Literatură străină

Jeanette Winterson, una dintre cele mai inventive și mai îndrăznețe voci narative contemporane, ne propune în acest volum 12 povestiri și 12 rețete îmbietoare pentru cele 12 zile ale Crăciunului.

Pentru autoare, Crăciunul e un moment fericit, „celebrarea neprevăzutului“. De aceea îi place să-l întâmpine scriind o poveste. Cele 12 alese aici, de o imaginație debordantă, pline de prospețime și umor, ne oferă un portal către „spiritul Crăciunului“, unde timpul parcă stă în loc, iar magicul pune stăpânire pe lume. „Sunt povești cu stafii, intervenții miraculoase, întâlniri obișnuite ce se dovedesc departe de a fi obișnuite, mici minuni și saluturi adresate luminii renăscute.“ Crăciunul e o sărbătoare a intimității, în cadrul căreia orele petrecute alături de persoanele dragi sunt esențiale. Să gătim împreună, ne îndeamnă Jeanette Winterson, savurând cele 12 feluri festive ale căror rețete însoțesc povestirile. Dat fiind că fiecare rețetă tradițională sau nou-inventată pentru Crăciun devine ea însăși un dar și ne readuce în suflet bucuria și speranța că nu suntem și nu vom fi niciodată singuri.

„Rețetele vin însoțite de secvențe fascinante cu scriitoarea, prietenele ei și ritualurile lor de Crăciun. Superb, ingenios, straniu, amuzant. Sacul de delicatese literare al lui Winterson are farmecul secolului al XIX-lea, atât de necesar în nemilosul secol XXI.“ (Kirkus Reviews)

In idilicul satuc Edgecombe St. Mary din Anglia, maiorul in retragere Ernest Pettigrew, un gentleman rafinat si cu un caracter ireprosabil, duce o viata linistita, ghidandu-se dupa valorile englezesti traditionale: onoare, datorie, buna-cuviinta si nelipsitul ceai pregatit dupa toate regulile artei. Un eveniment tragic, moartea fratelui sau, ii zguduie insa lumea, dandu-i prilejul sa infiripe o relatie surprinzatoare de prietenie cu fermecatoarea doamna Ali, detinatoarea de origine pakistaneza a magazinului local.

Roman nominalizat în 2021 la Premiul Sapir pentru Literatură • Bestseller în Israel imediat după apariția cărții • Serialul realizat pe baza cărții este în curs de difuzare de către rețeaua TV Keshet.

Romanul „Nimeni nu părăsește Palo Alto” este o incursiune tulburătoare și plină de sensibilitate în lumea emoțiilor, Yaniv Iczkovits asumându-și sarcina dificilă de a așeza într-o poveste coerentă trăiri viscerale, greu de exprimat într-un limbaj mediat de cuvinte. Personajele sale, legate printr-un invizibil fir roșu al singurătății, sunt întoarse spre ele însele și spre propriile realități interioare, în încercarea simultană și aparent paradoxală de a stabili un contact cu lumea și de a se proteja de ea. Fiecare dintre ele s-a născut sub semnul traumei, încercând să descopere un sens pentru propria existență. Iczkovitz face portretul fiecăruia dintre ele, aducând în prim-plan vulnerabilitățile și fricile lor cele mai adânci.

Livada de peri redă un portret realist și detaliat al comunității de copii de la o școală-internat pentru copii cu deficiențe mintale din Tbilisi, care par să supraviețuiască doar prin propria lor ingenuitate și reziliență. Momente de rebeliune ludică se împletesc cu scene de abuz tulburătoare, coagulând prietenia profundă dintre acești copii. Livada de peri este un roman al juxtapunerilor. Momente tragice, scrise cu o jovialitate calmă, brutalitatea limbajului născut dintr-o altfel de inocență. Ne șochează și ne îngrozește, ne dă speranță și ne face să râdem. O carte ca o viitură ce înaintează fără efort prin forța personajelor sale, mai ales a furioasei, neobositei și îndrăgitei Lela. O protagonistă pe care e imposibil să n-o iubești, o supraviețuitoare care îmbină stoicismul, durerea și speranța, o eroină damnată, a cărei lumină ne călăuzește prin traumele și realitățile acestei povești.

Pornind de la întâmplări petrecute în primăvara anului 1971, Parini a scris un road novel care emană o nesfârșită admirație pentru Jorge Luís Borges.

Orb și fragil, dar exuberant și curios, promițând să-și învețe confratele novice totul despre dragoste și poezie în schimbul unei călătorii prin Highlands, de la St. Andrews până la Inverness, Borges își ține marea lecție într-un Morris Minor ruginit din ’57, într-o barcă pe Loch Ness, în camere anoste de hotel, în cârciumi și-n catedrale. Lumea lui, una a dublului, a labirintului și a descoperirilor aproape mistice, se întâlnește cu cea a unui tânăr american care fuge de Războiul din Vietnam și de anxietate, iubește o fată cu pantofi sport roșii și visează la marea poezie. Iar rezultatul acestei întâlniri este o carte ca nici o alta.

Dând glas popoarelor, credințelor, istoriei și poveștilor care au străbătut Levantul de-a lungul secolelor, „Neliniște” este o meditație tulburătoare despre natura umană, care propune un dialog plin de compasiune între trecutul și prezentul acestor ținuturi.

Când Ibrahim, un jurnalist din Istanbul, află din întâmplare, la o ședință de redacție a ziarului pentru care lucrează, de moartea violentă a prietenului său din copilărie, Hussein, se întoarce în Mardin să participe la înmormântarea acestuia. Copleșit de amintiri, dar și de curiozitatea specifică ziaristului, Ibrahim va descoperi povestea lui Hussein, îi va reconstitui treptat viața și se va adânci în iubirea tragică dintre acesta și Meleknaz, o siriană de origine yazidită care, fugind de ISIS, ajunsese în Turcia împreună cu fetița ei născută oarbă. Istoriile personale ale lui Hussein și Meleknaz, pe urmele cărora pornește Ibrahim, îl vor purta spre taberele de refugiați de la granița Turciei cu Siria, într-o călătorie a redescoperirii de sine și prin istoria dintotdeauna complicată a Orientului.

Una dintre cele mai puternice voci ale literaturii americane a ultimei jumătăți de secol, Cormac McCarthy a primit pentru romanele sale National Book Award, Pulitzer Prize, National Book Critics Circle Award, James Tait Black Memorial Prize și PEN/Saul Bellow Award.

Dipticul „Pasagerul” – „Stella Maris”, opera unui maestru la apogeul artei sale, reprezintă portretul și povestea tulburătoare a doi frați, Bobby și Alicia Western, născuți în zodia hybrisului și trăind mereu, marginali și excepționali, la limită – limita siguranței, limita rațiunii, limita tolerabilului.

În 1972, Alicia Western se internează de bunăvoie la clinica de psihiatrie Stella Maris din Black Falls, Wisconsin. Doctorand în matematică la Universitatea din Chicago, Alicia a fost de mică un caz: are o minte strălucită, dar nu poate scăpa de tenebre, iar diagnosticele s-au succedat, culminând cu cel de schizofrenie paranoidă. În sesiunile cu psihiatrul, tânăra reflectează asupra nebuniei, discută abstracțiuni științifice și filozofice, își evocă halucinațiile spectaculoase, fascinante și monstruoase. Nu pare să aibă nici o reținere, pentru că intelectul ei nu cunoaște limite. Singurul subiect pe care nu îl poate aborda este Bobby, fratele ei, care se află de câteva luni între viață și moarte.

Una dintre cele mai puternice voci ale literaturii americane a ultimei jumătăți de secol, Cormac McCarthy a primit pentru romanele sale National Book Award, Pulitzer Prize, National Book Critics Circle Award, James Tait Black Memorial Prize și PEN/Saul Bellow Award.

Dipticul „Pasagerul” – „Stella Maris”, opera unui maestru la apogeul artei sale, reprezintă portretul și povestea tulburătoare a doi frați, Bobby și Alicia Western, născuți în zodia hybrisului și trăind mereu, marginali și excepționali, la limită – limita siguranței, limita rațiunii, limita tolerabilului.

Stabilit la New Orleans în 1980, Bobby Western lucrează ca scafandru salvator. Într-o noapte rece, plonjează în adâncurile tulburi, unde se află o mică aeronavă prăbușită. De la locul accidentului lipsesc geanta de zbor a pilotului, cutia neagră a avionului și un pasager. Nimerind accidental într-un complot straniu, ce nu-i poate aduce decât necazuri, Bobby este mereu hăituit: de o instanță anonimă și necruțătoare pentru o vină necunoscută, de fantoma tatălui său, inventatorul bombei care a topit sticla și carnea la Hiroshima, și de sora lui, dragostea și pierzania sufletului său. De aceea se vede nevoit să fugă din nou, urmărit mereu de transgresiunile reale sau visate din trecut.

Romanul Blestemaţi poartă în sine imaginea unui Woodstock etern, cu celebrităţi de prima pagină bătându‑i drumurile (v‑aţi putea întâlni la un bulgăre de popcorn caramelizat cu Frank Sinatra, John Lennon, Jackie Onassis sau chiar cu Norman Mailer), îngreunat totuşi de birocraţia înfiorătoare a demonilor şi de proiecţiile nesfârşit de plicticoase ale clasicului film hollywoodian Pacientul englez.

Publicat în 1945, romanul Arcul de Triumf spune povestea lui Ravic, un refugiat de origine germană care trăieşte la Paris în perioada dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial. Deşi nu are acte pentru a profesa legal meseria de chirurg, Ravic operează pe ascuns, după ce pacienţii sunt anesteziaţi, în numele a doi medici francezi mediocri. Nedorind să se întoarcă în Germania nazistă, care i-a retras cetăţenia, şi neputând să lucreze legal, Ravic reuşeşte totuşi să-şi ducă existenţa de zi cu zi. Este unul dintre mulţii refugiaţi ai perioadei, trăind în nesiguranţă şi sub permanenta ameninţare a deportării. În aceste condiţii, e de înţeles de ce a renunţat la posibilitatea dragostei, apărându-se de loviturile vieţii printr-o formă de cinism teoretic pe care-l infirmă în permanenţă firea sa umanistă. Însă viaţa are un mod ciudat de-a ne împinge pe cărările iubirii, chiar şi în vremurile cele mai disperate. Scris în SUA, unde Remarque fugise din calea naziştilor, Arcul de Triumf a devenit repede bestseller internaţional, fiind întrecut doar de celălalt roman celebru al său, Pe frontul de vest nimic nou. A fost ecranizat pentru prima dată în 1948, cu Ingrid Bergman şi Charles Boyer în rolurile principale. O altă ecranizare celebră, din 1984, îi are în distribuţie pe Anthony Hopkins şi Lesley-Anne Down.

Povestiri despre femei este un tablou magnific al Bosniei sfârşitului de secol XVIII şi începutului de secol XIX, dar şi o reflecţie asupra locului pe care această lume eteroclită, zguduită întruna de frământări politice îl atribuie femeilor.

Irène este pasionată de matematică și își dorește cu ardoare să calce pe urmele părinților ei, Pierre și Marie Curie. În schimb, sora ei mai mică, Ève, nici nu vrea să audă de calcule și formule. Ea și-a găsit pasiunea în muzică și poezie. Aversiunea lui Ève față de științe a fost mereu prilej de glume în familie, dar în 1914, odată cu izbucnirea războiului, diferențele dintre cele două surori capătă o semnificație neașteptată. Irène începe s-o ajute pe Marie să pună în practică o idee revoluționară: crearea unor unități de radiologie mobile, pentru radiografierea răniților de pe front. Ève se simte inutilă și dată la o parte. Oare talentele ei chiar nu pot face nimic în fața războiului?

Eroul nenumit al acestei cărți crede că are puterea de a se face invizibil. Ca personajele din benzile desenate pe care le citește pe nerăsuflate. Numai așa poate să-și explice lucrurile care i se întâmplă la școală. Ce nu știe el este că nu are această putere decât pentru că i-au dat-o ceilalți. O poveste răscolitoare despre bullying, spusă cu multă sensibilitate prin ochii unui copil care nu-și mai găsește refugiu decât în lumea imaginației.

În orele friguroase ale dimineții, sute de șomeri disperați se așază la coada unui târg de joburi într-un oraș din Midwest. Din senin, șoferul unui Mercedes furat intră în plin în mulțime și îi calcă cu mașina pe oamenii nevinovați care așteptau la porțile târgului, apoi dă cu spatele și îi atacă din nou pe cei rămași în picioare. Opt oameni sunt uciși și alți cincisprezece sunt răniți. Ucigașul fuge de la locul faptei. După câteva luni de la incident, într-o altă parte a orașului, Bill Hodges, un polițist pensionat, este încă bântuit de această crimă neelucidată. Într-o zi, o scrisoare anonimă primită de la cel care revendică atacul îl scoate pe Hodges din depresie și apatie în momentul în care amenință cu o nouă agresiune și mai violentă. Bill Hodges nu mai are timp de pierdut și trebuie să pornească pe urmele ucigașului pentru a preveni moartea a mii de oameni nevinovați.

Un roman năucitor despre atmosfera și identitatea Europei, concentrat în jurul unui hotel care adăpostește contradicțiile multiple ale continentului. Un scriitor neerlandez se stabilește la Grand Hotel Europa, un loc „pe vremuri grandios“, pentru a scrie povestea relației abia încheiate cu Clio, specialistă italiană în istoria artei. Pentru ea se mutase de la Genova la Veneția, cu ea călătorise în Malta, Palmaria sau Cinque Terre în căutarea ultimului tablou, pierdut, al lui Caravaggio. Pe măsură ce rememorează această dragoste, devine fascinat de personajele care populează hotelul: un majordom cu maniere rafinate din altă epocă, un valet care citește Eneida, un magnat grec, un bătrân erudit, o poetă feministă – totul pe fundalul unei Europe care, asemenea marii iubiri a protagonistului, „trăiește în trecut“.

Elspeth Spindle are nevoie de ceva mai mult decât noroc ca să rămână în siguranță în regatul straniu, acoperit de ceață, căruia îi spune acasă. Are nevoie de un monstru. Și îl are. Coșmarul, spiritul străvechi și volatil captiv în mintea ei, o protejează. Și îi păstrează secretele.

Ben stie cat fac 98 261 x 147 fara sa se gandeasca prea mult. E priceput la matematica. Dar ce are a face asta recrutarea lui tam-nisam la Academia de Spionaj din cadrul CIA? Benjamin nu apuca sa-si faca iluzii, afla destul de repede motivul ascuns pentru care prestigiosii agenti CIA primesc un tocilar in randurile lor. Problema e ca exista riscul sa-si piarda viata. Erica, o fata care miroase a liliac si a praf de pusca, e singura care-l poate scapa.

Un băiat trans hotărât să-și dovedească genul familiei sale Latinx tradiționale invocă o fantomă care refuză să plece, în debutul YA paranormal semnat de Aiden Thomas, „Băieții din cimitir”.

Yadriel a invocat o fantomă și nu mai poate scăpa de ea.

Când familia sa Latinx tradițională are probleme în a-i accepta adevăratul gen, Yadriel devine hotărât să se dovedească un brujo adevărat. Cu ajutorul Maritzei, verișoara și cea mai bună prietenă a sa, săvârșește el însuși ritualul, iar apoi pleacă în căutarea fantomei vărului său ucis, pe care trebuie să o elibereze.

Însă fantoma pe care o invocă e de fapt Julian Diaz, băiatul rău al școlii, iar Julian nu are de gând să-și accepte împăcat moartea. E hotărât să afle ce s-a întâmplat și să rezolve câteva probleme înainte să plece pentru totdeauna. Neavând de ales, Yadriel acceptă să-l ajute pe Julian, pentru ca amândoi să poată obține ceea ce își doresc. Dar, cu cât petrece mai mult timp cu Julian, cu atât Yadriel își dorește mai puțin să-l lase să plece.

Curtea Bagdadului secolului al XIII-lea: trădat de sultană, califul jură să se răzbune pe femeile din regatul său, căsătorindu-se cu o fecioară diferită în fiecare noapte și executând-o în zori. Fiica vizirului, Șeherezada, decide să-și riște viața devenindu-i soție califului, într-un efort de a salva femeile din Bagdad. În fiecare seară, într-o încleștare amoroasă lipsită de iubire, Șeherezada cedează avansurilor bărbatului și în fiecare seară, cu ajutorul surorii sale Dinazarda și al sclavei sale devotate Jasmine, ea îl ademenește pe acesta cu harul ei de povestitoare, depănând istorisiri din deșert, tundră, bazar, moscheile cu domuri aurite. Incapabil să-și înfrâneze curiozitatea, califul îi prelungește viața în fiecare zi, arzând de nerăbdare să audă cum se vor sfârși poveștile ei.

Urzită în jurul punctului de vedere al Șeherazadei, oferindu–ne întreaga profunzime a dorințelor ei, a geloziilor și resentimentelor ei și reconstituind, cu minuție, psihologia unui personaj feminin fascinant, Vocile deșertului este povestea străveche a celor O mie și una de nopți reinventată din perspectiva unei femei tinere și senzuale.

Alternând ingenios punctele de vedere, Nélida Piñon readuce la viaţă pentru publicul modern, cu maximă virtuozitate stilistică, o operă perenă a umanităţii, îmbogăţind-o cu o perspectivă feminină care îi revelează semnificaţiile ascunse. Vocile deșertului este o alegorie erotică desăvârșită, o meditație tulburătoare asupra puterii poveștilor aparținându-i uneia dintre cele mai îndrăgite autoare latino-americane ale tuturor timpurilor.

Dintr-o vilă dărăpănată ce se înalță pe o faleză de la ieșirea din Cadaqués, la granița dintre Catalonia și Franța, Simon Schneider lucrează pentru un autor de succes care își spune Gran Bros și care, de peste douăzeci de ani, trăiește ascuns de ochii lumii la New York. Simon este un furnizor de citate pentru alți scriitori, printre care se numără, fără ca el s-o știe, și Thomas Pynchon.

În încercarea de a-și reaminti o frază care îl obsedează, Simon lasă în urmă casa părintească și pornește într-o lungă călătorie pe jos, spre Barcelona, unde urmează să se întâlnească în persoană cu misteriosul său client, cu care a comunicat doar prin intermediul e-mailului. Perspectiva întâlnirii cu „scriitorul înstrăinat“, cum îl numește pe Gran Bros, îi prilejuiește un lung șir de considerații asupra propriei vieți însingurate, asupra relației cu familia, dar mai cu seamă asupra literaturii, al cărei slujitor din umbră se consideră. Invidios pe succesul repurtat de acesta în Statele Unite, despre care Simon este convins că i se datorează în mare măsură, va fi descumpănit să afle că Bros și-a propus să scrie un roman de nonficțiune pentru care va recurge în continuare la serviciile sale, dar de data aceasta materialul furnizat de sfătuitorul său nu-l vor constitui citatele din opere celebre, ci propria sa existență, pe care Bros o disprețuiește fățiș.

„Christian Kracht, copil teribil al prozei contemporane de limbă germană, elvețianul care se stabilește, după anotimp, în alt colț al planetei, iubit și urât de critici cu aceeași patimă pe care au stârnit-o în Franța primele trei romane ale lui Houellebecq, a tulburat în 2008 liniștea burghezului elvețian cu un roman distopic, intitulat Ich werde hier sein, im Sonnenschein und im Schatten [Voi fi aici, la soare și la umbră], unde Lenin nu se mai întorcea în Rusia în 1917, ci rămânea în Elveția, înfăptuind acolo revoluția proletară. În 1979, societatea occidentală apune la Teheran. Kracht utilizează: 1. revoluția islamică, în fundal; 2. epopeea lui Ghilgameș, ca mit al prieteniei. În romanul lui Kracht însă, noul Ghilgameș occidental nu-l plânge pe Enkidu – iubitul lui – când moare, ci îi ia pantofii scumpi și fuge de la spital; 3. mitul lui Mefistofel, întruchipat de românul Mavrocordato, care pare a fi un nepot de-ai lui Dracula cu sânge domnesc; 4. balul diavolului din romanul lui Bulgakov, plasat însă într-o vilă cu livadă de hașiș dintr-un Teheran somptuos și decadent (suntem în ajunul revoluției islamice); 5. mitul pelerinului sau al cunoașterii de sine. Eroul nostru ajunge în Tibet. Apoi într-un lagăr de muncă din China. Și are satisfacția de a nu fi «mâncat niciodată carne de om».“ Gheorghe Erizanu

Povestile despre crime sunt specialitatea autoarei Alaina Urquhart, co-prezentatoare a celebrului Morbid: A True Crime Podcast. Medic legist, absolventa de psihologie, biologie si justitie penala, ea intelege prea bine ce se intampla in mintea unui criminal. In cartea sa, descoperi cu sufletul la gura ambele perspective: cea a criminalului si cea a medicului legist care spera sa-l prinda.

Povestea de dragoste dintre Bailey si Kash continua cu ultimul si cel mai palpitant volum al seriei. Cand esti urmarit o viata intreaga de cruzimea si setea de sange a unui infractor care conduce retele de terorism din toata lumea si nu ezita sa lichideze pe oricine ii sta in cale, iti ramane o ultima solutie: Razbunarea.

Stăpânul lupilor este una dintre capodoperele prozei fantastice a lui Dumas. Pornind de la o tradiție populară conform căreia există o zi pe an în care diavolul apare pe pământ sub înfățișarea unui lup negru și își pierde puterile supranaturale pentru douăzeci și patru de ore, scriitorul construiește o narațiune plină de fantezie, suspans și, nu în ultimul rând, umor. Romanul îmbină câteva motive specifice genului fantastic (pactul cu diavolul, licantropul) cu numeroase elemente autobiografice. În paginile lui, Dumas evocă ținuturile în care a copilărit și câteva dintre figurile care i-au tutelat copilăria, în culori pline de farmec și pitoresc. O carte care se citește pe nerăsuflate, nu numai de către iubitorii de aventuri paranormale!

Înapoia fiecărui asasinat se află un complotist care uneltește din umbră. Complotiștii dictează toate mișcările celor mai periculoși criminali, însă existența lor nu pare să fie altceva decât o legendă. La urma urmei, cine sunt ei și ce urmăresc? Personajul principal al romanului Complotiștii, Reseng, un tânăr asasin, nu și-a pus niciodată astfel de întrebări. Cum nu s-a întrebat nici cine sunt cei pe care-i ucide sau de ce este „Biblioteca“ – sediul lui Moș Raton, mentorul său și bătrânul coordonator al industriei asasinatelor – plină de cărți pe care nu le citește nimeni. Până în ziua în care, încălcând instrucțiunile primite, Reseng dă peste cap o serie de planuri bănoase, fapt care-l deranjează pe Hanja, fost discipol și actual concurent al lui Moș Raton. Când descoperă și complotul extraordinar pus la cale de trei tinere femei, Reseng se vede obligat să decidă dacă va rămâne în continuare un simplu executant sau, în sfârșit, va prelua el însuși controlul complotului.

Într-o nefastă noapte de vineri, la șase luni după moartea tatălui său, vine pe lume David Copperfield. Dacă ar fi fost fată, ar fi beneficiat de protecția autoritară a mătușii tatălui său, Miss Betsey Trotwood. Însă, decepționată de venirea pe lume a unui băiat, mătușa a dispărut, aparent pentru totdeauna, din viața mamei și a copilului. Primii ani ai copilăriei David i-a petrecut în liniștea și căldura căminului, în dragostea și ocrotirea tinerei sale mame și a bunei dădace Peggotty. Însă fericirea celor trei este definitiv zdruncinată atunci când mama acceptă să se recăsătorească, de data aceasta cu un om ticălos și perfid care are, în plus, o soră la fel de ticăloasă și de perfidă. Narat la persoana întâi, romanul este o cronică a vieții lui David Copperfield, o cronică a trecerii prin viața dură, plină de lovituri crude și nedrepte, dar și a izbăvirii prin dragoste și încredere în puterea binelui de a învinge. Prezintă, totodată, o galerie fabuloasă de personaje complexe și o frescă socială desăvârșită a Angliei din secolul al XIX-lea.

Într-o nefastă noapte de vineri, la șase luni după moartea tatălui său, vine pe lume David Copperfield. Dacă ar fi fost fată, ar fi beneficiat de protecția autoritară a mătușii tatălui său, Miss Betsey Trotwood. Însă, decepționată de venirea pe lume a unui băiat, mătușa a dispărut, aparent pentru totdeauna, din viața mamei și a copilului. Primii ani ai copilăriei David i-a petrecut în liniștea și căldura căminului, în dragostea și ocrotirea tinerei sale mame și a bunei dădace Peggotty. Însă fericirea celor trei este definitiv zdruncinată atunci când mama acceptă să se recăsătorească, de data aceasta cu un om ticălos și perfid care are, în plus, o soră la fel de ticăloasă și de perfidă.

Newland Archer, tânăr avocat de succes, duce o viață modelată de obiceiurile și așteptările societății din clasa superioară a New Yorkului anilor 1870. Apropiata căsătorie cu May Welland, o fată de familie bună, care nu-și dorește altceva decât să fie o soție devotată și o mamă iubitoare, corespunde pe deplin așteptărilor familiei și societății. Când în familia logodnicei sale apare atrăgătoarea și nonconformista contesă Ellen Olenska, aflată în pragul divorțului, Newland își reconsideră adevăratele aspirații sociale și sentimentale. Este împărțit între imperativele societății newyorkeze, care îl leagă de o logodnică inocentă și întru totul previzibilă, și sentimentele tot mai puternice pentru femeia independentă, emancipată, dar blamată și respinsă de societate.

Nick Carraway, un tânăr atras de visul american, proaspăt sosit la New York, intră în lumea fascinantă a lui Jay Gatsby, o lume a succesului și a iluziei. Pe fundalul Americii anilor ’20, Gatsby, împins de iubirea față de Daisy Buchanan, își schimbă complet existența, transformându-se dintr-un tânăr sărac în traficant de băuturi alcoolice și apoi milionar. În ciuda petrecerilor grandioase a căror gazdă este, Gatsby ascunde o nemărginită nefericire. Tot ce face este destinat să-i atragă atenția lui Daisy, însă iubirea sa nu ajunge să se împlinească niciodată...

Volumul de față include unele dintre cele mai cunoscute proze ale lui Cehov, ilustrând toate laturile creației sale și incluzând povestiri precum „Salonul nr. 6“, „Zvăpăiata“, „Călugărul negru“, „Omul în carapace“, „Doamna cu cățelul“ sau „Logodnica“. Sunt capodopere nuvelistice, narațiuni exemplare, cu profunde implicații și semnificații psihologice, în care elementul satiric se împletește cu umorul subtil, deseori amar, și cu un lirism cald, discret.