Moderni & contemporani

Adriana e ca vântul, intră pe neaşteptate în viaţa surorii sale mai mari, iar intrarea ei are de fiecare dată forţa unei revelaţii. Când erau mici, cele două erau răzvrătite şi unite. Adulte, trăiesc departe una de alta, dar ambele duc povara unei grele moşteniri: cea a cuvintelor nerostite şi a lipsei de afecţiune şi atenţie. Fiecare trăieşte în felul ei o poveste de dragoste absolută, însă zdruncinată şi, în final, nimicită ireparabil. Numai că uneori durerea trăită deplin, până la ultima picătură, ne poate ajuta să pătrundem în cele mai ascunse unghere ale sufletului. Astfel ne putem construi propriul scut de apărare în faţa sentimentelor, prin acceptarea lor şi ocrotirea legăturilor intime pe care ne-am construit devenirea. Asta pare să ne transmită Donatella Di Pietrantonio, cu înţelepciunea şi naturaleţea marilor scriitori. Ea ne oferă un buchet multicolor de emoţii rostite în şoaptă, care ne va stărui multă vreme în memorie. Romanul Borgo Sud, unde autoarea merge pe firul poveştii începute în Cea care se întoarce, a fost nominalizat la Premiul Strega (2021), cel mai prestigios premiu literar din Italia.

„Cititorii romanului Cea care se întoarce al Donatellei Di Pietrantonio se vor bucura să o regăsească pe Adriana, sora mai mică, «o floare neaşteptată, crescută pe o mână de pământ, pe-o stâncă»... Celor care încep călătoria cu acest roman nou şi complet autonom le vor rămâne în minte cele două femei pline de dezamăgiri şi speranţe noi, care au întipărite în fiinţa lor ura şi dragostea pentru satul din Abruzzo ce le-a crescut sălbatic şi le-a făcut să plece departe: una să studieze, să profite de şansa unei schimbări în viaţă, iar cealaltă să plece pur şi simplu, să trăiască, să evadeze, să iubească.” (Il Foglio)

„A şti că viaţa implică o atrocitate iremediabilă nu înseamnă a ceda în faţa acelei atrocităţi. Este lecţia oferită de marea literatură italiană a secolului XX, de la Elsa Morante la Primo Levi. Borgo Sud reflectă pe deplin această tragică efemeritate.” (la Repubblica)

„Cu stilul ei concis, Di Pietrantonio se numără printre autorii care nu se tem să privească durerea în faţă, să o atingă, să o arate aşa cum este... Poate de aceea paginile ei pătrund în conştiinţa cititorului mai întâi ca nişte spini înfipţi în piept şi apoi ca semne ale unei posibile mântuiri.” (il Fatto Quotidiano)

Cai în galop, cel de-al doilea roman din tetralogia Marea fertilităţii, apărut la un an după Zăpada de primăvară, a fost ecranizat în 1985 într-un episod din filmul inspirat din biografia şi opera scriitorului nipon – Mishima: o viaţă în patru capitole, regizat de Paul Schrader, printre producători aflându-se Francis Ford Coppola şi George Lucas.

Romancier, dramaturg și scenarist, David Foenkinos este considerat un autor important al generației sale. Romanele lui s-au tradus în peste 40 de limbi, toate sunt bestselleruri, iar unele dintre ele au fost ecranizate. În Familia Martin, David Foenkinos lansează o adevărată provocare pentru cititor, jucându-se cu granița care separă realul de ficțiune.

Naratorul, un autor în pană de inspirație, se hotărăște să iasă în stradă și să facă din prima persoană care-i apare în cale subiectul viitoarei sale cărți. Pentru a pătrunde în viața acesteia, devine el însuși personaj, bulversând traiectorii personale și destine. Familia Martin este o carte ludică, chiar dacă abordează subiecte sensibile precum singurătatea în cuplu, provocările adolescenței, hărțuirea la locul de muncă sau anxietățile inerente bătrâneții.

„Pornesc de la ideea că orice viață, chiar și cea mai banală, poate fi interesantă.“ — DAVID FOENKINOS

Bestseller internațional tradus în 33 de țări

Supraviețuitorii dezvăluie povestea a trei frați care se întorc la casa în care și-au petrecut verile pe când erau copii și unde, cu mai bine de 20 de ani în urmă, un accident devastator le-a schimbat viețile. Deși înstrăinați unul de celălalt, Benjamin, Pierre și Nils revin pentru a îndeplini ultima dorință a mamei, despre care află în seara dinaintea înmormântării sale: cenușa să-i fie împrăștiată la casa de lângă lac. Scris cu un farmec aparte și neliniștitor în felul în care dezvăluie treptat când copilăria fraților, când viața lor adultă, de o melancolie deopotrivă delicată și crudă, construit abil, pivotând între un fir narativ ce aparține trecutului și urcă spre finalul inimaginabil, și un altul care coboară dinspre momentul morții mamei către întâmplarea traumatizantă, Supraviețuitorii este un roman intens și profund senzorial despre copilărie, cu toate secretele și, mai cu seamă, cu dramele care lasă urme adânci.

Alcătuind, împreună cu În căutarea oii fantastice (1982), halucinanta „Trilogie a Şobolanului”, romanele reunite în acest volum, Ascultă cum cântă vântul (1979) şi Pinball, 1973 (1980), prefigurează nu numai fascinaţia lui Murakami pentru literatura şi cultura occidentale, ci şi unele dintre temele predilecte ale operei sale: singurătatea individului, nevoia de tovărăşie sau zădărnicia existenţei. Cele două romane păstrează continuitatea anumitor decoruri (pitorescul Bar al lui J) şi personaje (naratorul fără nume, J şi Şobolanul). Ascultă cum cântă vântul urmăreşte peripeţiile unui student la Biologie întors în oraşul natal în perioada vacanţei de vară şi complicatele sale relaţii amoroase. Pinball, 1973, cel de-al doilea roman, se concentrează asupra pasiunii lui obsesive pentru jocul de pinball şi asupra vieţii de zi cu zi în alienantul Tōkyō, alături de misterioasele gemene 208 şi 209, ascultând muzică, fumând, bând bere sau mâncând cartofi prăjiţi.

Romanul Ascultă cum cântă vântul, distins cu Premiul Gunzo, a fost ecranizat în 1981 de regizorul japonez Kazuki Ōmori.

Continuarea celebrului roman Clubul putregaiurilor

Protagonistul romanului Manual de pictură şi caligrafie este un pictor mediocru, desemnat prin iniţiala H., care primeşte comanda de a face portretul lui S., directorul unei mari întreprinderi. Dureros de conştient de propriile limite, H. recurge la paginile unui jurnal ca mijloc de a-şi analiza slăbiciunile estetice şi de a se înţelege pe sine, descoperind astfel că simte nevoia să picteze şi un al doilea portret al lui S. Munca la respectivele portrete, cel academic, pictat în modul consacrat şi instituit de normele comenzii, şi cel realizat cu intenţia, nefinalizată, de a capta imaginea „adevăratului S.”, pune în discuţie însuşi fundamentul actului de creaţie estetică. O poveste fascinantă, dezvoltând una dintre temele predilecte ale lui Saramago: relaţia dintre realitate şi reprezentarea artistică.

Roman distins cu Premiul Yomiuri (1997)

„Un roman cu adevărat strălucitor.” (Kenzaburō Ōe)

Romanul a fost ecranizat în 2017, în regia lui Richard Eyre, cu Emma Thompson, Stanley Tucci şi Fionn Whitehead în rolurile principale.

Doi străini petrec împreună un weekend ce le va schimba viețile

Carte recomandată de Elle, Harper’s Bazaar, Washington Post, Cosmopolitan, Glamour

„O poveste răscolitoare." - Harper’s Bazaar

Într-o seară ploioasă de octombrie, Tallie Clark, o psihoterapeută recent divorțată, aflându-se în drum spre casă, zărește un bărbat care pare că vrea să sară de pe un pod. Fără să stea pe gânduri, oprește mașina și iese în ploaie, convingându-l să bea o cafea împreună. În cele din urmă, acesta acceptă să meargă acasă la ea, unde își va dezvălui numele: Emmett. În weekendul plin de trăiri intense care urmează, simțind că amândoi au nevoie de vindecare, Tallie își propune să-i ofere un spațiu sigur acestui străin ciudat, deși ezită să-i destăinuie cu ce se ocupă. Treptat, descoperă împreună ce l-a adus pe Emmett pe marginea podului, precum și cu ce adevăruri dureroase se luptă Tallie de când căsnicia ei s-a sfârșit.

Spusă pe două voci, Aproape OK este o poveste impresionantă, cathartică despre întâlniri hotărâtoare, speranța regăsită când totul pare pierdut și magia legăturilor dintre oameni.

Este târziu în noapte, iar în portul spaniol Algeciras doi gangsteri îmbătrâniți așteaptă vaporul spre Tanger. Lumea lor e pe cale să se destrame, iubirile au pierit, o fiică a dispărut, iar ceea ce-i mai ține în viață sunt amintirile. Vaporul de noapte spre Tanger este un roman plin de sex, moarte și droguri, dar, mai presus de toate, e un roman despre misterul iubirii. O capodoperă tragicomică a unuia dintre cei mai mari autori irlandezi în viață, a fost comparat cu Așteptându-l pe Godot sau cu dramaturgia lui Harold Pinter.

„Romanul pe care îl aștepta anul 2019 – o capodoperă oferită de un talent sclipitor aflat pe culmea puterilor sale creatoare." Roddy Doyle

„Dacă proza ar fi aur, acum am vedea mii de prospectori îndreptându-se spre dealurile bogate în minereu din romanul lui Kevin Barry." Sebastian Barry

„O călătorie tragicomică în abis... Splendid scris…" The Guardian

După succesul internațional al romanelor Tatuatorul de la Auschwitz, vândut în peste 7 500 000 de exemplare, și Călătoria Cilkăi, Heather Morris a primit invitația să meargă în Israel pentru a descoperi istoria a trei surori, supraviețuitoare ale lagărelor Auschwitz-Birkenau. Petrece un timp alături de o familie extraordinară și, datorită deja bine-cunoscutului ei dar de a asculta, află o nouă poveste fabuloasă. Bazat pe fapte reale, Trei surori este un roman vibrant despre puterea speranței în vremuri potrivnice și despre încrederea în forța dragostei, chiar și după pierderi devastatoare.

La sfârșitul anilor 1920, trei fetițe dintr-un orășel din Slovacia sunt rugate de tatăl lor să promită că vor avea mereu grijă una de cealaltă. Fac ușor o astfel de făgăduință, neimaginându-și ce greutate va căpăta ea nu peste mult timp. La 15 ani, Livi e trimisă la Auschwitz. Cibi, care are 19 ani, nu poate concepe să-și lase singură sora mai mică și decide să o însoțească. Magda, în vârstă de 17 ani, reușește să se ascundă o vreme, dar până la urmă ajunge și ea în lagăr. Cele trei surori se reîntâlnesc în cel mai cumplit loc cu putință: la Auschwitz-Birkenau. Cruzimea și teroarea pe care le au de înfruntat sunt inimaginabile, dar amintindu-și de tatăl lor și de rugămintea lui, de devotamentul mamei lor și de afecțiunea cu care au fost mereu înconjurate, luptă din toate puterile pentru a trăi.

Roman distins cu James Tait Black Memorial Prize

Scrisă pe tonul unei femei nedreptățite, care s-a săturat de rolul de soție abuzată și caută să-și recâștige statutul de scriitoare emerită, Când te lovesc este o carte ce ar putea fi încadrată la definiția curajului.

Autorul bestsellerului Un gentleman la Moscova

„O evocare superbă, strălucitoare a Manhattan-ului anilor ’30.“
The Wall Street Journal

Un roman tradus în 20 de limbi și iubit de peste un milion de cititori din întreaga lume.

În ultima noapte a anului 1937, Katey Kontent este într-un bar de jazz din Greenwich Village, când Tinker Grey, un bancher foarte atrăgător, se așază la masa învecinată. Această întâlnire întâmplătoare o propulsează pe tânăra de douăzeci și cinci de ani pe orbita înaltei societăți new yorkeze, unde va încerca, pe parcursul unui an, să-și câștige locul.

Romanul descrie spectaculos atmosfera din New York după Marea Criză Economică, un moment de strălucire și decadență în care diferențele de clasă socială devin extrem de pregnante. În paginile lui Towles prind viață personaje mondene, sofisticate, care ne poartă din Greenwhich Village în Manhattan, din galerii de artă în bodegi boeme, în căutarea prestigiului și a faimei.

„Parcă vezi un film alb-negru, cu Manhattan-ul în epoca lui de glorie. Personajele lui Towles sunt americani tineri, în vremuri complicate, care încearcă să-și ducă viețile într-un mod autentic.“
The New York Times Book Review

Asemenea bestsellerurilor internaționale Istoria albinelor și Istoria apelor, noul roman din tetralogia dedicată de Maja Lunde schimbărilor climatice, Ultimii cai din stepă, se remarcă printr-o strălucită complexitate, fiind puteric și emoționant.

Prințesă indiană, visătoare, iubitoare de zâne și de legende pentru copii... Aceasta era Noor, cea care a devenit, în timpul războiului, agenta cu numele de cod „Madeleine”, în organizația secretă înființată de Churchill.

Un capitol impresionant al spionajului din cel de-al Doilea Război Mondial, „Nume de cod: Madeleine” este o poveste adevărată și convingătoare, palpitantă și emoționantă, precum și un tribut adus lui Noor Inayat Khan, fiica unui indian sufist. Muziciană și scriitoare, dedicată valorilor spirituale - armonie, frumusețe, toleranță - ale tatălui său, ea s-a trezit aruncată, prin curajul și credința sa, în cel mai brutal regim din istorie.

Melanie Benjamin, autoarea bestsellerurilor internaționale Lebedele de pe Fifth Avenue, Soția aviatorului, Femei de Oscar și Doamna de la Ritz, publică în 2021 un roman impresionant despre curaj în prerii, inspirat de un fapt real. Viscolul copiilor s-a aflat printre cele mai bune zece cărți ale lunii ianuarie 2021 în The Washington Post și a fost lăudat de Oprah Magazine.

12 ianuarie 1888. Vremea neobișnuit de caldă îi păcălește pe imigranții stabiliți în Marile Câmpii din centrul Statelor Unite, intrați astfel fără voie în istorie ca eroi ai unei tragedii americane. O zi ce părea să anunțe primăvara se transformă într-un coșmar. Două surori, învățătoare, niște copile ele însele, sunt nevoite să ia hotărâri de care depinde viața elevilor pe care îi au în grijă. Deciziile lor sunt opuse, schimbând dramatic soarta celor din jur. Pornind de la evenimente reale petrecute în Nebraska și Teritoriul Dakota, Melanie Benjamin creează un roman de neuitat, o galerie de figuri remarcabile pe care le plasează într-un context istoric surprinzător. Viscolul copiilor este o carte despre slăbiciunea și totodată despre forța omului în fața naturii, cu atât mai tulburătoare în această vreme a devastatoarelor schimbări climatice și a fenomenelor meteo extreme.

„Nimeni nu va şti vreodată cum m-a afectat Cu sânge rece. M-a ros până în măduva oaselor. Aproape m-a ucis. De fapt, într-un fel, chiar m-a ucis.“ (Truman Capote)

La sfârşitul anului 1959 America era zguduită de o misterioasă crimă multiplă: într-un mic orăşel din Kansas patru membri ai unei familii îndrăgite de comunitate au fost ucişi într-o noapte, aparent fără motiv. Truman Capote s-a documentat timp de 6 ani pentru scrierea cronicii acestei crime, fiind ajutat în demersul său şi de scriitoarea Harper Lee. Cei doi au mers pe firul investigaţiei care a dus la prinderea ucigaşilor, prezentând în paralel eforturile poliţiei şi acţiunile celor doi făptaşi. Analiza psihologică fină, stilul concis, dar elegant, aflat la graniţa dintre literatură şi reportaj fac din Cu sânge rece primul mare „roman de nonficţiune“ al literaturii americane. Un roman cult emoţionant, intens, incitant.

„Cartea lui Truman Capote îţi îngheaţă sângele în vine şi-ţi pune mintea la contribuţie. Un roman zguduitor.“ (The New York Review of Books)

Așteptându-i pe barbari a rămas în conștiința publică ca unul dintre romanele majore ale lui J.M. Coetzee, influențând alte forme ale artei, cum ar fi opera omonimă, din 2005, a compozitorului Philip Glass și ecranizarea lui Ciro Guerra din 2020, după scenariul autorului, cu Johnny Depp, Mark Rylance și Robert Pattison. A fost încununat cu James Tait Black Memorial Prize, Geoffrey Faber Memorial Prize și Central News Agency Prize. După ce J.M. Coetzee a câștigat Premiul Nobel pentru literatură în 2003, acest roman a fost inclus de Penguin Books în prestigioasa serie „Great Books of the 20th Century“.

Slujitor devotat al Imperiului, magistratul vegetează într-un oraș de frontieră, dincolo de ale cărui ziduri de apărare se întinde deșertul. Amenințarea surdă a unei invazii barbare plutește mereu în aer. Numai că psihoza și frica sunt de fapt armele prin care Imperiul își convinge supușii să accepte sau chiar să comită atrocități ce depășesc definiția barbariei.

„Viziunea lui J.M. Coetzee sondează adâncul ființei omenești. Ceea ce află el acolo este dincolo de ce își pot imagina oamenii că știu despre ei înșiși, iar Coetzee transformă totul în literatură cu o strălucită eleganță și măiestrie a redării tensiunii dramatice.“ — NADINE GORDIMER, laureată a Premiului Nobel pentru literatură

Uneori, totuşi, întrezăream şi la ea amprenta timpului. (...) Din păcate însă, renăştea cât ai clipi din spasmul care o desfigurase şi mă strivea din nou cu simetria ei, cu strălucirea ei, cu neînduplecata ei tinereţe. -- Pascal Bruckner

Undeva, la graniţa dintre Franţa şi Elveţia, trei oameni pun la cale un complot împotriva frumuseţii. Să fie la mijloc doar izbucnirea halucinatorie a unei perversiuni sadice? Nici vorbă. Avem de-a face cu o doctrină şi aplicarea ei obstinantă: complotiştii văd în frumuseţea inegal distribuită o inechitate ce trebuie eliminată.
O viziune de apocalips? Mai degrabă un basm filosofic şi în acelaşi timp un thriller provocator ce dozează perfect suspansul, erotismul, teroarea. Pascal Bruckner ştie să insereze violenţa anomaliei şi cruzimea detaliului pervers într-un discurs impecabil, înzestrat cu farmec şi rigoare logică.

„Roman cu temă etică, Hoţii de frumuseţe analizează tentaţiile tinereţii eterne şi urmăreşte felul în care ne lăsăm înşelaţi de aparenţe. În aceste pagini, Frumuseţea îşi trăieşte lunile de fiere.” -- Le Nouvel Observateur

„Exigenţele privind tinereţea, sănătatea şi esteticul n-au fost nicicând atât de ridicate. E una dintre moştenirile faimosului slogan din ’68: Să n-ai niciodată încredere în cineva care are peste 30 de ani." -- Pascal Bruckner

Actiunea din Pianul mecanic are loc in viitor, candva dupa incheierea celui de-Al Treilea Razboi Mondial, cand – in numele eficientei –, oamenii, fascinati de tehnologie, inventeaza din ce in ce mai multe automate care sa le preia aproape toate sarcinile. Dar Paul Proteus, un tanar inginer, incearca sa se impotriveasca sistemului, tanjind dupa lumea simpla dinaintea supertehnologizarii.

Comparat adesea cu Minunata lume noua de Huxley si cu Noi de Zamiatin, Pianul mecanic se distinge prin ironia si umorul subtil caracteristice lui Vonnegut, care satirizeaza aici America anilor ′50, tragand un semnal de alarma in fata tendintei societatii de a robotiza totul in detrimentul fiintei umane.

Palestine Book Award 2019

Parizianul este un roman captivant şi complex, plin de suspans, inspirat din viaţa străbunicului autoarei, prin intermediul căreia se reconstituie o epocă istorică fascinantă: sfârşitul Imperiului Otoman şi deşteptarea conştiinţei naţionale palestiniene. Midhat Kamal, fiul unui negustor de textile înstărit din Nablus, pleacă în 1914 să studieze medicina în Franţa şi, pe măsură ce cunoaşte o lume şi o civilizaţie noi, descoperă fragilitatea relaţiilor interumane şi a propriei persoane. Prin ochii săi suntem martori la evoluţii politice încâlcite, la tragedii şi la lupta pentru independenţă a palestinienilor de la începutul secolului XX până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial. Pe fundalul unui climat politic tensionat care continuă să caracterizeze Orientul Mijlociu şi în prezent, romanul abordează problema identităţii, a iubirii eterne, a modului straniu în care trecutul poate perturba prezentul.

„O poveste a culturilor aflate în acelaşi timp în conflict şi în armonie, Parizianul e plin de comori – iubire, război, trădare şi nebunie – şi marchează debutul unei scriitoare cu un talent strălucit.” (The Guardian)

„Parizianul este o lectură desăvârşită: delicată, reţinută, extraordinar de inteligentă, neobişnuit de echilibrată şi cu adevărat frumoasă. E un roman realist în tradiţia lui Flaubert şi Stendhal – tot ce se petrece nu pare atât imaginat, cât predestinat.” (Zadie Smith)

„Un roman istoric captivant, o poveste de dragoste tulburătoare şi o epopee familială revelatoare.” (Jonathan Safran Foer)

Așteptări, roman publicat în 19 țări și în curs de ecranizare, abordează o tematică foarte actuală legată de prietenia dintre tinere, condiția femeii moderne, anxietățile și frustrările ei față de maternitate, de întemeierea și păstrarea unei familii, de carieră, de așteptările proprii, mai mult sau mai puțin realiste, și de cele ale societății.

Hannah, Cate și Lissa sunt tinere, de nedespărțit, iar viața li se întinde la picioare tumultoasă, cu posibilități nelimitate, inepuizabilă. Locuiesc împreună într-o casă victoriană din inima Londrei, petrec, învață, se bucură de mediul efervescent al vieții artistice din metropolă. Zece ani mai târziu, în plină maturitate, descoperă că nici una dintre ele nu a ajuns acolo unde visase. Nici una dintre ele nu este cu adevărat femeia care credea că va deveni. Cariere departe de a le mulțumi, mariaje în derivă, crize ale maternității le fac pe cele trei prietene să fie invidioase pe împlinirea pe care au impresia că o citesc în viața celorlalte. O invidie discretă, însă nu mai puțin malițioasă, care va schimba cu totul chipul prieteniei dintre ele.

Pe 23 iunie 1934, în atmosfera sumbră a Moscovei aflată sub teroare, Boris Pasternak primește un telefon în apartamenul său de pe strada Volhonka. Crede, mai întâi, că este o farsă cam nesărată a unui confrate. Dar se înșală. La celălalt capăt al firului este Kremlinul. Stalin cel temut ar dori să discute despre Osip Mandelștam. De răspunsul lui Pasternak pare să depindă soarta poetului exilat în Urali după ce a îndrăznit să-l ia în râs, în versurile sale, pe tiran. Patru ani mai târziu, Madelștam murea într-un lagăr de tranzit din Gulag.

Încercând să reconstituie, într-un amețitor joc al oglinzilor, o convorbire încețoșată de trecerea anilor și de rolul și miza fiecăruia dintre martorii direcți sau indirecți, cea mai recentă carte a lui Kadare devine o meditație asupra responsabilității și adevărului, asupra fragilității și curajului, scrisă de un maestru al nuanțelor și dilemelor etice.

Ella Müller, protagonista romanului Thera, este o femeie care se hotărăşte pe neaşteptate să-şi părăsească soţul şi paşnica viaţă familială pentru a se regăsi şi a experimenta libertatea şi independenţa. Numai că se izbeşte de o realitate dureroasă: dezaprobarea celor apropiaţi, care nu înţeleg motivele acestei decizii, îndoielile şi remuşcările, sentimentul de vinovăţie şi problemele de adaptare la o nouă viaţă ale fiului ei o împing să tânjească tocmai după siguranţa şi liniştea, acum idealizate, ale familiei a cărei iluzie fragilă de stabilitate ea însăşi a destrămat-o.

Publicat în 1996 şi devenit un clasic al literaturii underground, Fight Club este unanim considerat unul dintre cele mai originale şi mai provocatoare romane scrise în ultimul deceniu al secolului XX. Fight Club este povestea unui tânăr înstrăinat, sătul de slujba sa mediocră. El cade sub influenţa unui bărbat enigmatic, pe nume Tyler Durden, care organizează bătăi clandestine în subsolurile barurilor după ora închiderii. Născut din mintea lui Tyler Durden, Fight Club reprezintă un mod de evadare din viaţa măruntă şi restrictivă a lui Tyler şi a tovarăşilor săi. Dar în lumea lor nu există reguli, nu există limite, nu există obstacole.

1 noiembrie 1940. Naziștii mărșăluiesc pe străzile pietruite din Colmar. Josef, un lutier evreu, își strânge la piept soția și fiicele, liniștindu-le că totul va fi bine. După numai un an, însă, trei bătăi puternice la uşă în miez de noapte îi răstoarnă lumea fiicei sale, Sarah, în vârstă de şaptesprezece ani.  Fiind cea mai mare dintre surori, ea trebuie să fugă, părăsindu-și familia și străbătând Franța până la Paris, pentru a ajunge apoi la Poitiers. Ca să fie în siguranță, ea este nevoită să-și ascundă identitatea. Dintr-o evreică franceză, Sarah devine o fată germană și speră, în pofida sorții neprielnice, că îi va revedea pe cei dragi la sfârșitul războiului.

Traversând munții, Sarah se confruntă cu primejdii nebănuite, dar reușește să se salveze datorită unui dezertor german, Ralf, întâlnit pe drum, alături de care își va continua călătoria, păstrându-și identitatea secretă. Dar când Ralf va fi capturat, va plăti Sarah prețul suprem, dezvăluind cine este ea cu adevărat?

„O scriitură frumoasă și inteligentă. O poveste minunată, fascinantă, care te prinde de la prima până la ultima pagină... Chiar nu-mi amintesc să-mi fi plăcut atât de mult o carte.” Lesley Pearse

„Sharon Maas nu dezamăgește niciodată! Este una dintre autoarele mele preferate, iar cu această poveste remarcabilă și teribilă despre curaj și dragoste în fața unor primejdii de neimaginat, și-a consolidat locul printre cei mai buni scriitori de ficțiune istorică de astăzi, alături de Anthony Doerr și Kristin Hannah. Recomand cu căldură acest roman extraordinar.” Renita D’Silva

„O ficțiune istorică atrăgătoare, copleșitoare, dar fermecătoare, bazată pe fapte reale despre Colmar, Alsacia și Lorena, ca și despre Rezistența franceză și germană... O poveste crudă și emoționantă, dar necesară... O lectură excelentă.” goodreads.com

În fiecare zi, înainte de serviciu, María se oprește la aceeași cafenea. Și în fiecare dimineață, observă de la distanță un cuplu perfect. Sunt momentele ei de delectare, care o binedispun pentru tot restul zilei, care o fac să iasă din propria apatie. În ziua în care cuplul lipsește, ca și în zilele următoare, María nu-și poate regăsi echilibrul și buna dispoziție, dar nu bănuiește nici pe departe adevăratul motiv al absenței celor doi soți. Află întâmplător, peste câtva timp, că soțul a fost ucis cu brutalitate – o crimă stupidă, cu totul întâmplătoare, după toate aparențele. Când văduva reapare, Maríei i se pare potrivit s-o abordeze și să-și prezinte condoleanțele. O legătură de scurtă durată se creează între ele, numai atât cât María să se trezească implicată într-o poveste macabră și tulburătoare pe care ar fi preferat să n-o știe.

Îndrăgostirile este un roman despre dragoste, despre viață și moarte, despre adevăr și incertitudine, despre puterea celor care s-au dus asupra celor care au rămas, despre procesul vindecării și continuării drumului. Pe lângă elaboratele discursuri reflexive, autorul introduce pagini de un comic savuros, surprinzătoare în context și neobișnuite în opera sa.

„Cartea unui maestru aflat la apogeu, acesta este un roman despre o crimă, care devine un vehicul captivant pentru toate marile întrebări despre viață, dragoste, soartă și moarte.“ The Guardian

„O capodoperă obsedantă... Provocarea dintotdeauna a literaturii este aceea de a obține o simbioză satisfăcătoare între arta de înalt nivel și traiectul accesibil al unei intrigi simple. Îndrăgostirile este tocmai un astfel de roman... Așa cum Macbeth este un thriller, dar și o mare tragedie, Îndrăgostirile este o poveste despre o crimă, dar și povestea profundă a unei obsesii fatale.“ The Observer

„Îndrăgostirile este o carte misterioasă și seducătoare; are înșelăciune, are intrigi amoroase, are crimă – este, pur și simplu, cel mai captivant roman scris de Marías.“ NPR