevărat nebunești de medicamente menite să o vindece de alienarea acestei lumi, Ottessa Moshfegh ne arată cât de rezonabilă, chiar necesară, poate fi alienarea. Deopotrivă tandru și amuzant, nemilos și plin de compasiune, romanul prezintă eforturile unei tinere de a se proteja de metehnele lumii, cufundându-se într-o lungă hibernare cu ajutorul uneia dintre cele mai nepricepute psihoterapeute din analele literaturii și a melanjului de medicamente pe care aceasta i le prescrie.

„Într-o proză precisă, seacă, lipsită de podoabe, care amintește de structura ritmică a lui Joan Didion și de candoarea lucidă a lui Mary Gaitskill, Moshfegh prezintă viața interioară fără noimă a unei eroine narcisiste, care în același timp se urăște pe sine și e ostentativă… Un an de odihnă și relaxare e o comedie neagră urbană convingătoare, o satiră pătrunzătoare, plămădită din pasaje de o sobrietate morbidă, ca un fel de amestec pervers dintre Totul despre sex și Recviem pentru un vis.“ Joyce Carol Oates, The New York Review of Books

„Un triumf straniu și înviorător... Moshfegh scrie cu o inteligență singulară și cu o claritate care, luată de una singură, ar fi mai mult decât îndeajuns. Însă forța cumulată a narațiunii ei este o adevărată revelație: tristă, amuzantă, uluitoare și de neuitat.“ Entertainment Weekly

Aparent, viața amoroasă a Emmei Grant este de-a dreptul înfloritoare. Cu un corp de invidiat și înflăcărată din fire, ea aduce o pată de culoare în orice încăpere, asemenea aranjamentelor florale pe care le realizează. Bărbații roiesc în jurul ei, dar Emma este o romantică incurabilă și tânjește după o dragoste ca-n povești, care să dureze până la adânci bătrâneți. Numai că bărbatul de care se simte atrasă nu este deloc genul romantic.

Jack Cooke provine dintr-o familie destrămată, iar escapadele frecvente ale tatălui său l-au făcut reticent la tot ce înseamnă relație de durată. În plus, este atât de apropiat de fetele de la Vows încât sunt practic o familie. Totuși, arhitectul trebuie să recunoască faptul că sentimentele lui pentru Emma nu pot fi deloc calificate ca doar „prietenești“. Iar când Emma îi răspunde cu o pasiune egală, lucrurile se complică la Vows. Jack nu se pricepe să-și asume angajamente sentimentale… Emma visează la iubirea veșnică… Așa că, dacă vor să fie împreună, vor fi nevoiți să aibă încredere în povestea lor – și în propriile inimi...

Fiecare volum din Cvartetul mireselor a intrat direct pe primul loc în topul New York Times al celor mai bine vândute cărți.

„Cu spiritul ei subtil și flerul pentru personaje realiste și complexe, Nora Roberts oferă un al doilea volum extrem de antrenant din Cvartetul mireselor.“ Booklist

„Un basm contemporan“ The Romance Reader.com

Prietene din copilărie, Mackensie, Parker, Laurel și Emmaline au înființat împreună o companie de succes specializată în planificarea de nunți. În vreme ce au ajutat mii de cupluri să-și organizeze cea mai importantă zi din viață, trei dintre ele și-au găsit marea dragoste – dar Parker, cea obsedată de muncă, rămâne cu obstinație singură. Căci, deși are un talent extraordinar de a transforma în realitate visul celei mai pretențioase mirese, pare incapabilă să viseze la propriul viitor.

Malcolm Kavanaugh, un mecanic auto sexy și rebel, iubește să descopere modul cum funcționează orice lucru – iar Parker reprezintă pentru el o provocare. Când sunt împreună, între ei sar scântei de pasiune. Amândoi însă sunt conștienți că pasul de la un flirt incendiar la o relație serioasă este unul foarte important. Și, deși în afaceri Parker a considerat mereu că merită să-și asume riscuri, nu știe dacă ar putea să își riște și inima.

Din fericire, Malcolm este pregătit să îi demonstreze că viața este prea scurtă ca să nu fie trăită la maximum.

Fiecare volum din Cvartetul mireselor a intrat direct pe primul loc în topul New York Times al celor mai bine vândute cărți. 

„O adevărată regină a romanelor de dragoste, Nora Roberts își încheie seria cu o altă poveste delicios de sexy și încântător de amuzantă, care celebrează importanța dragostei, a prieteniei și a familiei în viața oricărei femei.“ Publishers Weekly

Laurel McBane este pasionată de arta culinară și creează cele mai extravagante și mai strălucitoare torturi și deserturi, tușa finală a unei nunți perfecte, așa cum sunt cele organizate de cele patru prietene pentru clienții lor. Cât despre dragoste, crede în ea doar în teorie, căci este mult prea modestă ca să-și închipuie că poate avea parte de ea. Mai ales că este atrasă de tipul de bărbat puternic și inteligent, exact așa cum este Delaney Brown, fratele lui Parker, de care Laurel este îndrăgostită în secret încă din copilărie. Iar Del se poartă cu ea atât de protector și de drăguț, încât Laurel nu crede că ar putea să depășească vreodată granița prieteniei.

Dar, când temperamentul ei se dezlănțuie și o aduce în brațele lui într-un sărut pătimaș, Laurel va trebui să-și învingă temerile adânc înrădăcinate din propria minte și să transforme clipa de pasiune într-o eternitate de iubire.

Fiecare volum din Cvartetul mireselor a intrat direct pe primul loc în topul New York Times al celor mai bine vândute cărți. 

„Încă o dovadă că flerul Norei Roberts pentru crearea unor cupluri adorabile este imposibil de negat.“ Publishers Weekly

„Transformarea unei prietenii de-o viață într-o iubire pasională este minunat explorată în această poveste de dragoste romantică. Nora Roberts nu dezamăgește niciodată și acest roman este un adevărat panaceu pentru tristețe.“ RT Book Reviews

Deprins cu primejdiile și bântuit de propriul trecut, lordul Michael Kenyon nu ezită să-și riște viața în vâltoarea războiului. Acum însă se vede pus în fața unui pericol mult mai mare: acela de a-și pierde inima, îndrăgostindu-se iremediabil de frumoasa infirmieră de pe front care i-a salvat viața… dar care nu poate fi a lui.

Considerată o adevărată sfântă pentru virtutea, altruismul și curajul său, Catherine Melbourne are un secret care o macină de multă vreme. În Michael vede forța și blândețea după care tânjește, însă, de dragul onoarei, trebuie să-și ascundă iubirea și să-l îndepărteze. Chiar și atunci când se eliberează dintr-o căsnicie care i-a adus numai nefericire, nu-i mărturisește adevărul lui Michael, deoarece știe prea bine că n-ar mai putea fi soția altcuiva.

Soarta îi oferă însă posibilitatea de a căpăta o avere, un titlu și o moștenire pentru fiica ei ‒ cu condiția ca Michael să joace rolul soțului în cursul vizitei pe o insulă sălbatică din Cornwall. Ceea ce începe ca o simplă călătorie se transformă într-un vârtej nebun de pericole, trădări și iubire – o dragoste pătimașă, care nu mai poate fi negată.

„Curcubeie sfărâmate nu face decât să ridice standardele pentru historical romance. Este una dintre cele mai bune cărți ale anului.“ TheRomanceReader.com

Roman finalist la premiul RITA al Asociației Scriitorilor de Romane de Dragoste din America

20 februarie 1933. O zi banală de iarnă berlineză. Într-un salon luxos din reşedinţa preşedintelui Republicii are loc o întâlnire secretă între douăzeci şi patru de mari industriaşi germani şi oficiali nazişti de rang înalt veniţi să ceară sprijin financiar pentru Partidul Naţional-Socialist înaintea alegerilor. Satisfăcuţi de perspectivele care li se oferă, magnaţii îşi deschid larg pungile, gest care va avea consecinţe cumplite pentru întreaga lume. 12 martie 1938. Anexarea Austriei este în curs.

În acea zi menită să rămână în istorie, jurnalele de ştiri înfăţişează o armată motorizată în mişcare, o forţă teribilă, inexorabilă. În spatele propagandei lui Goebbels se desfăşoară însă un surogat de Blitzkrieg, căci panzerele se defectează unul după altul pe drum. Adevărata istorie a Anschlussului este departe de imaginea cunoscută.

Nu tăria de caracter sau hotărârea unui popor aduc victoria, ci o combinaţie între intimidare şi cacealma. Prin această relatare intensă şi captivantă, Éric Vuillard avertizează cu privire la pericolul orbirii voite şi aminteşte că, în ultimă instanţă, cel mai rău deznodământ nu este inevitabil.

În Ordinea de zi, laureatul Premiului Goncourt 2017 disecă modul în care o succesiune de mici laşităţi au deschis calea nazismului triumfător. Paris Match Ordinea de zi este o carte de o forţă uluitoare în simplitatea ei. Le Monde

Ordinea de zi este o carte sinistră, amuzantă şi inclasabilă, nici relatare istorică, nici roman – sau ambele în acelaşi timp. Pe scurt, Vuillard a inventat un gen. Ar trebui să i se dea un nume. L’Opinion