Literatură străină

Newland Archer, tânăr avocat de succes, duce o viață modelată de obiceiurile și așteptările societății din clasa superioară a New Yorkului anilor 1870. Apropiata căsătorie cu May Welland, o fată de familie bună, care nu-și dorește altceva decât să fie o soție devotată și o mamă iubitoare, corespunde pe deplin așteptărilor familiei și societății.

Când în familia logodnicei sale apare atrăgătoarea și nonconformista contesă Ellen Olenska, aflată în pragul divorțului, Newland își reconsideră adevăratele aspirații sociale și sentimentale. Este împărțit între imperativele societății newyorkeze, care îl leagă de o logodnică inocentă și întru totul previzibilă, și sentimentele tot mai puternice pentru femeia independentă, emancipată, dar blamată și respinsă de societate.

Deși romanul pune sub semnul întrebării principiile și moravurile societății newyorkeze de la sfârșitul secolului al XIX-lea, nu le respinge și nu le condamnă categoric, ci doar depune mărturie despre felul în care dramele individuale sădesc sămânța schimbării. Romanul Vârsta inocenței a fost adaptat pentru marile ecrane, în regia lui Martin Scorsese, cu Daniel Day-Lewis, Michelle Pfeiffer și Winona Ryder în rolurile principale

Există doar trei sau patru romancieri americani care pot fi considerați importanți, iar Edith Wharton este unul dintre ei. Gore Vidal Unul dintre cele mai bune romane ale secolului XX. New York Times Book Review

Paris, 1939. Tânăra și ambițioasa Odile Souchet are tot ce și-a dorit: iubitul ei este un ofițer de poliție arătos, iar slujba de la Biblioteca Americană din Paris este visul vieții ei profesionale. Dar când naziștii mărșăluiesc în orașul ei, Odile poate pierde tot ce are mai drag, inclusiv mult iubita ei bibliotecă. Împreună cu mai multe bibliotecare, Odile devine membră a Rezistenței și luptă cu armele pe care le are la îndemână: cărțile. Dar când războiul se termină, în loc de libertate, Odile are parte de amărăciunea unei trădări incredibile.

Montana, 1983. Lily este o adolescentă singuratică, în căutarea unei vieți mai palpitante în orășelul ei din Montana. O vecină în vârstă, care trăiește izolată, îi stârnește interesul. Pe când Lily descoperă mai multe despre trecutul misterios al vecinei, află că împărtășesc amândouă dragostea pentru literatură, că au aceleași visuri și că sunt geloase pe aceleași lucruri, fără să bănuiască secretul întunecat care le leagă.

Un roman foarte bine scris, care explorează consecințele alegerilor noastre și ale relațiilor care ne fac să fim cine suntem, Biblioteca din Paris prezintă eroismul extraordinar care se poate regăsi uneori în locurile cele mai liniștite. 

„O imagine mai puțin cunoscută a Franței în timpul celui de-al Doilea Război Mondial care le va plăcea bibliofililor din întreaga lume. Chiar de la primele pagini m-am îndrăgostit de personajele Odile și Lily, cu luptele interioare și succesele lor. Produsul unei cercetări meticuloase, Biblioteca din Paris este o lectură irezistibilă, extrem de convingătoare.“ Fiona Davis

În cel de-al treilea roman din seria Cele șapte surori, ne farmecă povestea lui Star D’Aplièse, care se află la o răscruce în viața personală, după moartea subită a iubitului ei tată – miliardarul cu o existență plină de secrete, pe care cele șase fete îl alintă Pa Salt. Fiind fiicele lui adoptive, el le-a lăsat fiecăreia indicii cu privire la adevărata lor moștenire, iar Star, emoționată, decide să pornească în căutarea rădăcinilor ei și ajunge într-un anticariat din Londra, de unde i se deschide o poartă către o lume cu totul nouă.

Cu o sută de ani în urmă, Flora MacNichol, independentă și încăpățânată, jură că nu se va mărita niciodată. E fericită și în siguranță în casa ei din Ținutul Lacurilor – la o aruncătură de băț de locuința idolului copilăriei sale, scriitoarea Beatrix Potter –, dar anumite mașinațiuni o duc la Londra, unde va sta împreună cu o bine-cunoscută gazdă de reuniuni sociale din perioada edwardiană, Alice Keppel. Inima Florei este împărțită între dragostea pasională și datoria față de familie, dar se trezește că devine pion într-un joc mult mai amplu. Până la întâlnirea cu un domn misterios, care îi dezvăluie răspunsurile pe care Flora le-a căutat toată viața...

Pe măsură ce Star află mai multe despre incredibila călătorie a Florei, și ea pornește pe drumul descoperirilor, pentru a se desprinde, în final, din umbra surorii ei și a-și deschide sufletul pentru o posibilă iubire.

„Sora umbră e cea mai bună carte pe care a scris-o Lucinda până acum. Seria întreagă atinge niște subiecte nebănuite, iar fiecare roman este mai captivant decât anteriorul.“ Iona Grey

„Minunat! Absolut imposibil de lăsat din mână! Seria Cele șapte surori se îmbunătățește cu fiecare nou roman.“ Tracy Rees

Meg este o caligrafă talentată, cunoscută ca Planificatoarea din Park Slope. Ea concepe și desenează jurnale, invitații și mici opere de artă pentru elita new-yorkeză, dar mai are și un alt dar: înțelege semne pe care alții le trec cu vederea. De exemplu, când a stat față în față cu Reid și frumoasa lui logodnică, și-a dat seama că mariajul lor nu avea să dureze. E adevărat că nu prea s-a comportat ca o profesionistă când a ascuns un mesaj în programul lor pentru nuntă, dar era sigură că nu-l va descoperi nimeni. Nu avea de unde să știe cât de atent și obsedat de modele matematice era Reid.

După un an, Reid o găsește pe Meg în magazinul ei și vine să o întrebe de unde a știut că viitorul lui, atât de atent planificat, se prăvălise ca un castel de nisip. Meg, însă, are de terminat o lucrare, de salvat o prietenie care este în pericol și mai suferă și de un blocaj artistic, așa că nu prea are vreme pentru întrebările lui Reid – decât dacă el este de acord să o ajute să-și recapete inspirația.

Mergând prin New York în căutare de semne, cei doi își deschid sufletele și povestesc despre viață, muncă și regrete, încercând să ignore sentimentele care înfloresc între ei. Oricât de diferiți ar fi cei doi, semnele sunt clare – irezistibile, indiscutabile și prezente în toate mesajele pe care și le trimit unul altuia. 

„Kate Clayborn este o scriitoare atentă și foarte talentată.“ BookPage

„Personajele lui Clayborn sunt luminoase și nuanțate, dialogurile sunt rapide și inteligente, iar lumea pe care o construiește este caldă și primitoare.“ Washington Post

„Philip Roth nu are rival în alegerea detaliului de atmosferă a secolului XX din New Jersey. În Nemesis, el atrage atenţia prin fineţea rece a observaţiei, prin felul în care sînt descrise efectele remuşcării asupra psihicului, zădărnicia furiei îndreptate către Dumnezeu sau soartă şi înăbuşirea fără rost a frustrărilor.” (Library Journal)

„Nemesis este o revelaţie a prozei americane la fel de surprinzătoare precum descoperirea unei planete sau alinierea unei noi constelaţii. Dintre toate romanele scrise de Philip Roth, acesta este poate cel mai întunecat, una dintre cele mai provocatoare cărţi contemporane.” (Kirkus Reviews)

Eşafodul, unul dintre romanele cele mai apreciate ale lui Cinghiz Aitmatov, urmăreşte două destine întru cîtva asemănătoare: cel al lupoaicei Akbara, izgonită de invazia oamenilor din locurile unde vînează, şi cel al tînărului Avdeu Kallistratov, prigonit de semeni pentru convingerile sale religioase. Dat afară de la seminar din cauza noţiunii lui despre Dumnezeu pe care ceilalţi o consideră o erezie, Avdeu nu-şi pierde o clipă credinţa în puterea religiei de a-i face pe oameni mai buni şi încearcă neîncetat să-i reformeze pe cei din jur. Dar, de cîte ori vrea să-i aducă pe alţii pe calea cea dreaptă, fie că e vorba de o bandă de contrabandişti sau de o şleahtă de beţivi, sfîrşeşte bătut şi lumea ajunge să-l socotească un fel de „nebun întru Hristos”. Alături de paginile în care sînt descrise peisajele de o frumuseţe fără egal din Kîrgîzstan, ce trădează ataşamentul profund al scriitorului faţă de natura sălbatică şi de pămîntul natal, magistrală este viziunea halucinantă a polemicii dintre Hristos şi Pilat din Pont pe marginea primatului vieţii spirituale sau a dorinţei de putere, ce aminteşte de Maestrul şi Margareta lui Bulgakov.

În 4 ianuarie 1960, pe drumul de întoarcere la Paris dinspre casa din Lourmarin, maşina în care se afla Albert Camus se izbeşte de un platan, iar scriitorul moare pe loc. Pe scaunul din spate al automobilului este găsită o geantă cu un manuscris intitulat Primul om. Ultimul roman al scriitorului a rămas neterminat: o probă originală a geniului său, care permite cititorului să se apropie de personalitatea lui şi să-i savureze din plin scriitura, mai exaltată şi pasionantă aici decît în alte cărţi. Inspirat din propria viaţă şi din copilăria petrecută în Algeria, Camus îşi propunea, ambiţios, un roman în trei părţi: numai prima a fost scrisă, în vreme ce a doua este doar schiţată, iar ultima lipseşte cu totul. Scriitorul se întoarce, aici, spre lucrurile pe care le iubeşte cel mai mult: tatăl, mama, învăţătorul, străzile Algerului. Şi, din mijlocul sărăciei, al muncii din copilărie şi-al războiului, răzbate, totuşi, fericirea tinereţii.

„Citi pe mormînt data naşterii tatălui său, pe care des-coperi cu prilejul acela că n-o cunoştea. […] Brusc, îl izbi un gînd care-l zgudui aproape fizic. Avea patruzeci de ani. Omul înmormîntat sub lespedea aceea şi care fusese tatăl său era mai tînăr decît el. Şi valul de tandreţe şi de milă care-i umplu brusc inima nu era mişcarea sufletească ce-l poartă pe fiu spre amintirea tatălui dispărut, ci compasiunea emoţionată pe care un om matur o resimte în faţa copilului pe nedrept asasinat – ceva nu era aici în ordinea firească a lucrurilor şi, la drept vorbind, nu exista nici o ordine, ci doar nebunie şi haos acolo unde fiul era mai în vîrstă decît tatăl. Înşiruirea timpului însuşi se sfărîma în jurul lui, nemişcat între acele morminte pe care nu le mai vedea, iar anii încetau să se mai orînduiască urmînd acel mare fluviu care curge spre propriul capăt.” (Albert Camus)

După ce și-a pierdut soția într-un atentat în Irak, rămas singur cu un copil mic, fostul medic militar Kevin O’Brien se întoarce acasă, în Chesapeake Shores. Vrea să trăiască în mediul ocrotitor al familiei sale, pe care știe că se poate baza oricând, și să își clădească un viitor total diferit. Și totuși, în acest mediu sigur întâlnește un pericol pe care nu-l prevăzuse: frumoasa Shanna Carlyle, care tocmai ce și-a deschis o librărie pe Main Street.

Shanna recunoaște imediat în el un suflet rănit – căci și ea a avut mult prea multă experiență cu așa ceva. Și totuși, acest bărbat fermecător și fiul lui sunt de-a dreptul irezistibili, mai ales ca parte a clanului O’Brien, o familie cum Shanna își dorise dintotdeauna – mare, iubitoare și gălăgioasă.

Tocmai atunci, când toate barierele dintre ei încep să cadă, cineva din trecutul Shannei își face apariția pe neașteptate. Nevoiți să lupte cu această amenințare la liniștea atât de greu obținută, Kevin și Shanna se confruntă cu cea mai grea provocare: să învețe să aibă din nou încredere – în viitor, în oameni și mai ales în dragoste.

 „Din nou, Woods își dovedește priceperea în chestiunile sentimentale, oferindu-ne personaje cu care chiar ne putem identifica. O lectură încântătoare!“ RT Book Reviews

Sherryl Woods este autoarea a peste 100 de romane de dragoste și mystery, foarte apreciate de cititori și critici. Seria „Chesapeake Shores“ a fost ecranizată într-un serial de televiziune, aflat deja la al patrulea sezon.

De mai bine de doisprezece ani, călătoriile pline de neprevăzut prin Asia Centrală i-au adus lordului Ross Carlisle faimă și avere, și destule provocări pentru a-l face să uite de trădarea tinerei și frumoasei lui soții. Dar tocmai cînd este pe cale să plece în următoarea aventură, chipeșul aristocrat primește două vești care îi vor schimba viața pentru totdedauna: află de moartea fratelui său vitreg - o tragedie care îl împovărează cu o moștenire pe care nu și-a dorit-o niciodată - și faptul că Ian, cumnatul său, a fost întemnițat de puternicul emir din Buhara, un om nebun, renumit pentru ura manifestată împotriva europenilor.

Deși Ross știe că ar trebui să se întoarcă în Europa pentru a fi alături de tatăl lui în acele momente de suferință, onoarea îl îndeamnă să afle ce s-a întâmplat cu Ian. Iar soarta îi rezervă o altă mare surpriză când, într-o fortăreață din deșert, o întâlnește pe Juliet, soția lui de mult înstrăinată și totodată sora lui Ian. Împreună, cei doi pornesc într-o periculoasă misiune de salvare, înfruntând pericole de neimaginat, în timp ce, în inimile lor, pasiunea se reaprinde cu o forță de neoprit...

„Mătase și secrete este un roman remarcabil, pe care cu siguranță nu îl veți uita. Povestea celor doi îndrăgostiți care își găsesc în sfârșit drumul împreună impresionează și convinge.” Romantic Times

Roman nominalizat pentru Golden Choice Award în categoria „cel mai bun romance al anului.” 

După ce este salvat dintr-o temniță îngrozitoare din Asia Centrală, slăbit și mutilat, maiorul Ian Cameron se întoarce în India, doar pentru a fi pus în fața unei crude realități: crezându-l mort, frumoasa lui logodnică s-a căsătorit cu cel mai bun prieten al lui.

O moștenire neașteptată îi oferă șansa de a se întoarce acasă în Scoția pentru a începe o viață nouă. Însă, mai întâi, trebuie să îndeplinească dorința lăsată cu limbă de moarte de către ofițerul rus cu care a împărțit anii de prizonierat: să ducă nepoatei aces tuia, Laura Stephenson, un jurnal. Ian este surprins să găsească o femeie în toată firea în locul fetiței pe care și-o închipuise și își dă imediat seama că Laura este singura care ar putea să-i fie parteneră într-o căsătorie neconvențională. Dorința i se împlinește, dar, înainte de a porni în lunga călătorie către casă, cei doi sunt atrași într-o aventură care amenință viitorul Indiei și îi apropie într-o dragoste pasională care devine mai puternică decât orice ar fi îndrăznit să viseze vreodată.

„Văluri de mătase este o carte extraordinară – personajele sunt atât de reale și memorabile! O creație demnă de talentul lui Mary Jo Putney.“ Susan Elizabeth Phillips

„La fel ca Laura și Ian, veți fi atrași într-un vârtej periculos de intrigi și dorințe, în această poveste de dragoste exotică și fascinantă.“ Romantic Times

Își spune Peregrine și, asemenea șoimului de la care își luase numele, este sălbatic și liber. Cuceritorul prinț oriental, fabulos de bogat și irezistibil de seducător, își face o intrare fulminantă în cercurile aristocratice ale Londrei victoriene. Dar cine este misteriosul Peregrine și ce se află în spatele dorinței lui nestăpânite de răzbunare? Și, mai ales, de ce își îndreaptă brusc atenția spre frumoasa Lady Sara St. James, logodnica lui Sir Charles Weldon?

În brațele lui Peregrine, Sara descoperă o pasiune interzisă și mistere de nepătruns. Convinsă că numai puterea arzătoare a dragostei ar putea să îl determine să rupă tăcerea cu privire la secretele trecutului, Sara se decide să se arunce într-un vârtej de patimă și de incertitudini împreună cu bărbatul pe care orice femeie și l-ar fi dorit, dar de care orice femeie ar fi avut motive să se teamă…

”Întotdeauna am considerat că Mătase și umbreeste una dintre cele mai bune cărți ale mele, cu eroul zugrăvit cel mai convingător în jocul dintre tenebre și lumină.” Mary Jo Putney

”Mary Jo Putney este o scriitoare extrem de talentată, cu o înțelegere intuitivă a resorturilor unei povești de dragoste remarcabile. Mi-a plăcut la nebunie Mătase și umbre, n-am putut s-o las din mână, și cred că și cititorii vor simți la fel.” Amanda Quick

Deși trăiesc la zeci de ani distanță și sunt despărțite de un ocean cât o jumătate de lume, soarta a două femei este strâns legată de secretele pe care le împărtășesc.

Cu accente de Romeo și Julieta și Madame Butterfly, cele două istorii sunt întrețesute: o reporteriță din secolul XXI investighează cea mai personală poveste cu putință – aflarea adevărului despre femeia cu care tatăl ei a avut o relație interzisă cu mai bine de 50 de ani în urmă. Iar secretele tatălui, când ies la iveală, arată tot atât de multe despre el, cât și despre femeia și copilul pe care i-a lăsat în urmă.

Femeia cu chimono alb, romanul de debut al Anei Johns, a fost tradus deja în 17 limbi și a ajuns pe lista bestsellerurilor Globe and Mail și Toronto Star din Canada, precum și în selecția de cărți recomandate de BBC Radio 2.

„O poveste atât de frumoasă, intensă și plină de viață despre Japonia nu s-a mai scris de la Memoriile unei gheișe.“ The Bookseller

„Un roman memorabil, a cărui scriitură îți merge la suflet.“ Publishers Weekly

„Ficțiune istorică bazată pe o cercetare bine pusă la punct, parțial inspirată din experiența militară a tatălui autoarei, care scoate la lumină o perioadă întunecată din istoria Japoniei...“ Booklist

„Femeia cu chimono alb este o mărturie elegantă asupra tenacității speranței, chiar și atunci când legăturile între așteptările culturale și cele ale familiei sunt atât de strânse. Abia aștept să mai citesc cărți scrise de această autoare atât de talentată.“ Kelli Estes

„Ana Johns țese minunat prezentul și trecutul... Rezultatul este o carte bine documentată, înduioșătoare și cu potențial de ecranizare.“ The Toronto Star

„Scrisă ca un scenariu de film, mișcătoare până la lacrimi, o carte foarte frumoasă. Mi-a plăcut la nebunie.“ Carol Mason

„Un exemplu de scriitură puternică și înduioșătoare, acest roman este o explorare amănunțită și bine realizată a spiritului uman, atât de greu de îmblânzit.“ Karen Dionne

„Femeia cu chimono alb este un foarte promițător roman de debut, care aruncă o lumină asupra unei părți importante a istoriei recente. Autoarea explorează teme cum ar fi rasismul, iubirea și relațiile familiale, țesând o poveste inspirată despre dragoste și regrete.“ Julia C. Fisher, Historical Novel Society

Ana Johns a studiat jurnalismul de radio și televiziune și a lucrat mai bine de douăzeci de ani în domeniul artelor creative, atât ca director de creație, cât și ca proprietar de agenție, înainte de a-și încerca talentul de scriitoare. Femeia cu chimono alb este primul ei roman istoric. Atunci când nu scrie, Ana își petrece verile pe frumoasele țărmuri ale lacului Michigan. Îi place să meargă cu canoea sau să lucreze în grădină, unde are grijă de un punct de reproducere a fluturilor monarh și de o mică zonă de habitat pentru animalele sălbatice.

Pentru Aliați, ea a fost o luptătoare neînfricată, o legendă a operațiunilor speciale, o pionieră. Pentru Gestapo, a fost o fantomă, o umbră, cea mai vânată persoană din lume.

Dar, înainte de toate acestea, Nancy Wake este o tânără locuitoare a Marsiliei, proaspăt logodită cu iubitul ei. Apoi Franța este cucerită de naziști și, cu apetitul ei pentru pericol, Nancy se vede curând atrasă în Rezistența franceză. Supranumită Șoarecele Alb, cu o răscumpărare de 5 milioane de franci pusă de Gestapo pe numele ei, Wake reușește să nu fie prinsă, deși era în capul listei de persoane căutate de naziști. În schimb, soțul ei este arestat pentru trădare și acuzat că el ar fi Șoarecele Alb.

Wake ajunge în Marea Britanie și, după un antrenament la Departamentul pentru Operațiuni Speciale (DOS) este parașutată în Auvergne, unde trebuie să câștige respectul unora dintre cei mai duri șefi ai Rezistenței. Acolo se luptă cu naziștii, încercând, în același timp, să-și salveze soțul.

Bradley Pearson, autorul a trei romane aclamate de critică, dar fără succes comercial, și-a părăsit în sfârșit slujba plictisitoare de inspector fiscal.

Bradley speră să se retragă la țară și să trăiască în liniște, dar prietenii și cunoștințele îi spulberă speranțele: sora sa, aflată în plină depresie, care a hotărât să vină să locuiască la el; fosta lui soție care speră să reînvie trecutul; fratele ei delincvent care vrea în permanență bani; prietenul și rivalul lui, Arnold Baffin, un autor de succes de ficțiune comercială.

Întâlnim în cartea lui Iris Murdoch scene de seducție, de sinucidere, de răpire, idile romantice, o crimă și chiar un proces. Bradley încearcă să le evite pe toate, dar nu reușește, acțiunea romanului conducând către un punct culminant violent care aruncă o lumină diferită asupra a întâmplărilor precedente.

Unul dintre cele mai bune romane ale lui Murdoch... oferă un neobișnuit amestec de plăceri: povești ingenioase, construcție elegantă, provocări la adresa miturilor și filosofiei. The New York Times

Există în acest roman pasiune, sex și violență suficient cât să satisfacă pe oricine. The New York Review of Books

Crimele din Rue Morgue și alte povestiri cuprinde cele mai cunoscute nuvele și povestiri ale lui Edgar Allan Poe, unul dintre cei mai provocatori scriitori ai secolului al XIX-lea. Poe este considerat inventatorul literaturii polițiste și a contribuit, de asemenea, la cristalizarea genurilor științifico-fantastic și horror.

Printre povestirile incluse în acest volum se numără Manuscris găsit într-o sticlă, Prăbușirea casei Usher, Crimele din Rue Morgue, O pogorâre în Maelström, Masca Morții Roșii, Misterul Mariei Rogêt, Cărăbușul de aur și Scrisoarea furată, adevărate capodopere ale genului scurt, care i-au consolidat autorului reputația atât în Statele Unite, cât și în Europa.

Poe își alege cea mai neobișnuită realitate, își plasează eroul în cea mai inedită situație, fizică sau psihologică, iar apoi descrie starea lăuntrică a acestui personaj cu o rară acuitate și cu un remarcabil realism... Edgar Poe prezintă, în cel mai mic amănunt, întreg tabloul închipuit, ori evenimentele, cu o plasticitate uluitoare, încât ajungi să crezi în realitatea sau posibilitatea unui fapt care nu s-a întâmplat niciodată, și nici nu s-ar putea întâmpla. F.M. Dostoievski

Când Bee, fiica de cincisprezece ani a lui Bernadette, îi cere mamei ei să plece în excursia cu familia pe care i-a promis-o dacă obține rezultate bune la școală, aceasta din urmă începe să facă pregătiri frenetice pentru călătorie. Agorafobă și extenuată de viața în Seattle pe care nu și-a dorit-o niciodată, Bernadette este în pragul unei crize de nervi până când, într-o bună zi, dispare de acasă. Iar lui Bee nu-i rămâne decât să pună cap la cap e-mailuri, documente oficiale și scrisori pentru a dezvălui trecutul secret pe care Bernadette l-a ascuns timp de zeci de ani...

Unde ai dispărut, Bernadette? este un roman ingenios și antrenant despre o familie ai cărei membri ajung să se accepte așa cum sunt, și despre puterea iubirii unei fiice pentru mama ei nu tocmai perfectă.

Am devorat această carte cu o poftă sălbatică. Jonathan Franzen

La fel de inteligent și de strălucitor pe cât este de fermecător... Unde ai dispărut, Bernadette? își poartă cititorii într-o aventură a imaginației originală și emoționantă. Elle

Captivant și extrem de ingenios. Entertainment Weekly

„Lucruri transparente este poate cea mai bună carte din cîte s-au scris pînă acum despre facerea și desfacerea ficțiunii... Iar Nabokov este într-adevăr un connaisseur, un student insațiabil al gustului pe care îl au și al felului în care ajung să fie resimțite micile evenimente mentale, cineva care poate să vorbească cu tact și autoritate unice despre deliciile amețitoare și jalnicele umilințe pe care le presupune munca de a fi autor.” (The Times Literary Supplement)

„După ce și-a petrecut mare parte din viață construind Taj Mahalul, Nabokov a decis, la vîrsta de șaptezeci și trei de ani – pentru propriul amuzament și, întîmplător, spre încîntarea noastră –, să construiască și o replică îngroșată caricatural a marelui monument. Miniatura nu are nici o fisură, dar cele mai splendide trăsături ale magnificului model au fost ușor parodiate. Vedeți, parcă ar vrea să ne spună, că trecutul nu-i decît o joacă.” (The New York Times)

„Cu cît mai important devine un subiect, cu atît încetează să mă intereseze. Unele dintre cele mai rodnice preocupări ale mele sînt peticele microscopice de culoare.” (Vladimir Nabokov)

„O capodoperă tîrzie... Indignare este cel mai bun roman al lui Philip Roth de la Contraviaţa încoace.” (Financial Times)

„Dintre toate romanele recente ale lui Roth, Indignare se aventurează cel mai departe în necunoscut. În felul său discret, cu toată specificitatea sa cotidiană şi tot scepticismul lui necruţător, Roth încearcă să işte o furtună în rai – o întreprindere de o îndrăzneală cu atît mai disperată cu cît pare extrem de sigur că acesta nu există.” (The New York Times Book Review)

„La fel de tăios ca unul dintre cuţitele de măcelărie ce bîntuie visele lui Marcus, Indignare este un roman pe care, dacă-i greu să-l îndrăgeşti, este mult mai greu să-l uiţi.” (Newsweek)

National Book Critics Circle Award in Fiction în 2017

„O capodoperă a vieții cotidiene” (Newsday)

Romanul Îmbunătățire a fost elogiat – și pe bună dreptate – pentru căldura umană a poveștilor care îl construiesc, pentru umorul subtil și construcția rafinată.În jurul poveștii de iubire a Reynei, o tînără newyorkeză săracă, care își crește singură băiatul dintr-o relație mai veche, răsar și se ramifică alte istorii de viață, cu personaje dintre cele mai diverse: o mătușă pasionată de lecturi care și-a trăit o parte din viață în Turcia, fiind căsătorită acolo cu un vînzător de covoare, o gașcă de traficanți naivi de țigări din New York, o cosmeticiană de culoare, ambițioasă și dură, un trio de tineri nemți care încearcă să facă trafic cu antichități scoase ilegal din Turcia. Legăturile dintre ele, peste spațiu și timp, cu volute și întreruperi, cu povești de dragoste întortocheate, vinovății resimțite acut și datorii plătite, țes un model la fel de complex ca valoroasele covoare turcești ale mătușii eroinei.

„Iată un roman de o bogăţie şi o profunzime ce oferă o plăcere imensă la lectură. Silber ştie – şi ne arată şi nouă – cît de aproape de abis ne ducem vieţile, dar, în egală măsură, ştie ce înseamnă bucuria vieţii, în special bucuria născută din legăturile cu cei apropiaţi... Cu un talent desăvîrşit, romanciera dezvăluie surprinzătoare conexiuni între personajele din New Yorkul contemporan şi cele din Turcia anilor 1970.” (The New York Times Book Review)

„O cronică provocatoare a lumii contemporane.” (BBC Culture)

„Un roman superb scris, amuzant şi extrem de uman...” (The Seattle Times)

Andreï Makine a dezvăluit, spre stupefacţia generală, într-un interviu din 2011 pentru Le Figaro, că sub semnătura scriitorului Gabriel Osmonde se ascunde tot el. Sub propriul nume, încoronat de laurii premiului Goncourt în 1995, a publicat 18 volume, sub cel de-al doilea, doar patru. Romanul Dincolo de frontiere îi aduce pe cei doi între coperţile aceleiaşi cărţi, în care Osmonde devine personaj, mentor spiritual, mag şi călător prin interstiţiile lumii vizibile. Complexa arhitectură a volumului, sub arcadele căreia se intersectează nu doar măşti umane din toate azimuturile, ci şi ficţiuni diferite, ne poartă de la Paris la Bruxelles şi apoi într-o Abhazie edenică, unde sîntem pregătiţi să înţelegem rosturile celei de-a Treia Naşteri, Alternaşterea, adică supravieţuirea dincolo de identităţile noastre, biologică şi socială, şi chiar „dincolo de dispariţia noastră fizică”.

„Frontierele despre care vorbeşte autorul Testamentului francez sînt cele pe care le depăşeşti prin radicalizare, sau prin exil, dar şi cele ale romanului. Cine vorbeşte, de fapt, în această carte? Andreï Makine îşi pune o mulţime de măşti. Dacă Gabriel Osmonde este un nume de împrumut cu care a semnat mai multe romane în urmă cu vreo zece ani, mai ales Alternaştere, deducem că în Dincolo de frontiere există trei voci: Lynden, Osmonde şi Makine. Adică un cavaler al Apocalipsei, un scriitor bîntuit de viziuni felliniene şi un narator mai rezonabil. Pe cine trebuie să asculţi? Acest joc ne conduce la singura întrebare care merită pusă: se poate spune totul prin literatură? Cu-adevărat? În ce măsură o epocă îi permite unui scriitor – Makine, Osmonde, Lynden – să deschidă robinetul temerilor şi fantasmelor sale, să elibereze torente de cuvinte, idei, imagini fără să i se reproşeze că provoacă, perverteşte, murdăreşte?” (Le Figaro littéraire)

„De data aceasta, Andreï Makine nu ne mai ia cu el în călătorie în Siberia, ci împinge tot mai departe limitele noastre psihologice. În Dincolo de frontiere, el pune sub semnul întrebării atît condiţia umană, cît şi pe cea de scriitor: poate acesta din urmă să scrie totul? Un roman sclipitor şi exploziv.” (La Voix du Nord)

În drum spre casa unor prieteni, unde e invitată la cină, Peri – soţie casnică şi mamă a trei copii – este pusă în faţa unui fapt neplăcut: îi este furată geanta de pe bancheta din spate a maşinii. Reuşind s-o recupereze şi cercetîndu-i cu mîini tremurătoare conţinutul, dă peste o poză polaroid din anii de studenţie la Oxford, ce are în centru un profesor charismatic şi nonconformist înconjurat de trei studente. Imaginea îi readuce dintr-odată în minte trecutul. Mai întîi îşi vede familia scindată, în care mama este sensibilă la moştenirea religioasă, pe cînd tatăl se închină raţiunii, privind credinţa ca pe o formă de ignoranţă. Apoi anii de studenţie la Oxford, unde se împrieteneşte cu Shirin, o englezoaică-iraniană atee, şi cu Mona, o americancă-egipteană religioasă, cu care poartă discuţii aprinse despre islam şi feminism în casa din Jericho unde locuiesc împreună. Trei tinere aduse împreună de capriciile sorţii, Shirin, Mona şi Peri sînt Păcătoasa, Credincioasa şi Nehotărîta, care încearcă să treacă peste diferenţe şi prejudecăţi şi să-şi găsească locul într-o lume din ce în ce mai ameninţătoare.

Volumul Iubitul nefericit reuneşte şapte povestiri, scrise cu eleganţă şi fluiditate. Fie că este vorba despre un puşti a cărui imaginaţie înfierbîntată îl face să intre în conflict cu o pisică, fie că iţele poveştii dau la iveală motive mai tulburătoare, precum incompatibilitatea erotică ce duce la disperare continuă, mută, mai mult, la nepotrivirea individului cu însăşi matca vieţii sale, Moravia surprinde cu limpezime poetică momente de cumpănă, de formare, din existenţa personajelor. Tema iubirii infuzează aproape toate textele: pe rînd, ea este trădată, devine chinuitoare cînd nu este mărturisită cum se cuvine sau consumată, de cele mai multe ori rămînînd în stadiul de contemplaţie, cea a martorului neputincios, care nu reuşeşte să ia în mîini frîiele propriei vieţi. Imaturitatea emoţională e pusă la încercare, călită, iar rigiditatea individului pasiv, îmbolnăvit de ritualizarea vieţii, e şi ea chestionată.

Bob Honey e un american divorţat, de vîrsta a doua, care se pricepe la o mulţime de lucruri, de la curăţarea foselor septice, domeniu în care încearcă să-şi extindă afacerea în afara Americii, pînă la explozibili făcuţi în casă. Însă, în 2003, o întîlnire întîmplătoare în Bagdadul devastat de război îl face să devină asasin plătit, mai exact, asasin de bătrîni. Pe parcursul noii sale cariere, Bob Honey „face şi drege”: execută misiuni, inventează ritualuri şi, la un moment dat, se îndrăgosteşte de o tînără cu perucă, bolnavă de alopecie, fără să ştie că propria lui viaţă e în pericol. Dincolo de intriga trăsnită şi plină de întorsături neaşteptate, Bob Honey care face şi drege este o acută satiră socială, Sean Penn descriind societatea americană contemporană într-o cheie distopică. Romanul său este încărcat de aluzii politice şi diatribe la adresa unei lumi distorsionate ficţional tocmai pentru a dezvălui o realitate profund îngrijorătoare.

„Comic, coşmaresc, fremătînd de viaţă... Bob Honey este un erou al vremurilor noastre şi-al epocii Trump, reflectat în oglinda crăpată a scriiturii lui Penn.” (Paul Theroux)

„O carte cuceritor de ciudată... Penn îşi stabileşte un obiectiv ambiţios, iar reuşita lui este una spectaculoasă. Bob e un personaj minunat, genul de ins de la care nu-ţi mai poţi lua ochii... şi partea aceasta din carte are un farmec aproape incomensurabil.” (Booklist)

„Am bănuiala că lui Thomas Pynchon şi Hunter S. Thompson le-ar plăcea teribil această carte.” (Salman Rushdie)

1913 e anul în care Henry Ford introduce în fabrica sa o linie de asamblare automată, iar Louis Armstrong pune pentru prima oară mîna pe o trompetă – şi nu oriunde şi oricum, ci într-o şcoală de corecţie, unde fusese închis. Charlie Chaplin semnează contractul pentru cel dintîi film al său, Proust îşi începe marele ciclu dedicat timpului, Stravinski are premiera la originalul şi scandalosul balet Sărbătoarea primăverii, iar prima expoziţie Armory Show din New York face cunoscute lumea lui Picasso şi universul artei abstracte. E inventat drogul ecstasy, e executat primul looping. Discipolul Carl Gustav Jung se desparte de maestrul său, Sigmund Freud. Portretul Mona Lisei este găsit în sfîrşit şi se dovedeşte că a trecut printr-o serie întreagă de aventuri de cînd a fost furat şi pînă la recuperare. Robert Musil îşi începe Omul fără însuşiri cu o informaţie greşită, iţele pasiunii dintre Alma Mahler şi Oskar Kokoschka duc pînă aproape de căsătorie, Rainer Maria Rilke suferă şi le scrie iubitelor sale. Toate aceste personaje şi evenimente le regăsim în cartea lui Florian Illies, alături de ceilalţi eroi (sau monştri): Thomas Mann, Hesse, Rodin, Gottfried Benn, Matisse, dar şi Hitler, Stalin şi Tito.

Viața lui Elin Boals este perfectă. Are mare succes ca fotografă în New York, este căsătorită de mult timp cu Sam și au împreună o fiică de 17 ani, Alice. Dar ceva i-a lipsit mereu.

Într-o zi, Elin primește o scrisoare de la prietenul ei din copilărie, Fredrik, care îi fusese singurul sprijin într-o existență plină de lipsuri materiale din Suedia. Este o perioadă despre care nu vorbește niciodată, nici măcar cu cei apropiați, și pe care s-a străduit din greu să o uite. Dar cu acest semn de viață neașteptat îi reapar în minte gândurile și trăirile de demult, iar Elin se îndepărtează și mai tare de familie. În același timp, este copleșită de rușinea faptelor din trecut, care au determinat-o să fugă și să nu se mai întoarcă.

În fine, Elin înțelege că trebuie să-și înfrunte trecutul ca să se vindece și ca să-și păstreze familia actuală. Călătorește spre un alt continent, în încercarea de a trece peste vină și rușine, de a se regăsi pe sine și, astfel, de a reînvăța să iubească.

Roman de succes chiar de la apariția lui în Suedia, Un semn de întrebare este o jumătate de inimă a fost tradus deja în 22 de limbi și vândut în milioane de exemplare în 34 de țări și teritorii. În 2019, a intrat în preselecția pentru prestigiosul premiu franțuzesc Prix des Lecteurs.

În viața lui Hercule Poirot, nici măcar o programare la dentist nu poate avea loc fără să se întâmple o crimă, iar de data aceasta, cel ucis este însuși dentistul. Dar, în timp ce poliția clasifică moartea acestuia drept sinucidere, Poirot știe mai bine care este adevărul, iar curând vor mai fi omorâte și alte persoane. Să fie aceste crime verigi ale lanțului revoluționar menit să răstoarne ordinea democratică din Marea Britanie în tulburele deceniu patru al secolului XX? Să fie neatrăgătoarea și banala domnișoară Seale un geniu al crimei? Ca la un joc de cărți, Poirot are sentimentul că i se forțează mâna într-o anume direcție a investigației.

Agatha Christie își țese din nou intriga palpitantă cu o măiestrie de neegalat, oferindu-le cititorilor un deznodământ absolut surprinzător.

Cu acțiunea plasată în America secolului al XVII‑lea, într‑o colonie puritană din împrejurimile orașului Boston, Massachusetts, Litera stacojie spune povestea lui Hester Prynne, care rămâne însărcinată în urma unei aventuri extraconjugale și dă naștere unei fiice, Pearl, fapt pentru care este condamnată de comunitate la moarte, iar ulterior să poarte litera „A“ – de la adulter – ţesută pe veșminte în culoarea stacojie.

De-a lungul cărții, considerată capodopera sa și unul dintre cele mai bune romane americane ale secolului al XIX-lea, Hawthorne explorează temele păcatului, vinovăţiei, pedepsei, căinţei și ispășirii.

Litera stacojie nu e un simplu roman istoric bine informat; într-o proiecţie complexă ce păstrează cu desăvârşită ştiinţă echilibrul între trecut şi prezent, este o analiză subtilă a sufletului bântuit de mari chinuri. Litera stacojie A, stigmatizând un trup de femeie, nu e doar un semn al unei epoci sălbatice, ci şi al unei permanente suferinţe a fiinţei trăind tragedia pasiunii, în căutarea zadarnică a fericirii. Dan Grigorescu

Peredonov este profesor într-un orășel de provincie din Rusia țaristă. Lipsit de calități morale și de merite intelectuale, în timp ce este vânat de familiile care au fete de măritat, Peredonov își stabilește obiectivul absurd de a fi numit inspector. Mașinațiile nu mai puțin imoralei sale concubine sunt menite să-i dea de înțeles că doar căsătoria cu ea ar putea să-i asigure aspirantului accesul la funcția râvnită.

Mizantrop și oportunist, narcisist și corupt, antieroul romanului devine paranoic până la delir și până la crimă. Alături de personajul principal, evoluează o varietate de figuri tipice din societatea măruntă a vremii, îmbogățite, însă, cu caracteristici inedite care dau fiecăreia individualitate. Demonul meschin a fost perceput ca un rechizitoriu al societății ruse a vremii, o combinație între tendințele simboliste și tradiția marelui realism rus.

O conștiință torturată de „blestematele probleme“ ale vieții, aspirând spre perfecțiune și veșnic dezamăgită de imperfecțiunea naturii umane, sfâșiată de propriile sale antinomii, ca și de vulgaritatea mediului înconjurător. Acesta este portretul spiritual al lui Feodor Sologub – o conștiință tragică a literaturii ruse, așa cum ne apare în capodopera sa, Demonul meschin. Tamara Gane

Layla încearcă să-și refacă din bucăți viața distrusă, lucru deloc ușor pentru o adolescentă de 17 ani, care e aproape convinsă că răul cel mare abia acum urmează. Prietenul ei imposibil de chipeș, Zayne, va fi mereu intangibil pentru ea, din cauza puterilor misterioase ale sărutului ei, hoț de suflete. Clanul Gardienilor, care a protejat-o dintotdeauna, a devenit dintr-odată păstrătorul unor secrete amenințătoare. Iar ea abia dacă suportă să se gândească la Roth, atrăgătorul și maleficul demon-prinț care o înțelege mai bine decât oricine altcineva.

În cele din urmă, Layla obține ce vrea, dar când iadul se dezlănțuie, oare e dispusă să plătească prețul...?

„Palpitantă, inteligent construită, ușor de parcurs, această carte ar trebui să treacă în zbor prin mâinile tuturor amatorilor de paranormal.“ – Booklist

Pe primul loc în topul New York Times și în rândul autorilor internaționali de bestselleruri, Jennifer L. Armentrout locuiește în Charles Town, West Virginia. Scriitoare prolifică, ea declară că dedică scrisului opt ore pe zi, iar în rest își petrece timpul citind, urmărind filme cu zombie sau plimbându-se împreună cu soțul ei și cu câinele.

Visul ei de a deveni scriitoare a luat naștere în orele de matematică, când scria nuvele... Armentrout scrie literatură paranormală pentru adolescenți, cărți de science fiction, fantasy și romance contemporan. Opera ei e publicată de edituri importante și a primit numeroase premii, ce îi atestă valoarea. Unul dintre romanele sale pentru adolescenți, Obsidian, urmează să fie ecranizat.

Este considerată un autor „hibrid“, care și-a publicat cu succes cărțile în regim de self-publishing, având și contracte cu mici publicații independente sau cu edituri clasice. De asemenea, Armentrout inițiază evenimente anuale ce adună laolaltă peste o sută de autori de bestselleruri pentru adolescenți și adulți.