Moderni & contemporani

Autoarea bestsellerului Un loc in cer William Waters a crescut intr-o casa redusa la tacere de tragedie, in care parintii sai abia suportau sa-l priveasca, cu atat mai putin sa-l iubeasca, asa ca atunci cand o intalneste pe energica si ambitioasa Julia Padavano in primul an de colegiu, lumea parca se lumineaza in jurul lui. Odata cu Julia, William face cunostinta cu familia ei, pentru ca ea si cele trei surori ale sale sunt inseparabile: Sylvie, visatoarea familiei, este cea mai fericita cu nasul intr-o carte, Cecelia este o artista cu spirit liber, iar Emeline, rabdatoare, are grija de toata lumea.

In timp ce este manata pe impunatoarele porti ale lagarului de concentrare Mauthausen, Lore nu-si face prea multe sperante ca va scapa vreodata cu viata de acolo. Dupa ce a fost prinsa ca s-a folosit de pozitia ei ca dactilografa in slujba SS-ului pentru a-si salva prietenii evrei, acum este considerata dusman al statului. Iar pentru cei care se fac vinovati de tradare, moartea este de obicei singura iesire.

Romanul urmăreşte destinele unui grup de elevi privilegiaţi de la un liceu privat din Los Angeles în timp ce un criminal în serie bântuie oraşul, în căutare de victime adolescente. Cartea, a cărei acţiune are loc la începutul anilor ’80, este o poveste despre sfârşitul inocenţei şi despre trecerea primejdioasă de la adolescenţă la maturitate. Amestec de realitate şi ficţiune, Cioburile are accente de Tarantino şi Hitchcock şi un tip de tensiune subtilă à la Stephen King, Ellis oferindu-ne o proză plină de suspans şi adesea mustind de umor negru, care explorează în mod strălucit structura emoţională a vieţii personajului-povestitor la şaptesprezece ani – imaginaţie creatoare şi minciună, tandreţe şi manipulare, sex şi gelozie, obsesie şi furie ucigaşă. Structurat ca un thriller, romanul este fresca unei Americi a adolescenţilor „amorţiţi” de lux, neglijenţă parentală, droguri, băutură şi sex, indiferenţi politic şi neinteresaţi de lumea mai mare în care, de fapt, trăiesc, dar şi o incursiune în efervescenta cultură pop a vremii şi cu precădere în cea muzicală şi cinematografică. Playlistul integral al pieselor (peste şase ore de muzică) despre care se vorbeşte în carte, printre care Ultravox, „Vienna”, David Bowie, „Ashes to Ashes”, The Doors, „Light My Fire”, poate fi ascultat pe cele mai importante platforme online. De asemenea, celebrul regizor Luca Guadagnino (Strigă-mă pe numele tău) a început deja lucrul la un serial ce are la bază romanul Cioburile, realizat în colaborare cu HBO după un scenariu scris chiar de Bret Easton Ellis.

După moartea soţului, Maria Leonor, tânără mamă a doi copii, e copleşită de greutăţile administrării fermei ei din Ribatejo, de aşteptările societăţii şi de faptul că e supravegheată neîncetat de servitoarea ei. După câteva luni petrecute într-o depresie adâncă, se hotărăşte să-şi asume rolul de stăpână a moşiei, dar suferă în continuare, prinsă între tristeţea doliului şi dorinţa sexuală. Reflectând la esenţa iubirii, la trecerea timpului şi schimbările din natură, tânăra văduvă îşi petrece nopţile trează, pândind aventurile servitoarelor ei şi suferind de singurătate, până când doi bărbaţi foarte diferiţi se amestecă în viaţa ei, care ia o turnură periculoasă. Romanul Văduva, scris de tânărul Saramago, lasă să se întrevadă autorul colosal pe care îl cunoaştem. Modul lui unic de-a privi lumea şi unele particularităţi ale celor mai lăudate cărţi ale sale sunt deja vizibile în acest prim roman.

Anul 1923. Tânăra Uniune Sovietică e un tărâm haotic, bântuit de o foamete cruntă și încă zguduit de ultimele zvâcniri ale Războiului Civil. Neîndurătoarea politică a rechiziționărilor a ucis milioane de oameni, a pustiit sate, a destrămat familii și a lăsat fără adăpost mii de copii, care acum rătăcesc flămânzi peste tot. Combatantul forțelor civile de tineret Deev primește misiunea de a forma un tren care să transporte cinci sute de copii de la Kazan până în Samarkandul mai îndestulat. Astfel începe o călătorie aventuroasă, de șase săptămâni, din pădurile de pe malul Volgăi și stepele kazahe până în deșertul Kîzîlkum și munții Turkestanului, desfășurând o pânză fabuloasă, pe care sunt zugrăvite destine, personaje pline de culoare (cazaci albi, țărani porniți în bejenie, cekiști, basmaci și, mai ales, micii vagabonzi excentrici), iubiri, gesturi exaltate sau suferințe tăcute, umor, cruzime și speranță – într-o alternare de lumină și întuneric demnă de marea pictură și acea vivacitate cinematografică a scenelor cu care ne-a obișnuit deja Guzel Iahina.

Christian e un tânăr ambițios, în plină ascensiune. Tot ce-și dorește pe lume sunt banii care i-ar putea oferi un statut social și fericirea. Și este pe punctul de a-i obține, ca urmare a unei tranzacții imobiliare pe care o pregătise minuțios. Pe nepusă masă, însă, începe să găsească o serie de bilețele cu mesaje ce-i sunt adresate – încurajări, sau pur și simplu poezii. Odată cu ele, în viața lui Christian apare Joshua, un motănel roșcat aparținând unei lumi de care s-a îndepărtat de prea mult timp. Pentru a dezlega misterul bilețelelor, Christian, însoțit de Joshua, se va aventura în inima naturii, uitând pentru o vreme de constrângerile sociale, și va descoperi că fericirea e posibilă și arată cu totul altfel decât își închipuise el.

Portretul unei femei uimitoare, care își depășește condiția și învață din tot ceea ce trăiește, într-un roman care exploatează cu finețe istoria, moda și farmecul irezistibil al marilor iubiri. New York, 1991. Rosa Kusstatscher a construit un imperiu bazându-se pe flerul său, pe arta de a le oferi femeilor frumusețe și încredere. Dar în această seară, când se pregătește pentru cea mai importantă întâlnire din viață, siguranța ei de sine se clatină. Ținuta potrivită nu mai este doar o chestiune de gust, ci trebuie să o ajute să-și spună povestea – aceea a unei fete sărace de la munte, dintr-un sat din Tirolul de Sud, a ocupației naziste și a plecării din Italia, a speranței și durerii devastatoare încercate în Elveția; dar și pe cea despre glamour și dragoste la Paris, despre ambiție și pierdere la Rio, despre succes și reinventare la New York. O viață trăită fugind mereu de trecut, abia acum își dă seama. A cucerit lumea. Dar cu ce preț? Inspirat în parte din relatări de familie, Croitoreasa din Paris este un roman captivant, care îl poartă pe cititor pe trei continente, traversând cincizeci de ani de istorie a secolului XX.

Aici începe un nou capitol din viaţa ta! În cel mai personal roman al său de până acum, Paulo Coelho ne invită într-o curajoasă şi insolită călătorie către descoperirea de sine. La fel ca protagonistul celebrului său roman Alchimistul, Paulo trece printr-o profundă criză sufletească. Pentru a găsi o cale spre renaştere şi îmbogăţire spirituală, hotărăşte să aleagă un nou început, călătorind, cunoscând oameni şi descoperind locuri. În acest periplu, menit să-i redea energia şi pasiunea pierdute, Paulo poposeşte mai întâi în Africa, apoi în Europa, ajungând în Asia cu Transsiberianul. Întâlnirea cu Hilal este însă cu totul neaşteptată. Tânăra violonistă este de fapt femeia pe care, cu cinci veacuri în urmă, a iubit-o, dar a trădat-o, gest care îi întunecă existenţa prezentă şi îl împiedică să fie fericit. Alături de ea, Paulo va începe o călătorie mistică în spaţiu şi timp, descoperind calea către dragoste, către iertare şi către curajul de a depăşi încercările inevitabile ale vieţii. Aleph ne îndeamnă să ne privim cu alţi ochi trecerea noastră prin această lume: am ajuns acolo unde vrem să fim? Facem într-adevăr ce ne dorim? Schimbă-ţi viaţa! Rescrie-ţi destinul! Unele cărţi se citesc. Aleph se trăieşte.

Ca şofer de taxi, Jean întâlneşte zilnic zeci de oameni ciudaţi. Totuşi, nimeni nu-l întrece pe Solomon Rubinstein, „regele pantalonilor”, care a făcut avere din prêt-à-porter şi îşi ocupă timpul sărind în ajutorul celor care trăiesc în mizerie sau care suferă de singurătate. Omenirea aşteaptă de prea multă vreme să fie consolată şi are nevoie urgentă de un Mesia. Cu modestie, domnul Solomon îşi asumă, chiar dacă temporar, rolul de Mântuitor, luându-şi şi un tânăr discipol, pe Jean, un adevărat „autodidact al angoasei”. Cei doi se străduiesc să compenseze nedreptăţile vieţii şi să le dea deznădăjduiţilor care sună la centrul de apel nonstop, organizat chiar în apartamentul regelui pantalonilor, sentimentul liniştitor că cineva veghează mereu asupra lor şi este întotdeauna acolo să le întindă o mână de ajutor. Însă nimeni nu are mai mare nevoie de ajutor decât domnişoara Cora Lamenaire, o celebră interpretă din timpul ocupaţiei germane, femeia pe care Solomon Rubinstein o iubeşte cu pasiune de jumătate de secol. Publicat în 1979, sub pseudonimul Émile Ajar, romanul Regele Solomon este considerat de mulţi, datorită ironiei deconcertante şi paradoxurilor irezistibile, capodopera lui Romain Gary, dublu câştigător al Premiului Goncourt, în 1956 şi 1975.

La douăzeci și ceva de ani, Belle da Costa Greene este angajată de magnatul J.P. Morgan să se ocupe de colecția lui de manuscrise, cărți și opere de artă rare, adăpostită în recent construita Bibliotecă Pierpont Morgan. Belle devine o figură omniprezentă în societatea newyorkeză și unul dintre cei mai puternici oameni din lumea artei și a cărților, cunoscută pentru gustul ei impecabil și priceperea cu care negociază lucrări unice, contribuind la crearea unei colecții renumite în întreaga lume.   Dar Belle are un secret, pe care trebuie să-l protejeze cu orice preț. Nu s-a născut Belle da Costa Greene, ci Belle Marion Greener. Este fiica lui Richard Greener, primul absolvent de culoare de la Harvard și un bine-cunoscut susținător al egalității rasiale.  Va reuși ea să-și păstreze identitatea de femeie albă, construită atent, în lumea rasistă în care trăiește?

Publicat în Franța pe 4 ianuarie 2019, Serotonină, al șaptelea roman al scriitorului Michel Houellebecq, și-a confirmat statutul de cea mai așteptată carte, atingând în trei luni vânzări de peste 500 000 de exemplare. A apărut concomitent în Germania, Italia și Spania, ocupând, în fiecare, locul 1 în topurile de vânzări. Este în curs de traducere în peste 40 de țări.

Roman al unei rătăciri fără speranță pe drumurile din nordul Franței, al dezabuzării și nostalgiei convulsive față de iubiri ratate cu bună știință, dar și al privirii lucide și necruțătoare asupra lumii contemporane, cu răzvrătiți intratabili și „veste galbene“ sui-generis, Serotonină este cu siguranță una dintre cele mai puternice, mai tandre și mai vitriolante cărți scrise de laureatul din 2010 al Premiului Goncourt.

Ajuns într-un punct critic al existenței, Florent-Claude Labrouste își propune să dispară de bunăvoie, să renunțe la profesie, la viața socială, la cunoștințe. Își șterge urmele, se refugiază în hoteluri (unde musai trebuie să existe camere pentru fumători), străbate nostalgic (și deplânge) o Franță rurală ruptă de rosturile ei tradiționale, străduindu-se să opereze o regresie paliativă în trecutul personal. Își revizitează amorurile defuncte, un prieten, singurul, de tinerețe, încearcă zadarnice reconectări la momentul prezent, alternate cu visuri de sinucidere matematic puse la cale, dar rămâne la fel de pustiu pe dinăuntru, cu privirile lipite de o adevărată catapeteasmă a eșecului sufletesc, pe care și-a construit-o din cele 3 000 de fotografii ce îi rămăseseră în laptop, imprimate și lipite pe pereții ultimei sale locuințe. Dintre ele, vibrează viața în doar vreo trei, cele care îi păstrează imaginile singurelor lui iubiri posibile, cu Kate și Camille.

„Sărăcuțul lui Dumnezeu” (O phtochoulis tou Theou) apare prima oară în 1956, la Atena. Potrivit mărturiei lui Nikos Kazantzakis însuși dintr-un scurt interviu din 1957, cartea nu e doar viața romanțată a sfântului Francisc din Assisi, ci „o sinteză de biografie, poezie și lucruri pe care sfântul Francisc nu le-a spus poate niciodată, dar ne închipuim că le-ar fi putut spune“. Kazantzakis publicase deja, în 1951, traducerea sa în greacă a biografiei sfântului Francisc alcătuită de scriitorul danez Johannes Joergensen, iar în octombrie 1926, la comemorarea a 700 de ani de la moartea lui Francisc, scriitorul grec călătorise în Italia fascistă, inclusiv la Assisi, pe urmele sfântului și îi dedicase apoi pagini emoționante în al său „Jurnal de călătorie”.

Sfântul Francisc, „sărăcuţul lui Dumnezeu“, este, aşa cum ni-l înfăţişează sensibilitatea şi ochiul subtil de mare scriitor al lui Kazantzakis, întruchiparea eternei, scrâșnitei înfruntări dintre spirit și carne, a neobositei aspiraţii către mântuire, credință și dragoste – de Dumnezeu, de oameni, de întreaga creație –, a nesfârșitelor haruri, dar și a nesfârșitelor frământări și lupte interioare aduse de căutarea și practicarea statornică a virtuții. Chipul lui aureolat, blând şi sever deopotrivă, dă mărturie despre simplitatea și misterul unei vieți sfinte pe cât de luminoasă, pe atât de înspăimântătoare în splendoarea ei – viața unei odrasle de nobil din Umbria care tânăr fiind se visa cavaler, dar care ajunge, prin asceză și iubire desăvârşită de Dumnezeu, minunea din Assisi, călăuză a Bisericii creştine și sfânt al lumii întregi.

Ilustrația copertei: Giotto, „Sfântul Francisc predicând păsărilor”

„În slujba poporului”, o parodie savuroasă şi subversivă a cultului personalităţii în timpul Revoluţiei Culturale, a fost interzisă în China pe motivul că „este insultătoare la adresa lui Mao Zedong şi a armatei şi la limita pornografiei”.

„Dacă eterna revenire este povara cea mai grea, atunci, vieţile noastre, proiectate pe acest fundal, pot apărea în toată splendoarea uşurătăţii lor. Dar este, într-adevăr, greutatea cumplită şi uşurătatea frumoasă? Povara cea mai grea ne striveşte, ne face să ne încovoiem sub ea, ne lipeşte de pământ. Dar, în poezia de dragoste a tuturor veacurilor, femeia doreşte să fie împovărată de greutatea trupului bărbătesc. Aşadar, cea mai grea povară este, în acelaşi timp, imaginea celei mai intense împliniri vitale. Cu cât mai grea e povara, cu atât mai apropiată de pământ e viaţa noastră, şi cu atât e mai reală şi mai adevărată. În schimb, absenţa totală a poverii face ca fiinţa umană să devină mai uşoară ca aerul, să zboare spre înălţimi, să se îndepărteze de pământ, de fiinţa terestră, să fie doar pe jumătate reală, iar mişcările sale să fie deopotrivă libere şi nesemnificative. Şi-atunci, ce să alegem? Greutatea sau uşurătatea?“ — MILAN KUNDERA

Acest roman s-a nascut pornind de la o poveste reala. Pentru mine, aceasta carte este una fundamentala, intrucat, scriind-o, m-am lasat purtat pe valurile vietii. Dupa ce m-am dedicat povestilor despre adolescenti, care se afla in pragul dintre copilarie si maturitate, mi-am dorit sa scriu o poveste narata de o voce care sa ma ghideze sa privesc lumea cu alti ochi. Cele doua priviri care se intrepatrund pe coperta poate ca sunt o viziune a timpului care se scurge intre generatii si de care trebuie sa avem grija. - Daniele Dell Agnola

• Autor distins cu Premiul Goncourt pentru literatura in 1987 O cultura care te obliga la tacere. In acest roman urmarim casatoria impusa a unui cuplu in care compromisurile si tristetea au dus la aparitia remuscarilor, a unor acte de lasitate si, inevitabil, la esecuri. Cei doi se agata de nefericirea lor si se hranesc cu ea, parca pentru a se pedepsi. Iar tanara lor fiica, poeta, tine un jurnal in care se ascunde drama multor femei, victime ale unei traditii si societati care obliga la tacere.

• Autor distins cu Premiul Goncourt pentru literatura in 1987 Amir, prosper negustor din Marocul anilor '50, pleaca intr-o calatorie lunga. Abia ajuns la Dakar, urmand cutuma islamica, o alege pe Nabou pentru o "casatorie de placere", dar se trezeste indragostit si incepe o alta viata cu aceasta a doua sotie, traita in paralel cu existenta de familie... Destinele se amesteca, asa cum se amesteca albul si negrul, frumosul si uratul, binele si raul, iubirea si ura. La fel, credintele, tabuurile, convingerile, prejudecatile.

O poveste palpitanta despre curaj si secrete, plasata in Australia postbelica. Sydney, 1946. Neinfricata corespondenta de razboi Billie Walker este fericita sa se afle in sfarsit acasa, caci, pentru ea, zilele ametitoare de dupa incheierea conflagratiei mondiale sunt innegurate de pierderea tatalui, precum si de disparitia in Europa a sotului ei, Jack. Ca pentru a inrautati lucrurile, acum, ca razboiul s-a terminat, ziarele au decis sa renunte la reportajele ei pentru a le acorda prioritate la angajare soldatilor care se intorc de pe front. Billie insa este o supravietuitoare si este hotarata sa preia controlul asupra propriului viitor. Asa ca decide sa redeschida afacerea raposatului ei tata, o agentie de investigatii private, si, incet‑incet, femeile din Sydney vin sa ii bata la usa.

Autoarea bestsellerelor Din cer au cazut trei mere si Simon.

Roman vandut in peste 400.000 exemplare in toata lumea

Doua fetite de unsprezece ani, Maniunea si Narine, se cunosc la corul scolii, in timpul unui spectacol la care scena se prabuseste, iar fetele se trezesc ingramadite una peste alta. In sperietura momentului, Maniunea facuse pipi pe ea, iar Narine intelege ca, pentru ca intre doua fete sa se infiripeze o prietenie pentru tot restul vietii, cateodata pur si simplu este nevoie ca una sa faca pipi pe cealalta. Impreuna, Maniunea si Narine trec prin cele mai amuzante intamplari la scoala si acasa, supravegheate indeaproape de formidabila bunica Ba.

Pe parcursul povestirii, ati putea avea impresia ca bunica Ba era indaratnica, incapatanata si despotica. Acest lucru nu este deloc adevarat. Sau nu este chiar asa. Era foarte iubitoare, buna, plina de compasiune si devotata. Daca nu o enervai, parea un inger in carne si oase. (...) Am avut de-a face cu aceasta forta a naturii de mai multe ori, si totusi am supravietuit. Copiii sunt la fel de tenace ca si gandacii. - Narine Abgarian

Maniunea este o poveste despre un orasel sovietic izolat, departe de orice capitala, si despre locuitorii acestuia. Despre modul in care, cu toate lipsurile oribile si restrictiile de tot felul, oamenii au dobandit intelepciunea de a trai si de a se bucura de viata. Maniunea este o carte pentru copii deveniti adulti. Pentru cei care la treisprezece, ca si la saizeci de ani, cred in bine si privesc zambind spre viitor. Maniunea este declaratia mea de dragoste nesfarsita pentru rudele mele, pentru cei dragi si pentru orasul in care am avut norocul sa ma nasc si sa cresc.

Lectura placuta, prieteni! - Narine Abgarian

Oskar Schell este inventator, francofil, explorator, pacifist, astrofizician amator, bijutier, admirator al lui Stephen Hawking și fan Beatles. Are nouă ani. Și o misiune secretă: să străbată New Yorkul în căutarea încuietorii la care se potrivește o cheie misterioasă, găsită printre lucrurile tatălui său, victimă a atentatului de la 11 septembrie. Din specia inocenților inspirați care s-au mai făcut ,,auziți“ în literatură de la William Faulkner la Kurt Vonnegut, Oskar filtrează lumea prin lentilele lui de copil supradotat, poate autist, poate doar dureros de precoce. Are o voce uneori exasperantă, alteori nemaipomenit de duioasă, de cele mai multe ori hipnotică – și un umor involuntar de zile mari. Ceilalți doi povestitori, la fel de enigmatici, sunt protagoniștii unei iubiri mutilate, puse sub semnul unei alte tragedii a lumii moderne, și astfel ia naștere ruta narativă World Trade Center – Dresda – Hiroshima, ca o punere în abis a durerii mai multor generații.

Cu toate că Jonathan Safran Foer taie în carnea istoriei recente, nici un rând din roman nu reverberează apocaliptic, dulceag sau tendențios. La catharsisul emoțional pe care îl provoacă această carte contribuie și componenta ei vizuală, un alt fel de text, crescut din carnea celui prezent în litere, un alt fel de poveste.

Hituri celebre din epoca Showa are ca subiect rivalitatea sălbatică dintre două grupuri (unul de tineri şi altul de femei trecute de treizeci de ani), care intră pe neaşteptate într-un conflict absurd. La o primă privire, tinerii par să fie inofensivi, preocupările lor limitându-se la băut, mici furtişaguri sau indecenţe, când nu-şi pierd pur şi simplu timpul cu petrecerile de karaoke. Cele şase „mătuşici” sunt femei de carieră, aspre şi independente. Când unul dintre băieţi creează o ambuscadă mortală împotriva uneia dintre ele, se dezlănţuie haosul. Femeile se strâng laolaltă şi încearcă să-şi elimine adversarii. De cealaltă parte, băieţii pun la cale un plan prin care să-şi lichideze duşmanele dintr-o singură lovitură. Cine ar fi bănuit că un război între bande poate căpăta asemenea proporţii? Într-un stil frust, Murakami construieşte o satiră a unei culturi moderne dezrădăcinate, concentrându-se asupra tensiunii dintre sexe şi generaţii.

Noul roman al lui Jonathan Coe spune povestea Marii Britanii de după Al Doilea Război Mondial prin prisma a patru generaţii ale aceleiaşi familii. În Bournville, o suburbie a Birminghamului, unde se află o faimoasă fabrică de ciocolată, o familie sărbătoreşte Ziua Victoriei în 1945. În timp ce Marea Britanie se străduieşte să înţeleagă războiul pe care l-a îndurat, alte şase evenimente istorice vor veni la rând: încoronări şi meciuri de fotbal, nunţi de basm şi înmormântări. Pe măsură ce călătorim de-a lungul a şaptezeci şi cinci de ani de schimbări sociale, de la nostalgia anilor războiului la James Bond, Brexit şi pandemia de Covid-19, o întrebare începe să capete contur: oare toate aceste momente importante au avut darul de a uni familia – şi naţiunea – sau au lăsat-o mai în derivă şi mai divizată decât înainte? O poveste pentru vremurile pe care le trăim, deopotrivă neliniştitoare şi profund emoţionantă, violent de amuzantă şi atât de adevărată, scrisă de unul dintre cei mai apreciaţi autori britanici, el însuşi născut la câţiva kilometri distanţă de Bournville.

Roman nominalizat la Premiului Women's Prize 2024 Când trăieşti în apropierea graniţei cu Coreea de Nord, regula jocului este „totul sau nimic", o bătălie constantă din care ieși câştigător sau învins. Prin această lume periculoasă, bântuie o femeie remarcabilă care a descoperit că, pentru a rămâne în viață, trebuie să fii un „trickster" care nu se dă înapoi de la nimic.

Cel mai cunoscut si mai iubit roman al lui Sandor Marai, o meditatie filozofica stralucita si tulburatoare asupra prieteniei, dragostei, razbunarii si trecerii timpului. Dupa patruzeci si unu de ani, doi barbati, prieteni inseparabili in tinerete, se intalnesc pentru ultima data. Fiecare dintre ei a supravietuit asteptand acest moment. Unul, in castelul stramosilor, retraind trecutul in fiecare zi, celalalt, calatorind prin lumea larga, fugind in fiecare zi de acelasi trecut. Intre ei, ca o umbra, se afla amintirea unei femei. Reintalnirea are loc in acelasi decor ca in urma cu patruzeci si unu de ani, pe masa ard aceleasi lumanari albastre, cei doi iubesc in continuare aceeasi femeie. Mitteleuropa tineretii lor nu mai exista insa, iar razbunarea indelung planuita nu le poate reda nici prietenia, nici dragostea.

Romanele scriitoarei australiene Kate Morton s-au vândut în 11 milioane de exemplare în 42 de țări, fiind traduse în 34 de limbi.

Bestseller New York Times • bestseller Sunday Times • #1 bestseller Australia • #1 bestseller Canada • carte nominalizată la Indie Book Awards 2019, Australia.

În vara anului 1862, artiștii din Frăția Magenta, însoțiți de muzele lor, sunt invitați să creeze și să se bucure de libertate la Birchwood Manor, casa mult iubită a lui Edward Radcliffe de pe malul Tamisei. Edward e cel mai strălucit dintre ei, cel mai entuziast, cel mai hotarât să sfideze prejudecățile epocii. Dar în scurtă vreme viața și cariera lui vor fi distruse căci, spre sfârșitul șederii lor, o femeie este împușcată, o alta dispare, iar o neprețuită bijuterie de familie este de negăsit. O sută cincizeci de ani mai târziu, Elodie Winslow, o arhivistă londoneză, dă din întâmplare peste o geantă veche, în care găsește carnetul de schițe ce pare să fi aparținut unui pictor victorian și fotografia unei tinere de o frumusețe aparte. Printre desenele din carnet, unul anume îi atrage atenția: o casă cu două frontoane, așezată la cotul unei ape, care i se pare neobișnuit de familiară. Care e legătura ei cu Birchwood Manor? Și de ce simte că femeia din fotografie are ceva să-i transmită? Pentru a răspunde acestor întrebări, Elodie va trebui să asculte vocea martorului uitat de toți: Birdie Bell, fiica ceasornicarului.

Romanul de debut al lui Abi Dare este o experienta literara de neuitat, o calatorie care iti va schimba viata pentru totdeauna. Acum vei face cunostinta cu Adunni, o tanara care viseaza la o educatie care sa-i permita sa-si gaseasca vocea si sa ajunga departe. Dar cum va face asta, cand nimeni nu crede cu adevarat in potentialul ei?

Un tren, trei generații și destinele lor împletite: toți protagoniștii călătoresc spre gara Malma și nici ei, nici cititorul nu știu cum sunt legate destinele lor și nici nu anticipează că ceea ce se întâm­plă la destinația finală le va redefini viața. „Gara Malma” pune reflectorul pe secrete de familie și traume transmise de-a lungul generațiilor, dar mai ales pe căutarea adevărului care poate schimba totul.

Un tată divorțat și fiica lui, un cuplu în pragul despărțirii, o femeie bântuită de o enigmă din trecut: trei călătorii aparent fără legătură între ele, spre aceeași destinație, Malma. Pe măsură ce peisajul Suediei se perindă prin dreptul ferestrelor trenului, amintiri și imagini îngropate inundă prezentul, elemente ale căutării care îi aduce laolaltă pe protagoniști, având drept punct de convergență fotografiile vechi descoperite într-un album moștenit. Dar ce îi așteaptă pe ei în acest orășel pierdut în mijlocul neantului? Vor găsi Bo, Harriet, Oskar și Yana răspunsuri eliberatoare, sau pentru unii dintre ei locul va fi scena unei tragedii reînnoite? Cu o sensibilitate aparte, Alex Schulman își duce cititorul într-o călătorie în inima unui mister, reconstituind vieți sfâșiate, consemnate în memoria unei familii împovărate de secrete.

Roman ajuns numărul 1, respectiv numărul 3 pe lista bestsellerelor în Elveția și în Der Spiegel și nominalizat la Dublin Literary Award 2024, „Focul” este o meditație despre dragoste, atunci când pasiunea pare să fi dispărut.

Căsnicia lui Rahel și a lui Peter a fost tensionată încă de când un student l-a pus pe Peter în centrul unei polemici pe rețelele de socializare, acuzându-l că nu ar fi respectat identitatea de gen. La rândul ei, Rahel se confruntă cu întrebări care țin de propria identitate. Misterul care plutește asupra tatălui ei – Cine este? Unde este? De ce mama ei nu i-a vorbit niciodată despre el? – și problemele pe care le descoperă în practica terapeutică devin o sursă de auto­analiză. Însă ritmul alert al vieții citadine, îndemnând la amânarea esențialului, este întrerupt de o vacanță, o izolare care îi va face pe cei doi să pornească într-o călătorie deopotrivă a regăsirii de sine și a redescoperirii celuilalt.

Bestseller Sunday Times la categoria roman istoric în 2022, „Fata mecanică” este nominalizat la Dublin Literary Award pentru 2023. O lectură captivantă, un univers construit cu minuție și o intrigă bine dozată.

Paris, 1750. Păsările cad înghețate din cer, iar orașul e amorțit de un ger cumplit. Săracii, pribegii și nefericiții care își duc cu greu zilele pe străzile pline de miasme – le bas peuple – sunt în așteptarea unui prilej de a da glas mâniei lor, iar Ludovic al XV-lea are ambiția ca domnia lui să o depășească în strălucire pe cea a ilustrului său străbunic. Madelaine are și ea un vis: să-și salveze nepotul de mizerie și viciu. Ajunsă în casa unui bizar ceasornicar, cameristă a nu mai puțin neobișnuitei lui fiice, Véronique, ea va trebui să-și ascundă cu dibăcie trecutul, intențiile și chiar sentimentele. Este doctorul Reinhart, stăpânul ei, un geniu al mecanicii și-al anatomiei, sau e înrobit forțelor răului? De răspunsul pe care va reuși să-l dea Madelaine depind nu numai viața ei și cea a firavului său protejat, ci chiar liniștea marchizei de Pompadour și, în ultimă instanță, a Franței.

Volumul de față include romanul „Decădere umană”, urmat de patru povestiri emblematice pentru personalitatea literară a celui care și-a pus amprenta asupra culturii nipone postbelice: „Amintiri” (Omoide, 1933), „Eleva” (Joseito, 1939), „O sută de vederi ale Muntelui Fuji” (Fugaku hyakkei, 1939), „Opt scene din Tōkyō” (Tōkyō hakkei, 1941).

Lucrare reprezentativă a literaturii japoneze postbelice, „Decădere umană” este o carte-cult atât pentru publicul nipon, cât și pentru cititorii de pretutindeni. Folosind convenția jurnalelor găsite, cartea trasează destinul artistului Yōzō Ōba, a cărui viață este marcată de inadecvare, eșec, alienare și disperare.

Plecat la studii la Tōkyō, Yōzō este atras de studiul artei şi de viaţa boemă a capitalei. Împreună cu un alt artist aspirant, Masaki Horiki, Yōzō își trăiește viața fără a reuși să-și găsească un țel (nici arta, nici implicarea politică nu îi aduc împlinirea), recurgând la toate paradisurile artificiale pe care și le permite și sfârșind prin a încerca să se sinucidă.