Literatură străină

Seria Sherlock Holmes, pe care Nemira Fiction o aduce într-o ediție de colecție fresh, contemporană, îți deschide porțile către un univers fascinant, plin de mister și intrigi complicate. O serie-reper care a trecut cu brio proba timpului, continuând să surprindă și să inspire.

„Mintea mea se răzvrătește împotriva stagnării. Dă-mi probleme, dă-mi să muncesc, dă-mi cea mai dificilă criptogramă sau cea mai complicată analiză, și atunci mă voi simți în elementul meu. [...] Dar rutina plicticoasă a vieții mă îngrozește.“ - Sherlock Holmes

În clipa în care tânăra și eleganta Mary Morstan își face apariția la ușa lui Sherlock Holmes, povestindu-i despre dispariția tatălui ei și despre misterioasele perle pe care le primește an de an, momentul nici că poate fi unul mai bun. Plictisit de moarte și resimțind din plin lipsa de stimulare mentală, detectivul e pe cale să cadă din nou pradă vechilor obiceiuri. Dar șansa rezolvării unui caz atât de complicat e tot ce-i trebuie lui Holmes pentru a-și pune din nou la încercare talentul infailibil.

O poveste despre crime, trădări, o comoară furată și o enigmă care amenință să-i dea de furcă geniului din Baker Street.

Singura cale de‑a ajunge la Sassaia, un sat micuț, cuibărit în munți, e o potecă foarte abruptă, ascunsă printre fagi. De acolo apare într-o zi Emilia, roșcată și cu părul creț, incredibil de slabă. O adolescentă de treizeci de ani, cu bocanci mov și o geacă verde fluorescent. Din casa alăturată, Bruno asistă la sosirea ei ca și cum ar fi martorul unei invazii. Femeia are un accent „străin“ și o grămadă de genți, iar simpla ei prezență într-un loc uitat de lume pare nefirească.

Când în sfârșit se întâlnesc, fiecare cu singurătatea sa, Bruno simte că în ochii Emiliei se ascunde un abis asemănător cu al său, dar cumva opus. Le e familiar amândurora – lui pentru că l-a suferit, ei pentru că l-a provocat – un rău pentru care a plătit cu mulți ani de închisoare, însă care nu poate fi reparat. Sassaia e refugiul lor, singura soluție pentru a scăpa de un viitor în care amândoi au încetat să mai creadă.

Dar viitorul sosește și își urmează propriile legi.

1952, Indochina franceză:

Încă de la moartea mamei lor, Nicole, în vârstă de optsprezece ani, pe jumătate franțuzoaică, pe jumătate vietnameză, trăiește în umbra frumoasei sale surori mai mari, Sylvie. Când Sylvie preia controlul asupra afacerii de mătase a familiei, Nicole primește un magazin de mătase abandonat, situat în cartierul vietnamez din Hanoi. Dar zona e plină de rebeli militanți care vor să pună capăt dominației franceze prin orice mijloace. Pentru prima dată, Nicole devine conștientă de corupția regimului colonial, iar implicarea propriei familii o șochează profund...

Trần, un cunoscut insurgent vietnamez, pare să-i ofere evadarea perfectă din problemele sale, în timp ce Mark, un fermecător comerciant american, e bărbatul la care a visat dintotdeauna. Dar în cine poate avea încredere în această lume în care nimeni nu e ceea ce pare?

Lexic de familie, roman autobiografic, câștigător, în 1963, al Premiului Strega, este o meditație subtilă asupra memoriei, iubirii și fragilității legăturilor umane, scrisă cu autenticitate și nostalgie de una dintre marile autoare ale secolului XX.

Pe fundalul Italiei fasciste și al celui de-Al Doilea Război Mondial, împletind detaliul istoric și ficțiunea, Lexic de familie urmărește copilăria și tinerețea Nataliei alături de familia ei zgomotoasă de intelectuali evrei, în care discuțiile despre politică, știință și literatură fac parte din rutina zilnică. Într-o societate tot mai ostilă, casa devine un refugiu, iar limbajul domestic colorat și repetitiv este firul invizibil care îi leagă pe membrii familiei, un cod secret al apartenenței. Istoria mare, care schimbă destine, și istoria intimă, cu pierderi, iubiri și reinventări succesive se suprapun, creând o frescă a Italiei interbelice și postbelice. Romanul Lexic de familie are o tematică bogată, de la continuitatea memoriei, la forța cuvintelor de a ține vie o lume apusă și la modul în care identitatea se formează din fragmentele trecutului.

„Lexic de familie amintește de modul în care marii moderniști au reinventat copilăria: Joyce, Compton-Burnett, Katherine Mansfield, fragmente din Conștiința lui Zeno de Italo Svevo și, mai înapoi în timp, Swann.“ — Los Angeles Review of Books

„Natalia Ginzburg construiește, din cele mai mărunte elemente ale vieții domestice, o lume având complexitatea etică a marilor romane din secolul al XIX-lea.“ — The Guardian

„Ginzburg nu a supradramatizat războiul în scrierile sale, ci a căutat să îl integreze în viața de zi cu zi; părea parte a normalității până când s-a apropiat, iar atunci a sfâșiat viețile personajelor sale.“ — Colm Tóibín

„Magia romanului Nataliei Ginzburg constă în simplitatea absolută a prozei, brusc iluminată de un singur cuvânt care transformă o frază într-un fulger.“ — The New York Times 

Proprietara singuratică a unei ceainării își asumă sarcina de a dezlega ițele unei crime în cel mai bizar mod cu putință în acest captivant roman scris de Jesse Q. Sutanto, autoarea bestsellerului O nuntă (un pic) mortală.

Bestseller USA Today, câștigător al Edgar Award la categoria Best Original Paperback, câștigător al Audie Award la categoria Mystery, câștigător al Libby Award la categoria Best Mystery

Vera Wong este o bătrână singuratică – ah, de fapt, o doamnă de o anumită vârstă – care locuiește deasupra ceainăriei sale uitate de Dumnezeu din mijlocul Cartierului Chinezesc din San Francisco. În ciuda faptului că trăiește singură, femeia nu are nevoie de nimeni, oh, nu, exclus așa ceva! Printre plăcerile ei se numără să soarbă dintr-o ceașcă de ceai oolong și să întreprindă o veritabilă muncă de detectiv pe internet pentru a afla cu ce se îndeletnicește fiul ei, care face parte din generația Z.

Apoi, într-o dimineață, Vera coboară cu greu în micuța ei ceainărie, unde descoperă un lucru curios – un om mort chiar în mijlocul prăvăliei. În mâna lui întinsă, un stick. Vera nu știe de ce, dar, după ce cheamă poliția, așa cum ar proceda orice bun cetățean, îi smulge mortului stickul și îl ascunde în buzunarul șorțului. Ce o împinge să procedeze astfel? Vera este încredințată că ar face o treabă mai bună decât oamenii legii, pentru că nimeni nu adulmecă mai bine decât o mamă chinezoaică suspicioasă cu o mulțime de timp la dispoziție. Vera știe că ucigașul se va întoarce după stick; tot ce trebuie să facă este să urmărească atentă numărul tot mai mare de clienți care-i calcă pragul prăvăliei și să-și dea seama care dintre ei este ucigașul.

Ceea ce nu se așteaptă Vera este să lege prietenii cu mușteriii ei și să înceapă să țină la fiecare dintre aceștia. Devenită aproape peste noapte un fel de mamă găină protectoare, va trebui oare să-l dea pe mâna poliției pe unul dintre puii ei nou-găsiți?

„Dați-vă deoparte, domnișoară Marple și Sherlock Holmes! Vera Wong are de investigat un caz! Un roman polițist având în centru o poveste despre o familie abia găsită, Nesolicitatele sfaturi despre crime ale celebrei Vera Wong este captivant, convingător și te face să râzi în hohote. Nu am mai putut lăsa cartea din mână!” Jenny L. Howe, autoarea romanului The Make-Up Test

 „Vera te va încânta, fermeca și îți va fura inima. Un amestec dinamic și delicios de filmul La cuțite și cartea Menajera, alături de obișnuitul simț al umorului care o caracterizează pe Sutanto și de darul său pentru răsturnări de situație uimitoare, Vera poate fi considerat un roman clasic.” May Cobb, autoarea romanului My Summer Darlings

„Un mystery plin de căldură, umor și nenumărate descrieri ale unor ceaiuri și preparate culinare delicioase.” Library Journal

„Cea mai mare putere a lui Jesse este aceasta: orice ar scrie, o face cu pasiune și mult suflet.” The Jakarta Post

„Romanul Nesolicitatele sfaturi despre crime ale celebrei Vera Wong îți dă senzația unei îmbrățișări calde, una pe care o vei dori să nu se sfârșească în veci.” Laurie Elizabeth Flynn, autoarea romanului Fete de treabă

„Îmi place această carte și o ador pe bătăioasa Vera Wong! Încă o dată, Jesse Sutanto oferă scene comice învăluite în farmec și căldură (plus un cadavru în peisaj). 10/10 recomand această aventură încântătoare!” Lynn Painter, autoarea bestsellerului Mai tare ca-n filme

Avraam remix este un roman-poem amuzant și politic, ușor exegetic, din moment ce patriarhul, devenit contemporanul nostru aici, trece prin globalizare și teroarea ei fiind „escortat în mod regulat la graniță”. Îi întâlnește pe Perec și Dostoievski, îl citește pe Freud, mănâncă legume prost dezghețate în camerele de hotel, găsește o femeie din Orient și pronunță fraze înțelepte precum „oamenii se despart pentru că sunt toți frați ai aceleiași mizerii”. Eric Loret, Libération

La fel ca Racine înaintea lui, și La Fontaine, și Chateaubriand și Hugo, Frédéric Boyer remixează Sfântul Text pentru a face o nouă carte, plină de ecouri și reminiscențe. Un proiect îndrăzneț, care nu ar însemna nimic dacă nu ar fi și, dacă nu ar fi mai presus de toate, o aventură palpitantă a limbajului. Sébastien Lapaque, Le Figaro

Frédéric Boyer este scriitor, traducător, editor. În 2001, la Bayard, el a condus lucrările pentru Noua traducere a Bibliei, care a reunit exegeți și numeroși cercetători (Olivier Cadiot, Jean Echenoz, Florence Delay, Emmanuel Carrère etc.). A publicat la Bayard, în 2016, cu designerul Serge Bloch, Biblie. Les récits fondateurs, iar, în 2020, Jésus, l’histoire d’une parole.

În ciuda a ceea ce ne oferă sursele documentare după mai bine de 700 de ani de la moartea scriitorului – numeroase lacune biografice, incoerențe ce țin de o cronologie fie și minimală, perceperi greșite ale unor detalii cu rol în interpretarea operei, neputința funciară, istorică de a stabili un raport corect între realitate și imaginar etc. –, putem totuși deduce ori intui, bazându-ne și pe unele date sigure, că Sa’di și-a programat, încă de foarte tânăr, viața atât în privința căilor de parcurs, cât și a țintelor superioare de atins. Suntem aproape convinși că Sa’di și-a planificat drumurile importante ale existenței cu scopul unic de a construi o sinteză filozofico morală, cu rădăcini sigure în ideile identitare ale epocii, în comportamentul omului medieval oriental (în sens larg), în mentalitățile sociale ale unei lumi care și-a făcut din tâlc un mod de a fi și, desigur, în idealul unei înțelepciuni terapeutice. Viața în oglinda operei – un clasicism sui generis. Urmând aceeași intuiție, Sa’di a fost convins că s-a născut și a trăit ca să lase omenirii un mesaj, o urmă scrisă, care să conteze în ameliorarea condiției acesteia. A ales să transmită mesajul în formele diverse ale literaturii, cea mai bună expresie a conservării umanului și a avatarurilor sale. (Gheorghe Iorga)

Limba persană, recreată genial de Sa’di, cum au făcut, la vremea lor, Ferdousi, Omar Khayyām, Moulavi, Hāfez și atâția alții, a modificat până la nerecunoaștere canoanele și cadrele clasice ale poeticii persane, resetându-le și punându-le să lucreze pentru un nou „gust” al scrisului exemplar și aluziv, cu conotații filozofico-morale ascunse. Chiar și astăzi, Sa’di este recunoscut pentru frumusețea limbii, iar să scrii ca el este, de atâtea secole, un vis intangibil. Credem că tocmai datorită acestui miracol lingvistic morala propusă de Sa’di a pătruns cu ușurință în mentalul persan, indiferent la paternitatea textelor clasice și instituind vocația unei oralități creatoare de variante, după modelul funcționării folclorice a literaturii. Așa ne explicăm de ce atâtea sintagme, fragmente de sine stătătoare, replici din „Golestān” au devenit, de-a lungul epocilor istorice, sentințe, aforisme, vorbe de duh, maxime, proverbe reflectând societatea și omul, despre care nu se mai știe dacă numesc fapte și stări gândite și scrise de Sa’di. În plus, nu trebuie să uităm, ne ajută tot limba scriitorului, că morala propovăduită de Sa’di nu este nicidecum morala unui ascet ori chiar a unui om de știință, etica sa înclină în favoarea socialului, demersul filozofic sau cel voalat mistic trecând în planul îndepărtat, deși semnificativ, al viziunii. (Gheorghe Iorga)

Gheorghe Iorga a publicat zeci de cărți de critică și istorie literară, eseuri și traduceri din limba persană. La Editura Tracus Arte i-au apărut volumele de eseuri Ispitele textului şi demonii interpretării (2016), Sfidarea secundarului (2023). A tradus și prefațat volumele: Să dăm crezare începutului de anotimp rece (poezie), de Forugh Farrokhzād; Mehrāb (poezie), de Sohrāb Sepehri (2017); Femeia care și-a pierdut bărbatul (povestiri), de Sādegh Hedāyat (2019); Nu există culoare dincolo de negru. Scrisori cu autoaprindere, de Forugh Farrokhzād (2021); Casa este neagră (proză), de Forugh Farrokhzād (2022).