Moderni & contemporani

Editura Univers lanseaza o noua serie de autor, dedicata lui Jostein Gaarder, creatorul unui adevarat fenomen literar, pe care l-a numit, sugestiv, Lumea Sofiei. Odata cu re-editarea povestii Sofiei si a calatoriei sale prin lumea cunoasterii milenare, a aparut si o noua editie din Ca intr-o oglinda, in chip intunecat..., roman ce continua calea marilor intrebari despre existenta omeneasca si despre realitatea inconjuratoare. Cecilie, o fetita bolnava de cancer, in  ceea ce poate fi ultima sa seara de Craciun, are o intalnire neobisnuita, care-i schimba cu totul percetia despre viata si moarte. Ingerul Ariel ii explica lui Cecilie tainele lumii nevazute, iar fata ii satisface curiozitatile despre universul uman, intr-un dialog captivant si plin de subtilitati.

Leopardul de zapada, volum cu care Peter Matthiessen a obtinut prima oara National Book Award, este o relatare a calatoriei facute de el impreuna cu naturalistul George Schaller in Nepal, in cautarea faimoasei feline cu acest nume, dar si pentru a vizita Minastirea de Cristal, un centru spiritual budist din Himalaia. Pasionat de filosofia zen si, in acelasi timp, un observator perspicace al lumii din jur, Matthiessen transforma relatarea calatoriei sale intr-una de tip initiatic, in care cautarea unui animal rar se imbina cu o cautare a sinelui dupa o trauma recent suferita de scriitor – moartea prematura a sotiei, Deborah. Descrierea calatoriei, cu greutatile intimpinate pe traseu, prin muntii inzapeziti si satele nepaleze, alterneaza cu digresiuni pe teme spirituale, legate de gindirea si practica budiste, excursuri filosofice si meditatii de ordin personal. Aceasta impletire de intimplari, idei, personaje exotice si descrieri ale coplesitoarelor peisaje himalaiene confera un farmec aparte volumului lui Matthiessen, scris sub forma unui jurnal de expeditie, dar care e in acelasi timp o calatorie spre fiinta launtrica ascunsa in fiecare dintre noi.

Dupa patru ani de cosmar petrecuti pe fronturile Primului Razboi Mondial, Tom Sherbourne se intoarce in tara natala, Australia, angajindu-se paznic de far pe Ianus Rock, o insula aflata la distanta de o jumatate de zi de coasta. Izolati de restul lumii, Tom si frumoasa lui sotie, Isabel, incearca zadarnic sa devina parinti. Cind orice speranta parea pierduta, pe tarm esueaza o barca ducind un cadavru si un nou-nascut. Incalcindu-si principiile, Tom si Isabel decid sa pastreze copilul, considerindu-l un dar de la Dumnezeu. Dupa doi ani, cind se intorc pe continent, descopera ca hotarirea luata le-a schimbat iremediabil destinul.

Traducere din limba engleza si note de Anca-Gabriela Sirbu

Traducere şi note de Marius Dobrescu

Ismail Kadare este una dintre cele mai puternice voci ale literaturii europene contemporane. În 2005 i s-a acordat primul International Man Booker Prize.

În Albania secolului al XV-lea, războiul bate la ușă. Locuitorii cetății de scaun și-au ales soarta. Nu au primit pacea otomană, pe care solia sultanului le-o promitea în schimbul abjurării, iar acum așteaptă riposta neîntârziată a imperiului. Iar odată cu primăvara sosește și imensa armată turcă, înaintând leneș și inexorabil spre fortăreață. Capitularea, se pare, nu e decât o chestiune de timp. Dar acest timp, infim în durata istoriei, este nesfârșit pentru cei prinși în încleștarea în care se înfruntă două lumi. Stelele consultate de astrolog rămân tăcute. Imamii prevestesc victoria, iar poetul orb plânge în versuri prăpădul. Unde e adevărul? Ce să scrie cronicarul oștirii? Un lucru e sigur: indiferent de care parte se va înclina balanța în săptămânile, apoi lunile de asediu și de arșiță, cadențate de bubuitul înnebunitor al tobelor, și eroii, și lașii vor avea aceeași soartă.

„Un roman-cronică de un realism perfect și nemilos, tensionat, transformat în mit de bogăția simbolurilor și amintindu-ne astfel de Troia.“ – Le Monde

Traducere din limba rusa si note de Adriana Liciu

Traducere din limba engleza si note de Veronica D. Niculescu si Anca Baicoianu

Volumul cuprinde povestirile publicate de Vladimir Nabokov in rusa, intre anii 1920-1940, traduse de Adriana Liciu; cele scrise in rusa, unele nepublicate la vremea aceea, altele aparute doar in revistele rusesti din Berlin sau Paris, traduse in engleza de Dmitri Nabokov, fiul autorului, si reunite in volumul The Stories of Vladimir Nabokov, dupa care s-a realizat traducerea in limba romana de catre Veronica D. Niculescu; si povestirile scrise in engleza si aparute in volumul Nabokov\''s Dozen (cu exceptia textului ,,Mademoiselle O\", care a fost scris initial in franceza), traduse de Anca Baicoianu.

Hemingway nu s-a ascuns niciodata intr-un turn de fildes. Stia prea bine ca substanta operei unui artist este artistul insusi, viata si trairile lui, si a reusit ceea ce putini scriitori din epoca lui sau dintotdeauna au izbutit sa faca: sa devina, ca om si in vazul lumii in mijlocul careia traia, imaginea vie a semnificatiei celei mai autentice si mai profunde a operei sale, iar acest lucru a continuat sa-l faca neabatut si cu cea mai deplina onestitate pina in momentul mortii. - Tennessee Williams

Traducere din limba engleza si note de Radu Pavel Gheo

Seria Defecti, publicata deja in peste 15 tari, se incheie cu „o carte patrunzatoare si plina de adevar” (Irish Times) care ii va fermeca pe tinerii intre 14 si 30 de ani si pe toti cititorii pasionati de povestile Ceceliei Ahern.

 „Cei care o protejeaza sau o adapostesc pe Celestine North vor fi aspru pedepsiti” – asa suna amenintarea Ghildei, autoritatea suprema intr-o societate distopica, in care perfectiunea este litera de lege, iar cei care iau decizii gresite sunt identificati ca Defecti si sunt insemnati cu fierul incins. Acest roman pentru publicul Young Adult oglindeste dilemele si capcanele specifice vremurilor actuale, in stilul emotionant specific autoarei, aclamat de cele mai prestigioase publicatii din lume.

Celestine North, eroina acestei serii, a ajuns sa nesocoteasca regulile societatii perfecte in care traieste. In urma unei insiruiri de circumstante agravante, a fost declarata „cea mai defecta persoana din tara” de catre judecatorul Crevan, seful Ghildei, cel care a condamnat-o si a pedepsit-o cu cruzime. In Perfecti, Celestine isi descopera puterea de a schimba aceasta lume. Ea isi asuma aceeasi pozitie de revolta si curaj, devenind fugara. Se ascunde la ferma bunicului ei, cel de la care a invatat ca „Buruiana nu este altceva decat o floare care creste in locul nepotrivit” – cu alte cuvinte, frumusetea se ascunde in cele mai surprinzatoare locuri. Lucrurile neconventionale si nefiresti au un farmec profund. Din dorinta de a o determina sa se predea, reprezentantii lui Crevan il retin pe bunicul ei si il duc la interogatoriu.

Constienta ca detine un secret care poate distruge intreaga Ghilda, Celestine decide in cele din urma ca a venit momentul sa il infrunte pe Crevan. Ea are sansa de a relua legatura cu Carrick, unul dintre Defectii de care se apropiase in perioada de detentie, prin intermediul caruia cunoaste si mai multi Defecti care se pot alatura cauzei ei. In cine sa aiba incredere? Cine o va trada de data asta? Va reusi sa devina vocea mult asteptata a Defectilor si sa desfiinteze sistemul aflat la putere?

Fata cu cercel de perla este o constructie supraetajata: un roman despre geneza (imaginara) a unui tablou celebru, o stranie poveste de iubire si un documentar despre Olanda secolului al XVII-lea. Viata cotidiana intr-un mic oras burghez, ca si evocarea plina de farmec a tehnicilor picturii – de la prepararea culorilor la misterioasa camera obscura folosita de Vermeer pentru a controla proportiile obiectelor pictate –, complexitatea relatiilor dintre personaje (in interiorul familiei Vermeer, unde deciziile sint luate intotdeauna de Maria Thins, ori in comunitatea din Delft, dominata de citeva personaje influente, intre care van Ruijven, bogatul, generosul, obsedatul sexual protector al pictorului), descrierea strazilor, a canalelor, a bisericilor si mai ales a pietelor sint, in cele din urma, pretexte pentru studierea universului artistic al celui mai mare pictor olandez. - Mircea Mihaies

Traducere din limba engleza de Horia Florian Popescu

Ferma animalelor a inspirat in anul 1954 o celebra animatie, iar in 1999 un film in care vocile personajelor au fost dublate, printre altii, de Patrick Stewart, Julia Louis-Dreyfus si Peter Ustinov.

Fiecare cuvint de proza serioasa pe care l-am scris incepind din 1936 a fost indreptat, direct sau indirect, impotriva totalitarismului... Ferma animalelor este prima carte in care am incercat, in deplina cunostinta de cauza, sa fac sa fuzioneze scopul politic si scopul artistic intr-un tot unitar. - George Orwell

Ferma animalelor este o fabula politica plina de intelepciune, de compasiune si de invataminte pentru vremurile pe care le traim. - The New York Times

Absolut de inalta clasa... Aici Orwell este comparabil cu Voltaire si Swift. - Edmund Wilson

Traducere din limba engleza de Ona Frantz

Pasunile Raiului este locul aflat dincolo de bine si dincoace de rau al lui Steinbeck. Las Pasturas del Cielo, cum ii spun, uimiti, cei care-l descopera, are puterea de a renaste sperante, dar si de a sterge fara urma destinele cele mai fericite; este locul unde se nasc copii incredibil de frumosi, insa lipsiti de binecuvintarea iluminarii, dar si locul unde apar, ca-ntr-un Macondo cu spirite ascunse, fiinte ciudate, oameni mici cu puteri stranii, un copil urit, cu sufletul senin precum al animalelor din padure si dovedind insusiri nebanuite. In aceasta parte idilica de lume, calatori veniti din toate colturile pamintului vin sa-si intemeieze familii, sa-si uite trecutul nefericit ori sa-si cladeasca o casa nemaivazuta, pentru ca apoi sa dispara, lasind loc altor povesti pline de speranta. Pe masura ce viata fiecareia dintre aceste familii isi urmeaza cursul, Steinbeck le dezvaluie dezamagirile, pornirile neasteptate care farimiteaza, bucata cu bucata, armonia si visurile ce le-au adus fericirea.

Traducere din limba engleza si note de Dumitru Mazilu

Cel mai trist om din lume e clovnul, se stie. Si cind clovnul se apuca sa rida de el insusi si de viata lui cea trista, lumea din jur e nelamurita: ar trebui sa rida impreuna cu el? Sa ceara banii inapoi pe bilet? Sa-l huiduie gros? Cu Dovala Gi, comediantul care face stand-up in romanul lui David Grossman, nu ride mai nimeni – povestile lui, amintiri inspaimintate ale celei mai lungi calatorii pe care a facut-o copilul care a fost, ingheata zimbetul pe buze si tintuiesc spectatorul pe scaunul incomod al barului unde a venit ca fraierul, asteptindu-se la niste bancuri. Un cal intra intr-un bar nu e nici pe departe o carte care se citeste dintr-o singura suflare, cum spune Dovala bancurile cu melcul, testoasa si papagalul. Dimpotriva: din cind in cind, tristetea peste care s-a lipit strimb masca hohotului de ris e coplesitoare, datatoare de ghem in stomac si pauza de lectura. Dovala se face bucati la microfon, in fata stimatului spectator: mitraliaza bancuri, mai bune ori mai proaste, ride de el insusi, se injura, isi cara pumni, se umple de singe. Stimatul spectator hohoteste cit hohoteste, pina nu mai intelege nimic din ametitorul risu’-plinsu’ de sub reflectoare. Dar Dovala continua: poate doar asa, rizind cu lacrimi, ajunge si el sa priceapa ce a trait.

Al Doilea Razboi Mondial nu va ajunge niciodata sa-si dezvaluie intreaga grozavie. 

Traducere de Dragoș Cojocaru

Şefii, primul dintre cele doua volume cuprinse în Băieţii şi alte povestiri, a fost publicat pentru întâia oară în urmă cu 50 de ani, marcând debutul oficial ca prozator al lui Mario Vargas Llosa. Realismul lucid al acestor şase povestiri, lipsit de inflexiuni mitologice, anunţă o perspectivă aparte în contextul literaturii sud-americane, identificaţi adesea cu realismul de tip magic. Povestirea Băieţii, scrisă un deceniu mai târziu, e un punct de cotitură: violenţa e aici mai insidioasă şi nu mai ţine atât de un tacit „cod“ al onoarei şi al machismului, ca în povestirile şi romanele de până în 1967, cât, mai degrabă, de însăşi regula jocului.

„Şefii este prima mea carte şi în ea apar câteva din multele povestiri scrise când eram adolescent şi student. Era un concurs de povestiri la Barcelona, Leopoldo Alas, cu un premiu destul de modest, şi, cum îmi doream să public, am participat, fără prea mari speranţe, însă am fost premiat. Zece ani mai târziu am scris Băieţii. Subiectul îmi dădea târcoale de când citisem, într-un ziar, că un câine a emasculat un nou-născut, într-un sătuc din Anzi. Îmi doream să scriu despre această rană stranie care, spre deosebire de altele, nu se închide, ci, odată cu trecerea timpului, se deschide din ce în ce mai mult.“ – Mario Vargas Llosa

Viața lui Michael Butcher Bones, pictorul căzut în dizgrație, falit și proaspăt divorțat, și a fratelui său, Hugh, hirsutul „cu probleme“ și cântărind o sută de kilograme, se schimbă radical când în peisaj intră Marlene, tânăra fermecătoare care se dovedește a fi expert în artă. Însă arta nu e singurul domeniu la care Marlene se pricepe, iar asta dă naștere unui întreg periplu de-a lungul a trei continente: din Australia până în Manhattan, New York via Tokio, Butcher trece printr-o gamă largă de stări sufletești, în vreme ce diverse întrebări despre artă, fraudă, responsabilități și izbăvire i se învârtesc prin cap.

Ne aflam in anul 1942 – al Doilea Razboi Mondial a cuprins deja mare parte a Europei. Cu greu se mai poate gasi o cale de scapare pentru cei prinsi de valul razboiului. Singurul gind ce insufleteste miile de refugiati, singura nadejde care tine in viata generatii intregi este visul de a fugi in America. In framintatul oras Lisabona, unde speranta libertatii pilpiie inca, un tinar isi lasa iubita la hotel si incearca sa cistige la cazinou banii pentru doua bilete cu care sa se imbarce pe vaporul catre New York. Mai are in buzunar saizeci si doi de dolari, din care pierde mare parte. Deznadajduit, paraseste cazinoul si rataceste pe strazi, riscind sa fie arestat. Asa il intilneste pe acela care, refugiat ca si el, foloseste – ca sa scape de controlul nazist – un pasaport fals si un nume de imprumut, Joseph Schwarz. Acesta ii propune un tirg: trebuie sa asculte povestea aventurii lui si a iubitei, acum moarta, in schimbul celor doua bilete de vapor catre libertate. Desi neincrezator, tinarul accepta, fara sa stie insa ca hotarirea lui de-o clipa ii va schimba pentru totdeauna viata. Nici macar nu-i trece prin cap ca pretul unei nopti in Lisabona va fi mult mai mare decit citeva ore de rabdare in fata povestilor despre trecut.

Traducere de Liviu Papuc

La cincizeci și nouă de ani, Jacques Rainier pare să aibă totul. O afacere prosperă, o iubită tânără și exotică, sincer îndrăgostită de el. Până într-o zi, când o întâlnire nefastă, la Veneția, marchează începutul declinului pentru bărbatul aparent invincibil și infailibil. Problemelor financiare cunoscute doar de cercul apropiaților li se adaugă acum o imensă angoasă, care îi macină fiecare gând și gest. Terifiat de perspectiva eșecului și a pierderii ființei iubite, Rainier se refugiază într-o lume a fantasmelor inavuabile. Iar când imaginația nu îi mai poate oferi soluții, îi cere Laurei să treacă alături de el dincolo de limita convențiilor, în teritoriul necartografiat al transgresiunii.

„Romain Gary nu a devenit niciodată un clasic în adevăratul sens al cuvântului. Și în această cheie trebuie sa-l citim: iconoclastă și inclasabilă, opera lui rezistă oricărei etichetări. Deși e unul dintre cei mai citiți autori, rămâne izolat în peisajul literaturii franceze. Gary și-a cultivat consecvent imaginea de paria, de cazac al literelor, alegându-și personajele din rândul saltimbancilor și marginalilor. Mereu nemulțumit de sine, de o sensibilitate exacerbată, a întreținut acest mit inventându-și o autobiografie, încurcând pistele, ștergând indiciile, publicând sub pseudonim, râzându-și de buna-cuviință literară, șocând prin ireverența față de canoanele stilului și ale compoziției romanești, prin declarațiile sale caustice și prin umorul negru.“ – Maxime Decout

Pentru Jack, un băiețel de cinci ani, Camera reprezintă întregul lui univers: aici s-a născut, aici a crescut și aici continuă să trăiască alături de mama lui și, uneori, de o prezență masculină apăsătoare pe nume Bătrânul Nick. În timp ce pentru Jack acesta este spațiul în care se simte în siguranță, pentru mama lui, Camera reprezintă o închisoare. Cu o răbdare și un curaj demne de admirat, ea încearcă toate soluțiile posibile pentru a se elibera, iar singura șansă reală să reușească este chiar fiul ei. 

 Pornind de la un caz real întâmplat în Austria și ieșit la iveală în 2008, romanul Emmei Donoghue este povestea cutremurătoare a două personaje ce supraviețuiesc imposibilului. 

Într-o nouă traducere, de Dana Crăciun

Romanul O mie nouă sute optzeci şi patru a inspirat o celebră ecranizare, în anul 1984, avîndu-i în distribuţie pe John Hurt, Richard Burton şi Suzanna Hamilton.

Winston Smith este un personaj obişnuit: el urăşte, iubeşte şi munceşte ca oricare alt om. Ceea ce-l face deosebit este faptul că trăieşte într-o lume infernală, în care a urî, a iubi sau a munci sînt gînduri venite dintr-un efort supraomenesc al fiecărei clipe. Romanul O mie nouă sute optzeci şi patru descrie tabloul apocaliptic al unei Londre din era postatomică, locul de naştere al unui regim totalitar în care orice logică pare să fi fost abolită. Execuţiile fără rost, dispariţiile peste noapte au devenit fireşti. Trecutul este rescris mereu pentru a legitima crimele prezentului, iar instrumentul propagandei este odioasa „neolimbă”, o limbă robotizată, ce completează imaginea de lume ordonată „ştiinţific” după voinţa Fratelui cel Mare, care spune că „războiul este pace, libertatea este sclavie, ignoranţa este putere”.

Ziua în care San San, de nouă ani, și fratele ei, Ah Liam, de doisprezece ani, descoperă că bunica lor a spart cu un ciocan portretul înrămat al președintelui Mao este ziua în care viața lor se schimbă radical. Loial față de partid, Ah Liam își denunță bunica în fața autorităților, însă convingerea în corectitudinea gestului său declanșează un teribil lanț de evenimente. Pe fundalul Chinei maoiste, această poveste captivantă și emoționantă urmărește destinul unui frate, al unei surori, al unui tată și a unei mame covârșiți de o decizie sfâșietoare, consecințele ei ample și speranța lor în salvare.

Într-o nouă traducere, de Ona Frantz

Cînd animalele de la fermă îşi alungă stăpînul beţiv, toate sînt cuprinse de un zel colectiv. Fiecare munceşte peste program, astfel productivitatea creşte şi, pentru moment, gurile sînt sătule. Regulile de aur ale colectivităţii vor fi înscrise cu litere uriaşe pe un hambar: toate animalele sînt egale, nici un animal să nu bea alcool, să nu poarte haine, să nu doarmă în pat, să nu-şi ucidă semenii. Dar nu trece mult pînă cînd porcii preiau conducerea fermei şi se bucură de privilegiile puterii. Punctul culminant, o subtilă ironie la adresa regimului comunist, poate fi înţeles fie şi numai din ultima regulă care mai rămîne înscrisă pe hambar: „Toate animalele sînt egale, dar unele animale sînt mai egale decît altele”.

Less este povestea călătoriei lui Arthur prin lume şi prin propriul trecut. Romancier eşuat, el e pe cale să împlinească cincizeci de ani. Într-o zi primeşte prin poştă o invitaţie la nuntă: astfel începe fantezia lui în jurul lumii în optzeci de zile, care îl va duce în Mexic, Italia, Germania, Maroc, India şi Japonia şi va lăsa mii de kilometri între el şi problemele cu care refuză să se confrunte. Ce ar putea  merge prost? Ei bine, Arthur se îndrăgosteşte în Franţa, scapă de moarte ca prin urechile acului la Berlin, supravieţuieşte cu greu unei furtuni de nisip în Sahara şi ajunge în Japonia prea devreme pentru florile de cireş. O poveste de dragoste, uneori cu un ghimpe împotriva „americanului în străinătate”, dar şi o meditaţie inspirată de trecerea timpului şi de simţăminte umane, Less dezvăluie un scriitor cu talentul rar de a înlătura vălul care ascunde comedia umană.

Théo şi Mathis, doi puşti de doisprezece ani, se pitesc sub scara de la cantina şcolii ca să bea pe ascuns. Théo trăieşte în tutelă alternativă, cînd cu tatăl său şomer şi depresiv, cînd cu mama lui isterică. Mathis e copilul unei femei traumatizate de copilăria ei sumbră şi al unui bărbat absent şi prietenul nedezminţit al lui Théo. Hélène, profesoara celor doi, ce trăieşte cu povara bătăilor încasate cînd era mică, bănuieşte că ceva nu e în regulă cu Théo, care îi stîrneşte o senzaţie de déjà-vu, şi încearcă să-l salveze. Cécile, mama lui Mathis, după ce descoperă viaţa dublă a soţului ei fermecător, simte că liniştea familiei se năruie de tot cînd Mathis se întoarce de la şcoală mirosind a alcool. Legămintele, spune Delphine de Vigan, sînt „legăturile invizibile care ne unesc, promisiuni pe care le-am şoptit şi al căror ecou nu-l mai luăm în seamă”. Şi tocmai asemenea legăminte guvernează şi otrăvesc viaţa celor patru personaje ale acestui roman polifonic.

„Chiar aşa mult se pot schimba oamenii? Oare fiecare dintre noi adăposteşte în el ceva de nerostit care iese la iveală într-o zi, la fel cum o cerneală necurată, antipatică, ar ieşi la iveală sub căldura flăcării? Oare fiecare dintre noi ascunde înlăuntrul lui demonul ăsta tăcut, în stare să ducă, ani la rînd, o existenţă de măscărici?”

Brooklyn. Marea Criza. Anna Kerrigan are doisprezece ani si il insoteste pe tatal sau in vizita la Dexter Styles, un om care, isi da ea seama, este esential  pentru  supravietuirea  familiei  lor.  Anna  e  fascinata  de privelistea marii de dincolo de casa lui Dexter si de secretul apasator ce pare sa-i uneasca pe cei doi barbati.

Ani mai tarziu, tatal ei a disparut, iar tara este in razboi. Anna lucreaza la Santierul  Naval  din  Brooklyn,  unde  femeilor  le  este  permis  sa  ocupe slujbe rezervate altadata doar barbatilor, care acum sunt pe front. Anna devine prima femeie scafandru – una dintre cele mai periculoase si mai masculine profesii –, rolul ei fiind sa repare navele care vor ajuta America sa castige razboiul. Intr-o seara, il intalneste din nou pe Dexter Styles intr-un club si incepe sa inteleaga cat de complexa a fost viata tatalui ei si care ar putea fi motivul disparitiei lui. 

Un roman exceptional de la una dintre cele mai importante scriitoare contemporane. 

Louis are 12 ani. In dimineata in care ii marturiseste mamei lui, Thelma, ca s-a indragostit pentru prima oara, ea nu este atenta la el, se gandeste la altceva. Suparat si dezamagit, baiatul isi ia skateboardul si pleaca in graba.