Moderni & contemporani

Bestsellerul spaniol al anului 2010, cu peste un milion de exemplare vindute!

Romanul a fost adaptat pentru TV, intr-o serie de 13 episoade care se vor difuza la inceputul anului 2014 in Romania, la Euforia TV.

Premiul Pulitzer 2013

Premiul Nobel pentru Literatura 2006

„Oricine se indragosteste cauta de fapt bucati pierdute din propria-i viata. Si oricine se indragosteste se intristeaza cind se gindeste la cel iubit. E ca si cum te-ai intoarce intr-o camera cu amintiri dragi, o camera de mult parasita.” (Haruki Murakami)

Primul roman publicat de Mario Vargas Llosa dupa acordarea Premiului Nobel pentru literatura in 2010

Romanele lui Marc Levy au fost traduse in 41 de limbi si au fost publicate in peste 20 de milioane de exemplare in lumea intreaga.

O călătorie din fundul deşertului Atacama până în mijlocul Chinei.

Premiul Nobel pentru literatura 2012

„Cu un realism halucinant, Mo Yan imbina folclorul, istoria si contemporaneitatea.“ (Motivatia juriului Nobel)

In ajun era inca pe patul de moarte. A doua zi se trezeste intr-un loc necunoscut. Paradis? Infern? Nu, este Viena zilelor noastre.

O familie de mestesugari, olari din tata-n fiu, traieste si iubeste in umbra Centrului, o constructie menita sa le asigure oamenilor fascinati de ea absolut totul, de la produse de consum pina la „senzatii naturale”: muscatura gerului, mingiierea soarelui, ba chiar sentimentul de a se gasi in pestera din mitul platonic, model restrins al unei lumi in care intoarcem spatele realitatii, privind halucinantele umbre deformate aruncate pe un zid.

Apocalipsa (2013), urmatorul roman din trilogia halucinanta despre viata de apoi si sfirsitul lumii ce incepe cu Blestemati, continua povestea lui Madison Spencer, fetita moarta la treisprezece ani si condamnata sa-si petreaca vesnicia in compania unei gasti pestrite de demoni si suflete proscrise.

In fiecare dintre povestirile acestui volum, Eric-Emmanuel Schmitt dezvaluie cat de puternic este impactul imaginatiei asupra existentelor noastre. Cinci istorii emotionante conduse magistral de un Prospero modern, care ne conving ca visul este adevarata tesatura din care sunt plasmuite intamplarile de zi cu zi.

Vanatai pe suflet este o incursiune intr-o lume de indrazneala, imprudente, refuz si acceptare a iubirii.

ANDREI PLEȘU s-a născut în 1948 la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Arte Plastice, Secţia de istoria şi teoria artei. A obţinut doctoratul în istoria artei la Universitatea din Bucureşti, cu teza Sentimentul naturii în cultura europeană. Lector universitar (1980–1982) la Academia de Arte Plastice, Bucureşti (cursuri de istorie şi critică a artei moderne româneşti). Profesor universitar de filozofie a religiilor, Facultatea de Filozofie, Universitatea din Bucureşti (1991–1997). Este fondator şi director al săptămânalului de cultură Dilema (ulterior Dilema veche), fondator şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă şi rector al Colegiului Noua Europă (1994), membru al World Academy of Art and Science şi al Académie Internationale de Philosophie de l’Art, dr. phil. honoris causa al Universităţii Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau şi al Universităţii Humboldt din Berlin, Commandeur des Arts et des Lettres, Grand Officier de la Légion d’Honneur. Scrieri: Călătorie în lumea formelor, Meridiane, 1974; Pitoresc şi melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană, Univers, 1980; Humanitas, 1992; Francesco Guardi, Meridiane, 1981; Ochiul şi lucrurile, Meridiane, 1986; Minima moralia. Elemente pentru o etică a intervalului, Cartea Românească, 1988; Humanitas, 1994 (trad.: franceză, germană, suedeză, maghiară, slovacă); Jurnalul de la Tescani, Humanitas, 1993 (trad.: germană, maghiară); Limba păsărilor, Humanitas, 1994; Chipuri şi măşti ale tranziţiei, Humanitas, 1996; Eliten – Ost und West, Walter de Gruyter, Berlin–New York, 2001; Despre îngeri, Humanitas, 2003 (trad.: franceză, maghiară, germană, engleză, polonă); Obscenitatea publică, Humanitas, 2004; Comèdii la Porţile Orientului, Humanitas, 2005; Despre bucurie în Est şi în Vest şi alte eseuri, Humanitas, 2006; Note, stări, zile, Humanitas, 2010; Despre frumuseţea uitată a vieţii, Humanitas, 2011; Faţă către faţă, Humanitas, 2011; Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste, Humanitas, 2012; Din vorbă-n vorbă. 23 de ani de întrebări şi răspunsuri, Humanitas, 2013; O idee care ne suceşte minţile (în colaborare cu Gabriel Liiceanu şi Horia-Roman Patapievici, Humanitas, 2014; Dialoguri de duminică (în colaborare cu Gabriel Liiceanu, Humanitas, 2015); Nelinişti vechi şi noi, Humanitas, 2016; Despre inimă şi alte eseuri, Humanitas, 2017; numeroase studii şi articole în reviste româneşti şi străine.

„Aventura lui Kirino pe tarimul povestilor populare aduce aminte de romanele ei mai vechi, mai ales prin personajele feminine care, nedreptatite de iubitii lor, se opun conventiilor societatii si lupta impotriva nedreptatii.” (Booklist)

„Makine isi are locul sau pe raftul marii literaturi universale, intre Lermontov si Nabokov, poate cu citeva volume in spatele lui Proust.” (The Atlanta Journal)

"Un roman conceput ca un formidabil joc al mintii, de tipul celor pe care trebuie sa le citesti de doua ori." New York Times

"O captivanta si in multe locuri brutala poveste, cu actiune din Al Doilea Razboi Mondial si de spionaj, si cu o puternica prietenie in miezul ei...[O] aventura creionata cu maiestrie." Publishers Weekly

"Un adevarat tour de force, o carte minutios documentata, narata cu precizie: de neuitat si tulburatoare." Kirkus Rewiews

Narat pe mai multe planuri si din multiple perspective, glisand intre taramurile exotice de la tropice (precum insulele Marchize, unde Herman Melville traieste o vreme printre canibali) si New York, care se confunda pentru autorul lui Moby Dick cu nelinistea si angoasa existentiala, romanul dezvaluie treptat culisele intunecate ale vietii si operei unui autor ale carui detalii biografice au ramas mai degraba un mister pentru exegetii sai.

Roman cistigator al National Book Award for Fiction 1995

Romanul Scenariu pentru happy-end a fost adaptat pentru cinematografie intr-o celebra pelicula nominalizata la Premiul Oscar, avindu-i in distributie pe Bradley Cooper, Jennifer Lawrence si Robert De Niro.

Pentru a-l cita chiar pe Siskin, Parul Venerei nu este un roman care trebuie inteles. Realitatea rezida in limbaj, identitatea personajelor e incerta, sustinuta de o trama ampla, innebunitoare.

Novecento a fost ecranizat de Giuseppe Tornatore in anul 1998, cu titlul La leggenda del pianista sull'oceano (Legenda pianistului de pe ocean), cu Tim Roth in rolul principal.

Opera lui Amos Oz este tradusa in peste patruzeci de limbi. Romanul Pantera din subterana a fost ecranizat in 2007, cu titlul Micul tradator, in regia lui Lynn Roth, cu Alfred Molina si Ido Port in rolurile principale.

Clubul Norocoaselor a fost ecranizat cu mare succes in anul 1993, de regizorul Wayne Wang.

Romanul imbina povestile mai multor femei, mame si fiice, explorind tensiunile si, deopotriva, relatiile puternice dintre generatii. Dureroase, tandre, misterioase si profund emotionante, povestile personajelor se deapana una din alta, fermecindu-si cititorul. Romanul Clubul Norocoaselor s-a aflat noua luni pe lista de bestselleruri a prestigioasei publicatiiNew York Times si a fost tradus in peste douazeci si cinci de limbi. Cartea a fost nominalizata la National Book Award si National Book Critics Circle Award si a fost distinsa cu Bay Area Book Reviewers Award for Fiction si Commonwealth Club Gold Award

 

„Era darul lui Nabokov sa aduca raiul oriunde se oprea.” (John Updike)

„Pentru forţa morală cu care a continuat marea tradiţie a literaturii ruse.“  Motivaţia juriului Premiului Nobel

„Un roman extraordinar…Pamuk, cu inteligenţa sa lucidă, dar şi prin arabescurile pe care le descriu introspecţiile sale, aminteşte de Proust.” (John Updike, The New Yorker)

Zorba Grecul – de la filmul realizat în 1964 de Mihalis Kakoyannis – , cu acest titlu a intrat în conştiinţa publicului de pretutindeni romanul lui Nikos Kazantzakis ''Viaţa şi peripeţiile lui Alexis Zorbas''.

„Minciunile sunt ca bumerangul. Se întorc si il lovesc pe cel care le-a lansat in lume, ca sa impiedice un rau si mai mare. Uneori imediat, alteori dupa ceva timp.“ - Monika Peetz, Doamnele de marti

Unul dintre titlurile-far ale Targului International de Carte de la Frankfurt, romanul de debut al scriitorului Tom Rachman a cunoscut un imens succes de public si de critica odata cu aparitia editiei americane, in aprilie 2010, care s-a vandut in peste 500 000 de exemplare. Doua luni mai tarziu, drepturile de ecranizare au fost cumparate de casa de productie a lui Brad Pitt. Imperfectionistii a figurat douazeci si opt de saptamani pe lista de bestselleruri a publicatiei New York Times, s-a aflat printre cele mai bune carti ale anului 2010 alese de Amazon si a fost nominalizat la Giller Prize. Este tradus în douăzeci și opt de limbi.