Literatură străină

Heidi nu e doar o calauza intr-o lume eliberata de constrangerile scolare, de exigentele celor intr-atat de responsabili incat le ofera – zilnic – copiilor exercitii si probleme asemenea celor din culegerea de matematica;

Heidi este si un model uman, o lectie despre cum sa scapi de hartuirea orgoliului personal si sa savurezi dezinteresat relatia cu ceilalti.

Heidi ne spune cum sa-i indragim mai pur si mai total, fara sa cautam a fi modelatori, ci intelegatori. Iubirea ei nu vrea, de fapt, nimic, nu asteapta nimic. E ludica, iar toate aceste stari se revarsa asupra noastra ca un dar, ca un nimb nutritiv.

„Cartea a fost tradusa in peste 50 de limbi si este, fara indoiala, cea mai cunoscuta opera literara elvetiana. S-au realizat peste 20 de ecranizari ale romanului, incepand cu filmul Heidi din 1937, in care rolul principal era interpretat de Shirley Temple. In 1979, un asteroid descoperit de astronomul elvetian Paul Wild a primit numele eroinei acestui roman.” Lucian Pricop

Prefata si cronologie de Camelia Dinu

„Un erou al timpului nostru este primul roman psihologic din literatura rusă care prezintă același personaj în variate ipostaze de viață, dar și în momente extreme, diferite.

Compus din cinci povestiri aparent independente, romanul lui Lermontov descrie, decopertează, cercetează și demitizează. Sfâșie vălul idealizant de deasupra unui Orient exotic, caută explicații pentru comportări și atitudini. […] Cu „apăsările“ lui capabile să șocheze, cu un personaj cu purtări extravagante și centrifuge (Peciorin, un om „de prisos“, „o victimă“, „un dezamăgit“ și „inadaptat“ deopotrivă într-o lume în care comunicarea era obturată) dar lipsit de concurență (celelalte personaje sunt șterse sau nu vin cu propuneri demne de luat în seamă pentru memoria cititorului), Un erou al timpului nostru este, fără îndoială, un roman psihologic, cu zvâcniri romantice și cu imersiuni realiste, un roman psihologic ce caută pricinile denivelărilor și contorsiunilor și în social, și în omenesc.” Dan Horia Mazilu

Poet, dramaturg, romancier, M.I. Lermontov (1814-1841) este unul dintre cei mai influenţi scriitori romantici ruşi. În 1838, începe Un erou al timpului nostru. Astfel, după o primă încercare de a îmbina abordarea romantică cu descrierea morală, Lermontov creează un text inovator, situat la apusul tradiției romantice (pe care o ironizează într-o oarecare măsură): un roman psihologic și social, care reunește elemente de eseu, nuvelă, povestire, însemnări de călătorie și jurnal intim.

Romanul a fost publicat în foileton, în revista Otecestvennîe zapiski, în intervalul 1839-1840, și a atras atenția în primul rând prin compoziția originală. Este alcătuit din cinci părți inegale din punct de vedere cantitativ și narativ, care nu se condiționează cronologic. Autonomia relativă a părților i-a făcut pe cititori să perceapă textul ca pe niște povestiri separate despre protagonist, și nu întâmplător: fiecare narațiune își trăiește propria viață, are propria structură și propriul punct culminant.

Lermontov îl creează pe Peciorin ca un antierou, ale cărui acțiuni și motivații par egoiste și distructive. Un astfel de portret poate fi interpretat ca o critică la adresa idealurilor romantice care glorificau eroii tragici și revoltați. În plus, abordarea psihologică adaugă o dimensiune nouă la portretul eroului romantic, depășind consacrata idealizare a acestuia.

„Astăzi, când puţini tineri au citit Cântecul Cidului – sau chiar niciunul –, romanul lui Pérez-Reverte poate să le trezească interesul pentru acest personaj. Şi pentru istoria acestei ţări.” (El Correo Espańol) „Stilul său elegant se îmbină cu stăpânirea excelentă a limbii spaniole. Pérez-Reverte este un maestru.” (La Stampa)

Un regizor călătoreşte în taigaua sovietică pentru a filma un documentar intitulat Prizonierii visului stacojiu, care îi are în centru pe străinii ademeniţi de marea iluzie sovietică. Tânărul Lucien Baert, născut în 1918, se alătură unei celule a Mişcării Tineretului Comunist şi are în sfârşit şansa de a descoperi ţara visurilor sale graţie unei călătorii organizate în URSS în 1939. Nu trece mult până descoperă că delegaţiei din care face parte i se arată un „sat Potemkin”, unde locul ţăranilor este luat de actori. Pe drumul de întoarcere, autorităţile fabrică un caz pentru a-l acuza de spionaj pe străinul vorbitor de rusă. Condamnat la opt ani de detenţie într-un lagăr de muncă forţată din Urali, în 1942 este trimis pe front. După ce-şi însuşeşte actele unui camarad ucis în luptă, supravieţuieşte luându-şi o nouă identitate şi devenind Matvei Belov. După douăzeci şi opt de ani petrecuţi în Uniunea Sovietică, dintre care paisprezece ani în Gulag, Lucien părăseşte în secret Rusia în vara lui 1967 pentru a reveni în Franţa. Sfâşiat între două identităţi, este luat sub aripa ei de o jurnalistă care îl convinge să publice o carte ce îl va transforma într-un erou al sentimentelor antisovietice. Dar Lucien începe să se simtă un impostor, un idiot util exploatat de anticomuniştii de profesie. Aşa că, după şapte ani în Franţa, se întoarce în URSS, stabilindu-se într-un colhoz din Rovnoe, o regiune rurală considerată „fără perspective” şi condamnată la simpla supravieţuire, dar unde oamenii dau dovadă de generozitate şi solidaritate. Numai că dezmembrarea URSS-ului şi ascensiunea capitalismului sălbatic adus de oligarhi va transforma acest scurt moment de utopie împlinită şi de vis al existenţei colective într-un coşmar.

Ea este opusul lui în orice privință… și cea mai mare ispită pe care el a cunoscut-o vreodată.

Rezervat și mereu stăpân pe el, îmbrăcat tot timpul la patru ace, Kai Young nu are nici timp, nici chef de haos în viața lui. Iar Isabella, cu pletele ei violete și glumele ei nerușinate, pare întruchiparea haosului.

În așteptarea votului pentru poziția de CEO al unui imperiu mass-media, moștenitorul miliardar nu-și permite distrageri precum Isabella. Ea este tot ce n-ar trebui să-și dorească, dar cu fiecare privire aruncată în direcția ei și cu fiecare atingere, Kai este din ce în ce mai tentat să calce în picioare toate regulile… și s-o facă numai a lui.

Îndrăzneață, impulsivă și plină de viață, Isabella Valencia se împacă bine cu toată lumea și până acum nu a întâlnit niciun tip pe care să nu-l poată seduce… cu excepția lui Kai Young. Dar asta n-ar trebui să conteze. El oricum nu este genul ei. Kai traduce clasici în latină ca un simplu hobby, iar faptul că este un membru al clubului unde ea lucrează ca barmaniță înseamnă că nu pot avea o relație.

Însă Isabella nu poate să nege că, dincolo de aspectul lui glacial, Kai este un bărbat care ar putea s-o facă să se topească printr-o simplă atingere.

Indiferent cât de tare se străduiesc, cei doi nu-și pot înăbuși dorința de a fi împreună.

Chiar dacă îi costă totul.

Ultima carte publicată de Albert Camus, Exilul şi împărăţia este o antologie de şase povestiri apărută în 1957, chiar anul în care autorului i s-a acordat Premiul Nobel pentru Literatură.

În toiul unui război din Europa de Est, o familie încearcă să scape de suflul unei explozii. Fotografa care surprinde momentul în care o fetiță rămâne singura supraviețuitoare din familia ei stârnește rumoare și suscită interesul mai multor artiști, cunoscând apoi celebritatea pentru imaginea ei. Cartea Lidiei Yuknavitch explorează legătura invizibilă dintre arte și etică, propunând, în locul răspunsurilor clare, întrebări despre existența sub spectrul războiului.

Cu o proză intensă și poetică, autoarea oscilează amețitor între spațiul personal – al memoriei, sexualității și traumei – și cel public, dominat de violența istoriei. Ca o maestră a detaliilor grotești inspirată de Chuck Palahniuk, cu privirea mereu îndreptată spre tectonica vieții femeilor pe care le conturează, à la Maggie Nelson, Yuknavitch scrie un roman tulburător despre neajunsurile și intensitatea artei, pe care ți-e greu să-l lași din mână.

„E genul de carte care îți acaparează imediat inima și mintea. Neînfricată, Yuknavitch te poartă printr-o Europă de Est sfâșiată de război și meditează la iubire, pierdere și identitate… O carte-șoc, provocatoare și fascinantă.” Bustle

„Caracterul ludic al lui Yuknavitch, atât la nivel formal, cât și lingvistic, o plasează în avangarda literaturii americane contemporane. Un tur de forță.” Los Angeles Review of Books

„O scriitură senzațională, cu o putere de atracție universală. Palpitantă.” Entertainment Weekly

Lidia Yuknavitch este autoarea mai multor bestsellere, precum și a unei cunoscute cărți de memorii și a unui studiu critic despre război și narațiune. A câștigat numeroase premii literare, printre care PNBA Award și Oregon Book Award Reader’s Choice, alături de o nominalizare la PEN Center USA pentru nonficțiune. Conferința sa TED, The Beauty of Being a Misfit, a fost vizionată de peste două milioane de urmăritori. Are numeroase apariții în publicații precum The Sun, Guernica Magazine, The Iowa Review, TANK și în antologii despre feminism, sexualitate și problema războiului. 

A fondat un atelier de scris intitulat „Corporeal Writing“ în Portland, Oregon, unde și‑a încheiat și studiile doctorale în literatură. Locuiește în Oregon, alături de soțul și de fiul ei. E o înotătoare desăvârșită. 

Desfasurata la Roma, in 2012, povestea o urmareste pe Sarah Adamson, o frumoasa tanara catolica, absolventa din Boston ce studiaza la Biblioteca Vaticanului pentru teza ei despre primul eretic crestin, Marcion din Sinope. E curtata de doi barbati complet diferiti: Simon Appel, un descendent al cabalistului Isac Luria care scrie despre chestiunile petrecute la Vatican pentru New York Times, si Armando Pierleoni, descendentul unei familii aristocrate italiene cu legaturi puternice la Vatican.

Autoarea bestsellerului One Small Sacrifice ne propune un thriller palpitant despre o femeie moarta, care prezisese ca urma sa fie ucisa, si despre sora ei, care nu va permite ca adevarul sa fie ingropat. Cand sora ei iubita, Caroline, moare pe neasteptate, Deirdre este devastata. Insa durerea ei se transforma intr-o deruta ingrozitoare cand primeste un mesaj trimis de Ca­roline cu cateva zile inainte, avertizand-o ca moartea ei nu avea sa fie un accident. Obisnuita sa fie considerata dintotdeauna oaia neagra a familiei, Deirdre isi acopera cum poate tatuajele si porneste spre Manhattan, la inmormantarea surorii sale.

În nordul Finlandei, în Ostrobotnia, în mijlocul nesfârşitelor păduri, se întinde o mlaştină vrăjită, o turbărie, de mii de ani sălaş al nimfelor şi trolilor. Nu departe se află ferma Nevabacka, locuită de aceeaşi familie de vreo patru secole, vreme în care a trecut prin războaie, foamete, molime, iar acum a ajuns la un moment de răscruce.

Când termină ultimul borcan cu dulceaţă de afine făcut de mama ei, ultima moştenitoare a fermei şi a pădurii trebuie să aleagă dacă povestea se încheie cu ea sau va găsi puterea de a o continua. E povestea începută cu sute de ani în urmă, când un soldat lăsat la vatră s-a întâlnit cu una dintre nimfele cu plete aurii din mlaştina vrăjită.

Răsplătit cu numeroase premii şi în curs de traducere în peste 20 de limbi, romanul Mlaştina vrăjită este mai mult decât saga unei familii, reuşind să (re)creeze o lume întreagă, tulburătoare prin frumuseţea şi asprimea ei.

Acum intr-o ecranizare de exceptie. Ben Richards nu mai are nici slujba, nici noroc. Are 24 de ani si o fetita bolnava care are nevoie urgenta de medicamente. Traieste intr-o lume unde aerul curat e un lux, iar saracia te condamna la uitare. Asa ca face singurul lucru care ii mai ramane: se inscrie la cel mai periculos show TV din lume. Fugarul. Jocul suprem. Emisiunea unde concurentii devin tinte, vanati in direct, pretutindeni. Premiul: bani, faima si o sansa la viata. Daca rezisti.

Royalteen 2. Prințesa Margrethe

Prințesa Margrethe este inteligentă și frumoasă și întotdeauna știe cum să se prezinte în public. Dar, în ciuda aparențelor perfecte, situația ei este complicată: familia i se destramă, fiecare se luptă cu propriile probleme. Cea mai bună prietenă a ei pune capăt prieteniei lor, iar noaptea ultimului Halloween planează asupra lui Margrethe ca sabia lui Damocles.

Totul ar fi mult mai ușor dacă ar exista cineva cu care să poată împărtăși toate aceste secrete blestemate despre familia și temerile ei. Atunci nu ar mai fi atât de singură. Nu e de mirare că inima îi bate mai repede când primește un mesaj de la Henrik, chipeșul prinț al Danemarcei. De cine altcineva s-ar fi putut îndrăgosti Margrethe?

Când îl reîntâlnește în sfârșit, după mulți ani în care nu se văzuseră, nu-i vine să creadă ce noroc are. Prințul e perfect, mai fermecător în realitate decât și-l imaginase! Dar se dovedește că lucrurile se întâmplă diferit de întâlnirea romantică pe care și-o imaginase Margrethe.

Seria de romane pentru adolescenți Royalteen a fost publicată în 14 țări, iar primele două volume, Prințul moștenitor și Prințesa Margrethe, au fost ecranizate de Netflix.

Royalteen 1. Prințul moștenitor

Kalle nu este doar regele școlii... Este și un prinț adevărat, dar nu-i place deloc asta. Petrecăreț și fermecător, intră mereu în bucluc, iar poza lui apare mereu în tabloide, dintr-un motiv sau altul.

Având în vedere această reputație, nu este de mirare că, atunci când Lena ajunge la prestigioasa școală la care merge moștenitorul tronului, hotărâtă să-și lase trecutul în urmă, știe că prințul este ultima persoană de care ar trebui să se apropie. Și nu doar pentru că totul la el strigă „pericol“, ci pentru că ea ascunde prea multe secrete pe care nimeni nu ar trebui să le afle. Sub nicio formă.

Cu toate acestea, chimia dintre ei este imposibil de controlat și, oricât de mult încearcă Lena să stea departe, Kalle nu se poate împiedica să se gândească la fata care pur și simplu nu se lasă cucerită. Pe măsură ce se apropie unul de altul, Lena își dă seama că urmează să intre într-o încurcătură care ar putea avea consecințe neașteptate.

Seria de romane pentru adolescenți Royalteen a fost publicată în 14 țări, iar primele două volume, Prințul moștenitor și Prințesa Margrethe, au fost ecranizate de Netflix.

O relatare a unui episod minor și chiar neglijabil din istoria unei familii foarte faimoase

Realitate sau ficțiune? Ei bine, Clanul Netanyahu reprezintă o combinație delicioasă a celor două. Practic, avem în fața ochilor o întâmplare adevărată pusă într-un context, mai mult sau mai puțin, cvasi-ficțional.

Este o nebunie, o explozie de râs, ceva aproape incredibil. O comedie neagră despre un „zmeu” al cărui fiu mijlociu a devenit chiar prim-ministru, și încă unul extrem de cunoscut.

Amuzantă, sălbatică, răutăcioasă, fascinantă, stranie, ironică – toate reprezintă atribute ale acestei cărți care, fără nicio îndoială, va oferi o satisfacție aproape sardonică oricărui cititor.

Odilia Roșianu

Motivația de la PREMIUL PULITZER, obținut în 2022:

„Un roman istoric caustic, inteligent, ingenios din punct de vedere lingvistic, despre ambiguitățile experienței evreilor americani, prezentând idei și dispute la fel de subtile precum intriga strâns închegată a acestuia.”

Un vas de lux, o croazieră de vis. Ce ar putea merge rău?

Bestseller New York Times și Sunday Times 

Lo Blacklock, jurnalistă la o revistă de turism, tocmai a primit misiunea vieții ei: o călătorie de presă la bordul vasului de croazieră Aurora Borealis, care nu are decât zece cabine. Într-o zi senină, vasul pornește în voiajul inaugural pe apele calme ale Mării Nordului. La început, călătoria e cât se poate de plăcută pentru Lo: cabinele sunt luxoase, cocteilurile încântătoare, iar oaspeții — eleganți și șarmanți. Dar, pe măsură ce Aurora Borealis înaintează pe mare, cerul se întunecă, puntea e biciuită de rafale înghețate, iar Lo e martoră la ceea ce pare un coșmar înfiorător: o femeie e aruncată peste bord din balconul cabinei 10. Și totuși pare să nu lipsească niciun oaspete, așa că vasul își continuă voiajul, în ciuda încercărilor disperate ale lui Lo de a convinge echipajul că s-a întâmplat ceva extrem de grav. Cine este femeia din cabina 10?

Un thriller intens și imprevizibil, cu acțiunea plasată pe un vas de lux, la bordul căruia se întâmplă ceva îngrozitor… Ware a scris o variațiune extraordinară pe tema femeii în pericol, cu o protagonistă curajoasă și un decor claustrofobic. - SUNDAY TIMES

Un roman captivant ce îmbină stilul Agathei Christie cu atmosfera din Fata din tren. - THE SUN

Nimeni nu știe să construiască mai bine decât Ruth Ware o atmosferă înfricoșătoare fără elementul supranaturalului, iar Femeia din cabina 10 constituie dovada incontestabilă pentru oricine se îndoiește de asta. - NEW YORK JOURNAL OF BOOKS

RUTH WARE (n. 1977) a crescut în Sussex, ruth ware pe coasta de sud a Angliei. Înainte să se apuce de scris, a avut meserii dintre cele mai diverse: chelneriță, librăreasă, profesoară de engleză și PR manager. Romanul de debut, Într-o pădure întunecată, a devenit bestseller New York Times și Sunday Times. A fost nominalizat la British Book Industry Awards și este în curs de ecranizare de către New Line Cinema. Drepturile de ecranizare TV ale celui de-al doilea roman, Jocul minciunii, au fost achiziționate de eOne în parteneriat cu Gotham Group. Romanul Femeia din cabina 10, bestseller Sunday Times și New York Times, este adaptat într-un film cu Keira Knightley în rolul principal și lansat de Netflix în toamna lui 2025. În total, romanele lui Ruth Ware s-au vândut în peste 10 milioane de exemplare, în peste 40 de teritorii. La Editura Trei au mai apărut romanele Într-o pădure întunecată, Jocul minciunii, Moartea doamnei Westaway, Unul câte unul, Ușa ferecată, Crimă la Oxford, Zero Days și Un cuplu perfect. 

Romanul Actrița a fost nominalizat la Women’s Prize for Fiction în 2020 și a fost desemnat Cartea anului în Time, Irish Times și New Statesman. S-a numărat printre Cele mai bune 10 cărți ale anului 2020 în Wall Street Journal și printre Cele 100 de cărți care trebuie citite din 2020 în Time.

Când ai reușit, prin talent și muncă, dar și printr-un capriciu al sorții, să fii actrița emblematică a Irlandei, până și gesturile de zi cu zi se transformă într-un rol care trebuie jucat. Katherine O’Dell, legendă a scenei și a filmului, îi pare cabotină fiicei sale, Norah, dar copila nu bănuiește câte se ascund în spatele măștii pe care mama ei refuză să o scoată. Uneori întrezărit în spatele pânzei de minciuni țesute pentru a înșela, dar și pentru a apăra, secretul care o macină pe actriță este adânc îngropat. Când fiica ei ajunge însă să fie victimă, la fel ca ea în tinerețe, masca îndelung exersată și purtată se crapă. Dincolo de învelișul ei protector se află un suflet frânt, un chip schimonosit de suferință, o rațiune torturată de nedreptate. Gesturile necugetate și nebu­nia finală devin o consecință inevitabilă, iar povestea pe care o consemnează Norah – o izbăvire tardivă.

„Încă un triumf pentru Enright: o îmbinare de lirism, spontaneitate, căldură și inteligență emoțională.“ — Kirkus Reviews

„Anne Enright este o scriitoare atât de bună, încât s-ar putea să nu vă mai placă să citiți nimic altceva... Lipsită de orice sentimentalism, Actrița este o critică, o mărturisire, o scrisoare de dragoste – și, desigur, un nou roman extraordinar.“ — Washington Post

„Katherine O’Dell, steaua a cărei strălucire pălește, este o eroină la fel de irezistibilă pentru cititori pe cât este și pentru publicul său.“ — The Guardian

„Scenele prin care Anne Enright surprinde fluctuațiile pasagere și constanța esențială a dragostei dintre mamă și fiică sunt de neuitat.“ — Booklist

„Spiritual, captivant, nemilos.“ – Margaret Atwood

Meduza, singura muritoare într-o familie de zei, e cea mai tânără dintre surorile gorgone. Spre deosebire de ele, Meduza îmbătrânește, trupul îi obosește, simte slăbiciune. Durata vieții trecătoare ce i s-a dat lasă asupra fetei umbra unei nerăbdări pe care familia ei veșnică n-o va cunoaște niciodată. Când Poseidon, zeul mării, o necinstește pe Meduza în templul zeiței Atena, aceasta din urmă se înfurie. Mâhnită din cauza pângăririi locului sacru care-i e închinat, Atena se răzbună pe tânăra femeie. Pedepsită pentru aventurile lui Poseidon, Meduza e transformată pentru totdeauna. Șuvițele părului i se împletesc peste noapte în trupuri unduitoare de șerpi, iar privirile-i transformă în piatră pe oricine are nesăbuința să i se uite în ochi. Blestemată cu puterea de a distruge tot ce iubește, Meduza se condamnă la o viață de singurătate. Până când soarta îi dă lui Perseu sarcina de a aduce capul unei gorgone...

„Dragoste, tristețe, aventură și umor… Privirea care împietrește le are pe toate.“ – Metro

Această repovestire a unui mit încurajează cititorul să se gândească la felul în care legendele reflectă credințele societății, la cum sunt ele remodelate de povestitori.“ - The Washington Post

„Marea plăcere de a citi romanele lui Haynes vine și din sentimentul că iei parte la cele ce se petrec în poveste.“ - The Guardian

„Haynes este o maestră... căci reușește să insufle viață unor povești vechi.“ - The Telegraph

Natalie Haynes este una dintre cele mai populare scriitoare britanice, comediană multiplu premiată, jurnalistă și broadcaster. A făcut parte din juriul Man Booker Prize și Orange Prize. A publicat, printre altele, romanele The Amber Fury (2014), The Children of Jocasta (2017) și A Thousand Ships (O mie de corăbii, 2019; Pandora M, 2023), care a fost nominalizat la Women’s Prize for Fiction în 2020. Volumul ei de nonficțiune despre femeile din mitologia greacă, Pandora’s Jar, este bestseller atât în Marea Britanie, cât și în Statele Unite. Este autoarea unei serii de emisiuni radio, Natalie Haynes Stands Up for the Classics, și publică frecvent cronici în The Independent și The Guardian. Privirea care împietrește s-a aflat printre finaliștii la Women’s Prize for Fiction 2023.

Pulitzer Prize for Fiction 2019

Bestseller New York Times

În timpul Războiului din Vietnam, un operator al forțelor aeriene cade din cer și totuși supraviețuiește, fiind salvat de crengile unui smochin străvechi. În Iowa, cu o zi înainte de ajunul Crăciunului, un tânăr artist moștenește albumul cu fotografii alb-negru ale unui castan american aflat în familia lui de generații întregi. Undeva în orașul St. Paul, un avocat și o actriță amatoare hotărăsc să planteze un copac în fiecare an, cu ocazia aniversării lor, iar între timp o botanistă genială descoperă că arborii pot comunica între ei. Un omagiu adus naturii, un apel la „conștiința ecologică“ a oamenilor, Ecoul pădurii urmărește, ca în siajul unor inele concentrice, încercarea a nouă străini de a salva ultimele frânturi de pădure virgină din America, conturând în fundal liniile unei lumi vaste și pline de resurse, pe care doar puțini dintre noi reușesc, sau vor, să o vadă.

„Un imn tulburător adus măreției naturii.“ - San Francisco Chronicle

„O uriașă fabulă plină de adevăruri.“ - The New York Times Book Review

„E ceva ce te umple de bucurie în lectura unui roman al cărui fundal transcende viața umană. Ceea ce li se întâmplă personajelor din Ecoul pădurii a trecut în conștiința mea, precum alcoolul în sânge, și a lăsat în urmă un sentiment de amărăciune sau vinovăție care nu s-a stins nici după ce am terminat de citit.“ - The Guardian

„Un mare roman care ne dezvăluie atât de multe despre copaci pe cât spune Moby Dick despre balene. Aproape fiecare pagină ascunde fraze care combină precizia cu viziunea.“ - The Times

Richard Powers (n. 1957, Illinois) și-a petrecut copilăria și adolescența în Thailanda, unde a devenit pasionat de muzică. La întoarcerea în SUA, a studiat fizica în facultate, apoi și-a schimbat radical specializarea, urmând cursuri de literatură. Este autorul a paisprezece romane, printre care se numără Cel care cheamă ecoul (2006), câștigător al National Book Award for Fiction și finalist al Pulitzer Prize, și Ecoul pădurii (2018), câștigător al Pulitzer Prize și finalist la Booker Prize. Romanul său, Uimire, nominalizat la National Book Award 2021 și Booker Prize 2021, a fost publicat în Anansi. Contemporan în 2023.

Câștigător al Internationaler Hermann-Hesse-Preis 2024

Mutilat, aproape de nerecunoscut, eroul romanului Amadoca a supraviețuit în chip miraculos luptelor din estul Ucrainei. Supraviețuirea e însă o consolare măruntă, căci, din cauza rănilor grave, el și-a pierdut memoria: bărbatul nu‑și amintește cum îl cheamă, nici de unde vine, nu‑și amintește de nimic din viața lui de dinainte. În această stare îl găsește o femeie care, cu răbdare și iubire, îi vorbește despre trecut folosind fotografifii vechi de familie, îmbinând fragmentele împrăștiate pentru a ajunge în cotloanele cele mai ascunse ale minții lui. Se spune că Amadoca a fost cândva cel mai mare lac din Europa, aflat pe teritoriul Ucrainei moderne, consemnat pentru prima dată de Herodot şi reprodus de cartografi pe hărțile medievale timp de câteva secole, până la dispariția lui bruscă. Pornind de la această metaforă a identității pierdute, Sofia Andruhovîci scrie despre influența pe care o pot avea asupra destinului unui om Holocaustul, distrugerea intelectualității ucrainene în timpul represiunilor staliniste și invazia rusească asupra Ucrainei din 2014.

„Adevărul e că nu m-am considerat niciodată autoarea unor «romane istorice». Așa-numitele mele «romane istorice» sunt mai degrabă un exercițiu de imaginație, o fantezie, un experiment.“ - Sofia Andruhovîci

„Dacă s-a scris vreodată un roman care să redea în forma potrivită istoria Ucrainei cu toată suferința și în toate straturile ei profunde, atunci acel roman este Amadoca.“ - Süddeutsche Zeitung

„Sofia Andruhovîci reușește să cartografieze un secol tumultuos din istoria Ucrainei fără să se lase pradă emoțiilor. În Amadoca nu vărsarea de sânge, nici mitul și nici ideologia, ci iubirea este elementul de coeziune al tuturor poveștilor: iubirea care mistuie sau are șanse de izbândă, iubirea care e prinsă sub jugul politicii și amenință să dispară.“ - Frankfurter Allgemeine Zeitung

„Cititorul rămâne fascinat de bogăția detaliilor, care contrastează cu forma neregulată și fragmentată a romanului. Legătura dintre memoria colectivă și memoria individuală, precum și ficționalizarea ei inevitabilă au fost rareori prezentate atât de rafinat.“ - Die Presse

Sofia Andruhovîci s-a născut în vestul Ucrainei, la Ivano-Frankivsk, în 1982. Este scriitoare, traducătoare și jurnalistă. A făcut traduceri din opera mai multor scriitori, precum C.S. Lewis, J.K. Rowling, Kazuo Ishiguro, Ayn Rand și Tony Judt. A debutat cu proză în 2002, iar notorietatea i-a adus-o publicarea romanului Felix Austria (2014). I-au urmat Amadoca (2020) și Catananche (2024). Amadoca este unul dintre cele mai traduse romane din limba ucraineană din ultimii ani, distins, printre altele, cu Internationaler Hermann-Hesse-Preis (2024). În prezent, Sofia Andruhovîci trăiește alături de soțul și fiica lor la Kiev.

De la autoarea fenomenului literar Yellowface, R. F. Kuang, vine o poveste dark academia în care limbajul e tentație, minciună și forma supremă de putere.

Traduttore, traditore: orice act de traducere este un act de trădare.

1828. Tânărul Robin Swift, orfan după o epidemie de holeră în Canton, este adus la Londra de misteriosul profesor Lovell. Aici, ani la rând, studiază latina, greaca veche și chineza, pregătindu-se pentru ziua în care va fi admis la prestigiosul Institut Regal de Traduceri al Universității Oxford — cunoscut sub numele de Babel.

Babel este centrul mondial al traducerii și, mai important, al magiei. „Argintoria” — arta de a manifesta sensul pierdut în traducere cu ajutorul unor drugi de argint fermecați — a făcut ca Imperiul Britanic să devină o forță de nezdruncinat la nivel mondial. Dar, pentru Robin, Oxfordul este mai mult decât o utopie dedicată cunoașterii. Ca băiat chinez crescut în Anglia, el ajunge să înțeleagă că a sluji Babelul înseamnă a-și trăda patria. Și, pe măsură ce studiile sale avansează, se trezește prins între Babel și Societatea Hermes, o organizație secretă dedicată opririi expansiunii imperiale.

Când Marea Britanie vrea să pornească un război nedrept cu China, Robin trebuie să facă o alegere ireversibilă. Dar pot instituțiile fi schimbate din interior sau orice revoluție cere, inevitabil, sânge?

„Absolut fenomenală. Una dintre cele mai strălucite și incisive cărți pe care am avut plăcerea să le citesc - nu doar o istorie alternativă fantastică, ci și o carte care apucă istoria colonială și Revoluția Industrială, le întoarce pe toate fețele și le scutură până la adevăr.” — Shannon Chakraborty, autoarea bestsellerului Orașul de bronz

„O operă construită cu măiestrie, emoționantă și tulburătoare pe rând, cu un final care dărâmă ziduri.” — The Guardian

„Ambițioasă și puternică, o carte care emană o profundă dragoste pentru limbaj și literatură... Dark academia așa cum ar trebui să fie.” — Kirkus Reviews

„Kuang s-a autodepășit. Babel este strălucitor, nemilos, sensibil, amplu și intim deopotrivă; e și o scrisoare de dragoste, și o declarație de război. Este o carte perfectă.” — Alix E. Harrow, autoarea bestsellerului Casa Starling

De la R.F. Kuang, autoare de bestsellere #1 New York Times, vine o poveste întunecată și irezistibil de lucidă, în care linia dintre dorință și damnare este trasată cu cretă. Într-un univers dark academia inspirat de Infernul lui Dante și mitul lui Orfeu, doi studenți doctoranzi coboară în Infern pentru a salva sufletul mentorului lor.

Katabasis (substantiv), din greaca veche: povestea coborârii unui erou în lumea de dincolo.

Alice Law a avut dintotdeauna un singur scop: să devină una dintre cele mai strălucite minți din domeniul magiei analitice. Și a sacrificat totul pentru asta – mândria, sănătatea, viața sentimentală și, în cele din urmă, mintea. Totul pentru a lucra alături de profesorul Jacob Grimes, cel mai mare magician din lume, la Cambridge.

Asta până în ziua în care el moare într-un accident de magie. Grimes se află acum în Infern, iar ea este hotărâtă să-l urmeze. Pentru că recomandarea lui îi poate decide viitorul, Alice nu va lăsa ca moartea să-i ruineze parcursul profesional. Și nici faptul că rivalul ei, Peter Murdoch, a ajuns la exact aceeași concluzie.

Înarmați doar cu cretă pentru a desena pentagrame și dorința arzătoare de a da un sens experiențelor chinuitoare prin care au trecut în mediul academic, cei doi pornesc într-o călătorie prin Infern pentru a salva un om pe care, în fond, nici nu-l plac. Dar Infernul nu este așa cum îl descriu cărțile. Magia nu este întotdeauna soluția.

Iar ceva din trecutul lui Alice și al lui Peter poate să-i transforme în aliați perfecți… sau să le aducă pierzania.

„Maestră în aluzii și iluzii, Kuang construiește o poveste plină de ironie și violență, o călătorie intensă care demască fără menajamente pericolele și luptele de putere din mediul academic, fără a pierde însă din vedere ce înseamnă să ai o inimă fragilă, omenească.” – Leigh Bardugo, autoare de bestsellere #1 New York Times

„O poveste fermecătoare și profundă, care m-a ținut lipită de carte. Katabasis de R.F. Kuang este mai mult decât un roman incitant, este o experiență aparte. Îi invidiez pe cei care o vor citi pentru prima dată.” – Rebecca Ross, autoarea cărții Rivali divini, bestseller #1 New York Times

„Lectură obligatorie pentru fanii lui Naomi Novik, Olivie Blake și ai seriilor dark academia semnate de Lev Grossman, romanul explorează teme universale precum căutarea sensului, pierderea și relațiile umane.” – Library Journal

„Creativitatea lui Kuang se remarcă printr-o proză fluidă ca untul. Katabasis este o operă puternică și atemporală, sortită să devină un clasic modern.” — Olivie Blake, autoarea bestsellerului New York Times Atlas și cei șase aleși

Unii tați adorm citind povești. Alții taie litere din ziar. Acasă la Gillian McAllister, trofeul cu „Tatăl anului” este tamponat pentru amprente.

21 iunie, cea mai lungă zi din an. Pentru Camilla, a fost ziua în care timpul s-a oprit. Dimineața, se pregătea să revină la muncă după concediul de maternitate; după-amiaza, afla în direct la BBC News că soțul ei iubitor a luat trei oameni ostatici și s-a baricadat într-un depozit abandonat. Dar ce a împins un soț model la o astfel de faptă? Chiar poți trăi lângă cineva ani întregi fără să-i cunoști demonii? Descoperă un thriller psihologic exploziv în care acasă este cuibușor de nebuni. Da, cu un singur i.

Cartea cu care Carlos Ruiz Zafón și-a luat rămas-bun de la cititorii săi.

Autorul bestsellerului Umbra vântului

Povestirile din Oraşul de abur reconstituie atmosfera gotică a tetralogiei Cimitirul Cărţilor Uitate

Un băiat hotărăşte să devină scriitor când îşi dă seama că poveştile născocite de el îi plac fetei bogate care l-a fermecat. Un celebru făuritor de labirinturi părăseşte Constantinopolul aflat sub asediu ducând cu sine planurile unei biblioteci nemaivăzute. Un bărbat venit parcă din lumea tenebrelor îi promite lui Cervantes că-l va ajuta să scrie o carte care îl va face faimos. Iar pe un vas ce se îndreaptă spre New York, Gaudí priveşte fascinat lumina şi aburul, materia din care ar trebui făcute oraşele. Carlos Ruiz Zafón extinde lumea din seria Cimitirul Cărţilor Uitate, conducându-ne pentru ultima oară în universul legendarei biblioteci şi pe străzile pline de mister ale Barcelonei.

„Un fel de Arcă a lui Noe“, după cum îl numește Guzel Iahina, trenul care duce copii din Povolgia flămândă și sărăcită spre Samarkand dobândește de-a lungul călătoriei proporții mitice. Nu numai despre salvarea copiilor e vorba, ci și despre salvarea sufletelor. Și despre omenie. Romanul atinge dimensiuni de epos: asemenea lui Odiseu, Hercule sau Iason, Deev, personajul cel mai pregnant conturat, poate ucigașul unora dintre părinții orfanilor pe care-i are în grijă, trebuie să lupte, pentru a-i salva pe copii, cu răul absolut, care se înfățișează sub diferite chipuri: foamete, molimă, trădare, crimă. Sentimentul de pericol permanent e însoțit de momente neașteptate de tandrețe și iubire, de uluitoare gesturi de solidaritate, de emoționante dovezi de sacrificiu personal.

Anul 1923. Tânăra Uniune Sovietică e un tărâm haotic, bântuit de o foamete cruntă și încă zguduit de ultimele zvâcniri ale Războiului Civil. Neîndurătoarea politică a rechiziționărilor a ucis milioane de oameni, a pustiit sate, a destrămat familii și a lăsat fără adăpost mii de copii, care acum rătăcesc flămânzi peste tot. Combatantul forțelor civile de tineret Deev primește misiunea de a forma un tren care să transporte cinci sute de copii de la Kazan până în Samarkandul mai îndestulat. Astfel începe o călătorie aventuroasă, de șase săptămâni, din pădurile de pe malul Volgăi și stepele kazahe până în deșertul Kîzîlkum și munții Turkestanului, desfășurând o pânză fabuloasă, pe care sunt zugrăvite destine, personaje pline de culoare (cazaci albi, țărani porniți în bejenie, cekiști, basmaci și, mai ales, micii vagabonzi excentrici), iubiri, gesturi exaltate sau suferințe tăcute, umor, cruzime și speranță – într-o alternare de lumină și întuneric demnă de marea pictură și acea vivacitate cinematografică a scenelor cu care ne-a obișnuit deja Guzel Iahina.

Publicat în 1985, dar la fel de actual patru decenii mai târziu, distins cu Clifton Fadiman Medal și finalist la International Ritz Paris Hemingway Award, Annie John este unul dintre cele mai crude și emoționante romane de formare. O poveste senzuală, densă și tulburătoare, care transformă rana maturizării în frumusețe pură.

Annie John crește în culorile, miresmele și superstițiile insulei Antigua, descoperind că iubirea și cruzimea sunt inseparabile. Anii de școală, cu prieteniile și rivalitățile între fete, năbădăioase precum adolescența, primele răzvrătiri și relația cu mama ei, care o adoră și o controlează deopotrivă, devin terenul unei lupte tăcute între dependență și libertate, între copilărie și viața de dincolo de ea. O poveste despre curajul de a te rupe din locul care te-a format și de a-l purta, pentru totdeauna, în tine.

„Rar au fost redate atât de bine disperarea, furia și, nu mai puțin, suferința specifică adolescenței. Annie este un personaj remarcabil: pasională, vicleană, crudă, inteligentă, dominatoare, temătoare și confuză; irumpe din paginile acestei cărți cu o energie feroce.“ — Newsday

„Annie John e o bijuterie literară. Jamaica Kincaid sur­prinde perfect tensiunea dintre iubirea filială și dorința de libertate.“ — The Guardian

„Un roman scris cu o sinceritate dureroasă și cu o eleganță amintind de poezie.“ — The New York Times Book Review

Bestseller distins cu Storytel Awards 2024 – best Feelgood, Fenomenalele femei de la Grand Hôtel, o saga istorică amintind de Downton Abbey, propune o incursiune în culisele unei lumi și epoci fascinante: elegantul și tumultuosul Stockholm de la începutul secolului XX.

În 1901, la Grand Hôtel, simbol al rafinamentului scandinav, totul strălucește pentru banchetul care va urma primei decernări a Premiului Nobel, deși falimentul devine tot mai amenințător. Într-o epocă în care femeile rareori ocupă poziții de putere, Wilhelmina Skogh, o antreprenoare vizionară, este chemată să salveze ceea ce pare de nesalvat. Fostă angajată a hotelului, ajunsă între timp una dintre cele mai respectate femei de afaceri din Suedia, Wilhelmina revine la Grand Hôtel cu o concepție modernă și cu o tenacitate de neclintit. Sub îndrumarea ei, o mână de femei diferite, dar unite prin loialitate, muncă și curaj, transformă hotelul, devenind în același timp stăpâne ale propriilor destine. Cele opt femei de la Grand Hôtel își expun, de-a lungul romanului, secretele, visurile, căderile, iubirile. Un roman captivant despre ambiție, prietenie și femei care, refuzând să fie numai umbre în viețile lor, au avut îndrăzneala să riște.

„Este evident că Ruth Kvarnström-Jones a realizat o cercetare temeinică înainte de a începe Fenomenalele femei de la Grand Hôtel. Tocmai de aceea reușește să confere atâta forță și vitalitate poveștii sale despre cele opt femei de la Grand Hôtel din Stockholm, cu puțin peste un secol în urmă. O poveste fermecătoare despre femei deosebit de capabile, care evocă o personalitate reală.“ — M-Magazin

„Severa Mina, care are o singură prietenă, pe misterioasa nobilă Elisabet Silfverstjerna, oaspete aproape permanent al hotelului, câștigă pariul făcut cu ea însăși: să creeze o rețea a solidarității feminine.“ — IO Donna (supliment al Corriere della Sera)

Premiul Iasnaia Poliana 2016

O lume în care personajele și întâmplările conturează o realitate simbolică, extrasă din amănuntele vieții de zi cu zi, o iubire târzie care salvează lumea, un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Cu o somptuoasă imaginație și o atenție deosebită pentru detaliile cele mai fine, Narine Abgarian construiește un univers în care cititorul își dorește să zăbovească mult după ce povestea s-a sfârșit.

În Maran, viața este suspendată între realitate și basm, într-un timp care prinde contur încet-încet, luând dureros forma istoriei. Războiul și dezastrele naturale au zdruncinat în nenumărate rânduri pacea fragilă a oamenilor. Anatolia, a cărei viață, nu mai puțin decât a celorlalți, a fost marcată de suferință, moarte, luptă și îndârjire, dar și de evenimente providențiale și semne inexplicabile, este, la 58 de ani, cea mai tânără locuitoare a micii așezări din vârf de munte. Și crede că viața ei, ca și a satului, se apropie de sfârșit, fără să știe că va fi, de fapt, purtătoarea miracolului care va face totul să renască. Iar timpul este învins.

„Am vrut să scriu o carte al cărei sfârșit să ofere speranță. Omenirea are mare nevoie de speranță, de povești despre bine.“ — NARINE ABGARIAN

„Citiţi acest roman. Este balsam pentru suflet.“ — Ludmila Uliţkaia

„Un murmur blând, ușor nedeslușit, te atrage ca o vrajă în interiorul acestui spațiu, unde este atât de bine, cald și liniște, încât până și evenimentele triste (deloc puține în Maran) par ceva organic, care nu stârnește nici o împotrivire interioară.“ — Galina Iuzefovici

„Un roman încântator, cu personaje ale căror ciudățenii sunt uneori amuzante, alteori sfâșietoare. O poveste plină de duio¬șie despre familie, prietenie și comunitate.“ — Foreword Reviews

Bestsellerul internațional Cafeneaua cu pisici. Neko Café este un roman captivant și luminos despre înțelepciunea pisicilor, care te poate conduce spre iubire și împlinirea de sine.

Ce este o cafenea cu pisici și cum ne poate ajuta să ne descoperim ikigai-ul, care ne face să simțim că trăim cu adevărat? Răspunsul perfect îl dă Anna Sólyom în acest roman care ne invită în universul celor mai răsfățate feline de pe lume: pisicile. Sau „copiii“, cum le spune Yumi, proprietara japoneză a cafenelei, unde clienții cei mai de seamă sunt șapte pisici frumoase, mofturoase, muzicale, temperamentale, blânde sau dintre cele de care e bine să te apropii doar atunci când îți dau voie. Alături de ele, Nagore, întoarsă în Spania într-un moment când simte că a pierdut tot ceea ce contează, învață să se bucure de micile plăceri, redescoperindu-se pe sine. La Neko Café lecțiile de viață vin sub forma unor cozi atârnând dintr-un coș sau a unei perechi de ochi curioși care-ți atrag atenția că, pentru a fi fericit, nu ai nevoie decât de o pisică – sau de șapte – și de o clipă de respiro.

„O poveste tandră, perfectă pentru cei care iubesc pisicile, pentru cei care se bucură de tot ceea ce ne pot oferi ele, dar și pentru cei care nu au avut ocazia să descopere lumea lor sau nu le-au înțeles încă.“ — Rock’n’Read

„Un roman precum un mic manual care ne învață regulile de bază pentru a fi fericiți, pentru a trăi momentul prezent și a găsi oportunități chiar și în ceea ce ne sperie cel mai mult. Trebuie să învățăm să trăim viața precum pisicile.“ — Érase un libro

Treizeci și una de povestiri înlănțuite, ce alcătuiesc un adevărat roman despre locuitorii orășelului Berd, aflat la granița dintre Armenia și Azerbaidjan, a căror viață e schimbată pentru totdeauna de războiul (cât se poate de real) abia încheiat (sau poate nu).

Aici, oamenii încă mai pun carne la garniţă, adună fructele, coc pâine și ţes covoare, dar viaţa fiecăruia se împarte în „înainte“ și „după“. Aproape fiecare dintre ei a pierdut pe cineva drag. Dar învață să trăiască mai departe și sunt încredinţaţi că, atâta timp cât mai ai un strop de putere, trebuie să-i ajuţi pe cei aflaţi în impas. Uneori, chiar pe un inamic. Astăzi, orașul e același – cu ninsori în februarie și aromă de miere pe câmpurile din împrejurimi în septembrie, cu bătrâni buni la suflet și încăpăţânaţi. Numai viaţa e altfel.

„«Cine poate ști care e unitatea de măsură pentru suferinţă?» În Viaţa e mai dreaptă decât moartea, toată lumea își primește porţia de suferinţă. Berdul natal, atât de pitoresc în celelalte romane de Narine Abgarian, devine un loc din care se ridică spre cer un mare strigăt de jale: durerea celor care rămân. O carte care se opune singură, cu vorbele ei simple și frazele ei necăutate, ororilor tuturor războaielor. Mărunte povești care, împreună, alcătuiesc un mare roman al nedreptăţii istoriei. Este o carte care sângerează aproape la fiecare frază și totuși, ici-colo, rămân câteva crâmpeie de gingășie intacte. Pentru că scopul ei declarat este «să refacă îmbrăţișările rupte». Prin volumul Viaţa e mai dreaptă decât moartea, literatura contemporană s-a îmbogăţit cu o voce atât de puternică, încât ar trebui  să se audă în toată lumea.“ — Ioana Pârvulescu

„Tonul neașteptat al acestei cărți – nu un cântec de luptă, ci un recviem al iertării – creează un efect terapeutic uluitor: pare că îngerul morții umbrește cu aripile lui pământul Berdului, crimele sunt iertate, nodurile se desfac, iar   pe vechile morminte iarba înverzește din nou.“ — Galina Iuzefovici

Long Island, roman nominalizat la International Dublin Literary Award în 2025, bestseller New York Times, „Cartea anului 2024“ în publicațiile Time Magazine, The New Yorker, Washington Post, Vulture, Glamour, The Guardian, The Economist, Times Literary Supplement, The Times, Irish Times, New Statesman, Independent, The Observer și la NPR, surprinde, prin personajul său atât de complex Eilis Lacey, al cărei periplu american a început, în romanul Brooklyn, cu peste douăzeci de ani în urmă, încercarea tumultuoasă de întoarcere în trecut, pentru a reaprinde marea iubire ce părea dispărută pentru totdeauna.

Eilis Lacey nu mai este tânăra care traversa Atlanticul în romanul Brooklyn, ci are de-acum patruzeci de ani, trăiește în Long Island, într-o suburbie liniștită, alături de soțul ei, Tony, de copiii lor, Larry și Rosella, și de rudele numeroase și zgomotoase ale lui Tony. Trecutul pare lăsat în urmă, ferecat. O vizită neașteptată însă îi zguduie viața: un irlandez pe care nu-l cunoaște îi bate la ușă cu o veste ce destramă echilibrul familiei, determinând-o pe Eilis să revină în Irlanda. Întoarcerea acasă nu este însă atât de simplă pe cât pare, căci în Enniscorthy o așteaptă confruntarea cu toți cei pe care i-a iubit și de care s-a rupt când a plecat spre America. Între fidelitate și trădare, între America și Irlanda, între tăcere și adevăr, Eilis e nevoită să-și confrunte dorul, vinovăția și alegerile pentru a decide cum vrea să trăiască mai departe.

„Un roman profund emoționant, dar fără sentimentalisme. Colm Tóibín se folosește de o stăpânire desăvârșită pentru a arăta cum viețile pot fi zdruncinate de dorință.“ — The New Yorker

„Strălucitor și totodată sfâșietor… Tóibín este, pur și simplu, unul dintre cei mai buni romancieri contemporani.“ — Boston Globe

„Intens precum o piesă de teatru, dar cu toate deliciile pe care le îngăduie romanul.“ — Naoise Dolan

„Eilis e un personaj clocotitor, care reușește să-și modeleze destinul după propria alegere.“ — New York Times Book Review

„Long Island este romanul unui scriitor aflat la apogeul puterii sale creatoare.“ — The Guardian